istorieveche

Elitele din Principatele Romane in prima jumatate a secolului al XIX lea

Elitele din Principatele Romane in prima jumatate a secolului al XIX lea. Sociabilitate si divertisment Motivul pentru care am ales sociabilitatea si divertismentul ca subiecte prioritare pentru studierea istoriei elitelor romanesti din prima jumatate a secolului al XIX-lea rezida in importanta si ponderea acestor aspecte, mai ales, in viata cotidiana a elitei sociale, in speta a boierimii. Situatia este pe deplin reliefata in sursele vremii, fiind tratata insa diferentiat, de la simpla mentionare a unor aspecte specifice si redundante, pana la critica virulenta si exagerata a unei intregi clase sociale, considerata parazitara si plina de metehne sociale si morale. Radu Rosetti, descendentul unei mari familii boieresti, precizeaza ca „boierimea moldoveneasca din vremea lui Mihalache Sturdza avea doua indeletniciri de capetenie: intrigile politice si placerile”. Si tot el noteaza, intr-un alt loc, ca boierimea ducea, intr-o mare masura, o existenta frivola, abandonandu-se pe „valurile vietii”. Clasa privilegiata, boierimea acumuleaza toate atributele conditiei elitare: dominanta sociala, economica, politica si culturala. Lipsita de o reala concurenta sociala, in absenta unei clase de mijloc, inca neconstituita pana la mijlocul secolului al XIX-lea, boierimea apare drept unica elita din principatele romane. De aceea ea va si constitui esantionul principal si predilect al cercetarii noastre.   Pozitia privilegiata a acestui grup elitar nu exclude, totusi, posibilitatea detectarii altor elite, in mare parte detasate tot din randurile boierimii. In acest caz, pluralul elite are avantajul ca surprinde diferentele si transformarile structurale ale boierimii, precum si configurarea unor elite culturale sau politice a caror substanta sociala nu mai este insa de natura exclusiv aristocratica, ci si de extractie burgheza sau chiar mai modesta. Prefacerile respective, perceptibile in cursul primei jumatati a secolului al XIX-lea, devin evidente dupa desfiintarea juridica a clasei boieresti, in 1858. Cumpără de aici 38.50Lei   Sursa: libris.ro

Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste

Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste. Mituri urbane si relatari istorice, preluate din surse scrise si orale, despre fenomenul penitenciarelor autohtone si „actorii” sai de poveste (neagra) – atat detinuti, cat si tortionari – intrati definitiv in mitologia populara   Familia lexicala a termenului „inchisoare” cunoaste o multime de sinonime, de la cele folosite in mod curent – precum „puscarie”, „penitenciar” sau „temnita” – la cele mai mult sau mai putin argotice, cum sunt „ocna”,  „zdup”, „beci”, „parnaie”, „popreala”, „/la/ racoare”, „mititica”, „bulau”, „gherla”, „cremenal”, „tuhaus”, „zarca” si, chiar, printr-o oribila metonimie scatologica, „hardau”.   Sunt consemnate si o serie de regionalisme: „ariste” (in Transilvania, Maramures si Bucovina), „calisca” si „pitigoaica” (in Transilvania), „robsag“ (in Maramures) sau „prinzare” (in Olt). La capitolul arhaisme sunt de semnalat „paza” si „tumurluc”. Un frantuzism invechit, preluat fonetic, este „prizon” (in original, „prison”). Fenomenului ii sunt asociati si termeni ca recluziune, lagar, fenomen concentrationar, arest, celula, carcera etc.   In aceste locuri de trista si cutremuratoare amintire au vietuit o sumedenie de personaje de poveste, deopotriva detinuti, gardieni si tortionari, multi dintre ei intrati definitiv in mitologia populara, desi de facturi extrem de diverse, de la „Maromet” care „bate cu parul” la „Chilia-n port”, la Arsenie Boca, actant al unor fabuloase, desi neconfirmate performante telekinetice, ori de la banditul Terente, replica moderna a lui Priap, la victimele sistemului comunist concentrationar de inspiratie sovietica („Fenomenul Pitesti”, dar nu numai!) ori, mai nou, a nerecunoscutei „inchisori CIA”.   Sfinti, banditi sau tortionari, criminali in serie, pungasi de toate categoriile, infractori diversi, femei usoare de altadata sau barbati cu greutate de azi, teroristi vechi si noi, dar si victime ale persecutiilor politice ori faptuitori ale unor presupuse delicte de constiinta, martiri ai neamului prinsi in circumstante tragice – cu totii au ajuns, intr-un context sau altul sa populeze puscariile – dar si mitologia populara! -, lor fiindu-le asociate atatea si atatea istorisiri aparte, romantate sau nu, dincolo si dincoace de limita verosimilului… Cumpără de aici 58.02Lei   Sursa: libris.ro

