premium

Pe când slavii băteau la porțile limesului dunărean…

1 Comment / inscriptie limba slava, premium, slavi / By

Putem zice, fără exagerare, că nici nu poate fi vorba de popor român înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană în cursul secolelor VI-X.

Ion Bogdan

(discursul de recepție la Academia Română)

Am amintit în scrierile precedente despre cele trei faze de năvălire ale popoarelor barbare în spațiul nord dunărean, printre care am adus aminte și de slavi, vechi popor indo-european, rămânând a ne preocupa de ei într-o lucrare aparte datorită marelui impact produs asupra civilizației române. Dintre toate neamurile care s-au așezat în Dacia, după retragerea aureliană, nici unul nu are atâta însemnătate pentru istoria poporului nostru, precum slavii, ei jucând în ținuturile dunărene rolul pe care l-au împlinit în apus neamurile germanice. Astfel, în parcursul acestui articol dorim să urmărim câteva puncte cheie din procesul năvălirii, stăpânirii, coabitării și asimilării neamului slav cu romanitatea dunăreană și carpatică, anume: toponimia, moștenirea lexicală, așezările, cultura ceramică, riturile religioase. Citeste mai mult

Sclavia în Dacia

Leave a Comment / curiozitati despre daci, premium, sclavia in Dacia / By

Captivii de război constituiau o categorie aparte, aveau un statul special. ,,Erau siliți la cele mai grele munci, iar viața le era mereu în primejdie. Acești captivi nu se aflau la dispoziția vreunui particular, ci în puterea regelui, a statului. Este foarte probabil că regii daci, angajați într-un mare efort constructiv, acordau o deosebită atenție acestei componente a prăzii de război. Munca servilă avea o anumită însemnătate în economie, dar era departe de a avea pondere asupra muncii libere în vreun domeniu”. Citeste mai mult

Originile îndoielnice ale tăblițelor de plumb de la Sinaia

Leave a Comment / Bogdan Petriceicu Hasdeu, premium, tablitele de la Sinaia / By

În 1873 a fost începută construcția castelului Peleș. Potrivit unei legende urbane, transmisă prin viu grai din generație în generație, în timpul lucrărilor de pregătire a terenului pentru construirea castelului a fost descoperit un tezaur format din mai multe plăcuțe de aur cu înscrisuri și desene. Așa că regele Carol I a dat ordin ca acestea să fie topite, fie pentru a face rost de fonduri pentru construirea castelului, fie pentru a ajuta la efortul de război în cadrul Războiului de Independență din 1877-1878. Citeste mai mult

Când apar slavii în orbita dunăreană?

Leave a Comment / premium, slavi, torna torna fratre / By

Slavii nu au sosit pentru prima dată în părțile noastre doar odată cu secolul VI ci, în număr mic, ei ajung încă înaintea acestui secol în Dacia prin diferite infiltrații. Patria lor primitivă a fost ținutul cuprins între Vistula, Niprul mijlociu, Lacurile Mazuriene și acelea dintre afluenții Narewului și ai Prieptului și Carpații galițieni, teritoriu ce corespundea aproximativ cu Polonia de azi și regiunea de vest a Ucrainei. Inițial viziunea lor toată era focusată asupra Imperiului Bizantin și a opulenței acestuia, primele incursiuni ale slavilor în zona sud-estică a Europei fiind notată în anii 520-530 în perioada în care erau așezați în nordul Mării Negre, năvălirile lor fiind realizate în cârdășie cu avarii și alte popoare nomade. Treptat se apropie tot mai mult de frontiera dunăreană a bizantinilor și încep să se instaleze între Carpați, Dunăre și Marea Neagră în anii 570-580, iar din 650 ocupă și Ardealul. Citeste mai mult

Românii și aportul lor în bătălia de pe râul Kalka

Leave a Comment / batalia de pe raul Kalka, invazia mongola, premium / By

În anul 1221, generalii mongoli Jebei și Sudebei se aflau în expediție cu o armată de 20.000 de oameni prin Azerbaidjan și Georgia. Câștigând numeroase bătălii împotriva unor inamici superiori din punct de vedere numeric, Jebei și Sudebei își împart armata – Jebei merge la gurile Niprului, în timp ce Subedei se deplasează către peninsula Crimeea. Cumanii, popor înfrânt de hoarda mongolă, îi înștiințează pe prinții regiunilor Rusiei Kievene de iminența atacului mongolilor. Citeste mai mult

Attila – căpetenia hunilor

Leave a Comment / atilla, huni, premium / By

Scriitorul Iordanes ne spune despre Attila că era spătos, avea capul mare, nasul turtit, fața arămie și purta pe cap o coroană de fier ruginit. Contemporanii, îngroziți de puterea și de jafurile armatei lui, i-au atribuit acestuia denumirea de „ciocanul lumii” și „biciul lui Dumnezeu”. În realitate însă nu era atât de cumplit precum îi era faima, ci dimpotrivă dădea dovadă de o oarecare aplecare spre aprecierea culturii, fiind un cunoscător al civilizației romane, apreciind unele bunuri ale ei, el fiind deasemenea și un bun cap politic și un mare general, imperiul său întinzându-se pe o suprafață enormă, de la părțile apusene, până la Nistru, și aproape întreg bazinul Dunării mijlocii și inferioare. Moartea lui Attila însă în 453, duce la destrămarea imperiului construit de el, urmașii săi fiind lipsiți de o bună strategie de coordonare a moștenirii lăsate de Attila, ei nereușind să păstreze nici unitatea dar nici alianțele cu gepizii și ostrogoții care în cele din urmă se vor revolta, iar în 454 coaliția gepizilor conduși de Ardarich îi înving pe huni la Nedao, ceea ce a dus la risipirea hunilor. Beneficiarii au fost ostrogoții, și în special gepizii, cea de a treia ramură a triburilor gotice. Citeste mai mult

Rusia Kieveană – sămânța aspirațiilor imperialiste ale Rusiei ultimului mileniu

Leave a Comment / Oleg, premium, Rusia Kieveana / By

Letopisețul Laurențian, una dintre cele mai cunoscute versiuni ale Cronicii vremurilor trecute, surprinde în detaliu momentul în care Oleg reușește să pună mâna pe Kiev, declarând acest oraș ca fiind mama tuturor orașelor rusești:

He then came to the hills of Kiev, and saw how Askold and Dir reigned there.(…)They killed Askold and Dir, and after carrying them to the hill, they buried them there, on the hill now known as Hungarian, where the castle of Ol’ma now stands. Over that tomb Ol’ma built a church dedicated to St. Nicholas, but Dir’s tomb is behind St. Irene’s. Oleg set himself up as prince in Kiev, and declared that it should be the mother of Russian cities. ” Citeste mai mult

Așezările, hotarele și populația în Dacia romană

Leave a Comment / asezari romane in Dacia, Dacia Romana, premium / By

Cele mai impunătoare clădiri din interiorul orașelor erau cele publice. Curia reprezenta sediu consiliului municipal, clădirile municipale ale administrației provinciale, tabulariile, adică birourile administrative, templele și construcțiile destinate folosirii publice precum: terme, magazii municipale; clădirile augustalilor, ale colegiilor profesionale. Fiecare oraș avea câte un forum. De obicei, în această zonă se găsea ridicat un templu pentru zeii protectori ai orașului. Forul reprezenta centrul vieții publice a orașului. Aici se țineau adunările populare și tot de aici porneau procesiunile publice. Tot în for se făceau judecățile și se încheiau tranzacțiile comerciale. Forul cuprindea și statuile împăraților, guvernatorilor sau a procuratorilor provinciei și a patronilor orașului, a magistraților și/sau a cetățenilor de vază din oraș. Citeste mai mult

Organizarea administrativă și militară a Daciei Romane

Leave a Comment / curiozitati despre daci, organizarea administrativa a Daciei, premium / By

În teritoriul pe care l-au cucerit romanii se ridică o mulțime de fortificații de pământ și piatră, însă multe din ele au rămas neterminate. Cercetările arheologice au scos la suprafață cărămizi cu însemne ale unităților militare care staționau în zonă. Pe râul Târgului de la Voinești, la nord de actualul Câmpulung-Muscel a fost identificat un castru în care s-au găsit două țigle cu ștampilele legiunii XI Claudia și cohortei I Flavia Commagenorum. Un castellum s-a descoperit la Rucăr. Acesta era situat în fața unui important pas de înălțime, Rucăr-Bran, spre Transilvania. Acesta controla drumul ce urca spre munți de-a lungul râului Dâmbovița. Din această zonă s-au identificat cărămizi cu ștampila cohortei II Flavia Bessorum. Citeste mai mult

Civilizația și cultura dacilor

Leave a Comment / candelabrul de bronz, curiozitati despre daci, premium / By

Istoricii au reliefat adesea că una din trăsăturile specifice zonei capitalei dacice este numărul mare de obiecte din fier. Prin urmare, bronzul, fierul argintul nu au fost excluse din prelucrare. Prin urmare din aceste metale se făceau unelte, precum coasele, secerile de bronz și de fier, arme precum săbiile de fier, obiecte de cult, obiecte de mobilier precum un candelabru de bronz care a fost descoperit la Crăsani; diferite podoabe și monede de argint. ,,Datele arheologice arată că producția atelierelor de făurire de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia era, cel puțin spre sfârșitul sec. I p. Chr., una dintre cele mai însemnate din întreg spațiul european antic. Pentru restul cetăților dacice din Munții Orăștiei, cantitatea de obiecte din fier este, de asemenea, remarcabilă. În prezent, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și al Muzeului Civilizației Dacice și Romane se află peste 3000 de artefacte dacice din fier. Dacă includem și materialele de construcție (cuie, piroane, ținte, verigi, balamale etc.), numărul lor aproape că se dublează”. Materia primă a atelierelor de făurărie erau turtele din fier (lupele) care se obțineau cu ajutorul cuptoarelor de redus minereul. Există o probabilitate ca reducere să se facă în preajma  locurilor de exploatare. ,,La Sarmizegetusa Regia şi în jurul său au fost descoperite peste 400 de lupe din fier, întregi sau fragmentare (jumătăţi de lupe), cu o greutate însumată de cca. 2500 kg”. Când lupele ajungeau în atelier erau încălzite pe vetre special amenajate pentru a fi transformate în lingouri, prin lovituri repetate cu baroasele și astfel se obțineau diferite forme piramidale, paralelipipedice, cilindrice etc. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!