Lansarea volumului de documente istorice din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României anunță lansarea volumului Documente medievale din colecțiile MNIR, vol. I: 1402-1600, (editoriꓽ Gheorghe Lazăr, Adinel-Ciprian Dincă, Ginel Lazăr și Alexandra Mărășoiu), Editura MNIR, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, București-Iași, 2024.Evenimentul va avea loc vineri, 21 martie 2025, începând cu ora 13:00, în Sala Lapidarium, în prezența domnului dr. Ovidiu Țentea, manager al MNIR și a editorilor. Accesul, gratuit, se va face prin intrarea principală din Calea Victoriei 12.Această ediție științifică a beneficiat de interesul și competența următorilor referenți științifici: prof. univ. dr. Petronel Zahariuc și prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.Documentele volumului fac parte din Colecția Documenta Historica, un proiect de anvergură al MNIR, care își propune valorificarea bogatei şi interesantei sale colecţii de documente prin publicarea unei serii de volume, în care să se regăsească totalitatea actelor, începând cu cel mai vechi, ce datează din anul 1402 şi până la Unirea Principatelor Române (1859). Obiectivul urmează a fi atins prin publicarea într-un ritm accelerat a unei suite de volume organizate potrivit unor principii de natură cronologică. Acest proiect ambiţios se materializează astăzi prin publicarea primului volum din serie, în care sunt incluse 89 de documente ce acoperă perioada cronologică a anilor 1402-1600. Documentele cuprind o remarcabilă varietate tipologică, oglindind o paletă largă de evenimente și fenomene din evoluția politică, instituțională, economică și social-culturală a celor trei entităţi statale româneşti ce au existat pe teritoriul de azi al României. Textele documentare, supuse cu această ocazie atenției mediului de specialitate și publicului larg, oferă informații istorice de detaliu pentru o perioadă de două veacuri, ecouri ale unei deveniri istorice plurale și dinamice, dominată de dialog și intersecții multiple între expresii etnice, lingvistice și de spiritualitate.Prin valorificarea documentelor istorice în acest prim volum al seriei, editorii și colaboratorii speră să aducă o contribuție demnă de a fi luată în seamă în cadrul literaturii de specialitate. Nu în ultimul rând, de această publicație se leagă și speranța reînnodării unui segment important din tematica de bază a viitorului MNIR, în sensul implicării în cadrul activităților de cercetare fundamentală la nivel național.Publicația a apărut în cadrul Colecției Documenta Historica, un proiect al MNIR coeditat în parteneriat cu prestigioasa Editură a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Sursa: https://www.mnir.ro/lansarea-volumului-de-documente-istorice-din-colectiile-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei/

1907, in judetele Botosani si Dorohoi

Nedreptatile anilor 1866-1914 contra taranilor, abu-zurile infinite ale clasei stapanitoare, ale tuturor factorilor de putere, au pus la grea si indelunga rabdare taranimea romana. In acest interval de timp (1866-1914), poporul roman de tarani a fost asuprit de o clasa politica, conducatoare parazitara, cinica, lipsita de orice sentiment de solidaritate si intelegere fata de adevarata Natiune Romana, Taranii.   Judecata mea istorica a fost validata si de marele istoric Florin Constantiniu, care nu a ezitat sa noteze ca marea rascoala din 1907 a dovedit „ca fractura dintre elita si mase e atat de profunda, incat ele apar ca doua lumi intre care comunicarea autentica e practic inexistenta”. Regretatul istoric, am in vedere pe Florin Constantiniu, aprecia reactia de spaima si frica a oligarhiei in fata seismului social din 1907 ca pe o pierdere a luciditatii, de vreme ce „au fost voci in favoarea chemarii trupelor austro-ungare pentru a restabili ordinea”.   1907, cu toate nenorocirile lui, fusese prevestit matematic de poetul national Mihai Eminescu cu 25 de ani inainte, asa cum scrisese el in ziarul Timpul, la 1882. – Gica Manole Cumpără de aici 70.00Lei   Sursa: libris.ro

Pachet 3 volume: Aventura istorica a romanilor si a Romaniei

Pachetul contine: • Istoria romanilor de la origini si pana astazi Vol.1 (400 pagini) • Istoria romanilor de la origini si pana astazi Vol.2 (462 pagini) • Istoria Romaniei. Stat si Cultura 1866-2018 (416 pagini) Istoria romanilor de la origini si pana astazi Vol.1 Volumul de fata include prima parte dintr-o istorie romaneasca urmarita pe o diversitate de planuri, recuperand cele mai variate aspecte, unele lasate in trecut deoparte; de la obiceiuri populare la schimbari de mentalitate, de la esecuri si erori la aspiratii si izbanzi.O istorie cu domnitori, batalii si succese diplomatice, dar si una atenta la modificarile structurale dintr-o societate policentrica, traind in mai multe state. Este o istorie a civilizatiei si culturii romanesti, din care nu lipsesc nici femeile, nici obiceiurile locului.   …O poveste adevarata, scrisa de un istoric neinregimentat politic, unul dintre putinii autori de sinteze apartinand generatiei ’80, cea care a facut Revolutia Romana.   Istoria romanilor de la origini si pana astazi Vol.2 Al doilea volum al sintezei Istoria romanilor de la origini pana astazi parcurge epoca moderna si contemporana, urmarind in continuare emergenta si coagularea unei identitati colective neolatine – unica din partea rasariteana a Europei – si a unei statalitati aflate in curs de cristalizare si de adaptare la cerintele unei vieti interne si internationale tot mai complexe.   Cartea lui Ovidiu Pecican este un bun prilej de etalare a profilului unei natiuni plasate intre tendintele traditionaliste si cele novatoare, intr-o epoca punctata de procese modernizatoare si de sincope sociale, de acte politice si militare indraznete si de esecuri rasunatoare, dar mai presus de toate de neasteptate manifestari ale unui noroc istoric de durata.   Pe parcursul acestui volum din Istoria romanilor de la origini pana astazi, statalitatea romaneasca se implineste, apar figuri memorabile, dar si cumpene si abisuri, urmate de redresari aproape neverosimile, semn al viabilitatii idealurilor poporului nostru si al stradaniilor acestuia de a le implini.   Intr-un spatiu pe care un filosof al istoriei il socotea a fi al extinctiei, unde pe parcursul mileniilor au pierit atatea semintii, istoria moderna si contemporaneitatea romanilor acrediteaza motive de optimism istoric si scot in evidenta capacitatea acestui popor din din estul Europei de a-si afirma pe mai departe bucuria de a trai, chiar si atunci cand exodul si precaritatea demografica, schimbarile climatice si criza ecologica generala par sa constituie o serioasa amenintare la adresa existentei sale.   Ovidiu Pecican spune fara concesii lucrurile pe care orice cititor interesat de istoria romaneasca se cuvine sa le stie, sprijinindu-se pe viabilitatea celor mai recente rezultate ale cercetarii istorice, dar si preluand din cei vechi lucrurile pretioase pe care acestia le-au transmis ca mostenire. O lectura obligatorie! Istoria Romaniei. Stat si Cultura 1866-2018 Prezentul volum a fost alcatuit pentru a oferi o interpretare sintetica a istoriei romanesti, de la aparitia statului roman pana astazi, cu o anumita insistenta asupra curentelor de gandire si a celor artistice manifestate in acest interval de timp. El nu este un tratat, caci, asa cum bine observa folcloristul Ovidiu Birlea, „intr-un tratat sunt dezbatute toate aspectele domeniului, proportional cu importanta lor, in fapt cu suma cunostintelor dobandite pana la acea data”. Un astfel de scop nu mi-a stat in intentie aici. Am fost interesat mai curand de dinamica de factura culturala din interiorul noului stat, inclusiv prin recursul abundent la opiniile unora dintre principalii sai protagonisti si observatori. Prin noua sa carte, Ovidiu Pecican aduce in fata cititorilor, cu stralucirea unui maestru, zbaterile dramatice, in plan politic si cultural, ale elitelor nationale ale celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, ale chinuitorului secol XX si ale primelor doua decenii ale secolului nostru. Romania, stat si cultura (1866-2018) este, de fapt, istoria modernizarii tarii noastre, cu bune si cu relele ei, a iesirii din inapoiere, a edificarii unui stat functional, a expresiei culturale a unui ideal si a tentativei de libera afirmare a ethosului romanesc – toate constituind, de buna seama, efigii ale unei victorioase reconfigurari de destin.   Mircea Eliade spunea undeva ca „e totdeauna penibil sa vorbesti despre lucruri prea triste si umilitoare pentru neamul tau”. Si totusi, a le tine cu totul sub tacere, tot timpul, nu poate decat sa pagubeasca o buna cunoastere a adevarului despre trecut si, pana la urma, si cunoasterea de sine. Mi-am asumat riscul de a le aduce in discutie pe unele, acordandu-le un spatiu anume, pentru a contribui la intregirea imaginii despre trecutul nostru, care nu a fost numai spini, dar nici doar flori. – Ovidiu Pecican Cumpără de aici 169.90Lei   Sursa: libris.ro

Salonul de primăvară

ediția a XIII-a

Este luna martie, luna primăverii, a orașului Roman și a Salonului de primăvară. Anul acesta, Romanul împlinește 633 de ani de la prima atestare documentară (30 martie 1392 – 30 martie 2025). Muzeul de Artă din Roman sărbătorește această zi prin artă, oferind publicului un regal de formă și culoare, de sensibilitate și eleganță. Această expoziție este dedicată urbei mușatine și romașcanilor care, prin creația, prin dăruirea lor, au pus Romanul pe o hartă incontestabilă a valorilor culturale. Ne sărbătorim orașul, ne sărbătorim oamenii, ne amintim de cei ce-au fost, sunt și vor fi, într-un memento pentru eternitate. O expoziție care a devenit tradiție, ajungând anul acesta la ediția a XIII-a.

Au răspuns invitației noastre 43 de artiști din Roman, Piatra-Neamț, Bârlad, Chișinău, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași.  Din cele peste 200 de lucrări prezentate, au fost selectate 157 pentru a fi expuse. Diversitatea tehnicilor, temelor, stilurilor abordate de artiști, s-au reunit într-un tot complex și echilibrat estetic. Pictură, grafică, sculptură și fotografie oferă un spectacol de formă și culoare într-un  spațiu al intimității frumosului. Domină pictura în ulei, cu 108 lucrări, urmată de grafică cu 19 lucrări. Sculptura, la loc de cinste, în piatră, lemn, ipsos, ceramică, adună 16 lucrări. Fotografia, cu un avânt al timpurilor, o descoperim în 14 lucrări.

O expoziție a primăverii, în care artiștii se regăsesc în reinventări de formule estetice, care să glăsuiască, peste vremuri, discursuri tematice și cromatice, cu propuneri de tehnici și stil, într-un inevitabil spațiu al evoluției plastice, impus de cerințele unei societăți în continuă schimbare.

O întoarcere la un clasic împăciuitor și sensibil, se resimte în abordări cuminți, echilibrate, sub farmecul nedisimulat al sincerității și purității, cu străluciri de nestemate. Sunt dăruiri de suflet, care se filtrează în continuități contemporane, sub vârtejul unor căutări de altceva, a unui ”a fi” pentru un viitor deja prezent, într-o golgotă a unui uman  agitat, înspre desăvârșirea spirituală. Natura și omul, divinitatea și creația, domină în spații compoziționale care se deslușesc într-un imaginativ propriu fiecărui artist, cu formule constructiviste de esență, cu pătrunderi de intimități și explosive cromatic. Floralul și peisajul se reflectă în anotimpuri de culoare, prin răsărituri învăluitoare, îmbrățișând cu căldură întreaga omenire. Corole de lumină, petale de grație, buchete elegante, glastre odihnitoare, se scoboară din liniștiri de grădini, din colțuri tandre de ferestre, pentru a ne îmbrățișa cu iubire și frumos. Peisaje strălucitoare, echilibrate, grăitoare de locuri măiestrite, sub paveze de seninuri, ne invită la epice călătorii pe munți și cîmpii, pe dealuri și ape.

Compoziții în care divinul este mai aproape de noi, în complexități de nuanțe și forme,  în trepte de spiritualitate, ne cuceresc vizual și ne invită la un popas al sufletului, într-un dincolo de noi, spre o ființare de înalturi. Teme conceptuale, în abordări diverse, ne oferă un memento al căutărilor interioare. În explorări de real și fictiv, în metamorfozări de timp, în căutări imaginative provocatoare, care ne cheamă și ne-ndepărtează, de un ”eu” al prezentului, al trecutului, spre un viitor al perfectului. Descoperim poezia interioară a omenescului ”a fi”, în imperative ale gândului, în formule lirice, în dramatisme care devin însăși lupta pentru supraviețuire, pentru adaptare, în reflectări de realități vizibile, superficiale. Explorări de simboluri, în conexiuni de trecuturi spre adaptări prezente, cu incertitudini de viitor, cu anumite intruziuni dramatice a unei evoluții tehnologice, sunt compoziționate în formule interogatorii, în analize psihologice de impact.

Un ”memento mori”, ca un ecou de peste timp, într-o prezentare seculară, ne amintește că ”…viața este un vis”. Fotografice monumente de spirit, supraviețuitoare, se întrupează într-un arc peste timp, pentru a ne încânta printre anotimpuri de istorie. Ființări delicate, în sălbăticii de natură, ne invită în triluri de ”Lie ciocârlie”, la dialogări natură-om. Forme sculpturale, pornesc de la însăși ”creația” divină, în fuior de infinit, de paveze celeste, pentru a ne purta pe tărâmuri de mit. Zeități neaoșe, femininul grațios, mlădiate în sculpturalul lemn, cu elegante forme, ne surprind și ne acaparează gândul și inima. Un popas melodios, într-o dinamică transformare de formă și fond, ne farmecă vizual. Iar din umbre ale timpului, din ctitorii istorice, în forme stilizate, ne veghează destinul, voievozi de neam. Mitologie și destin, simbolistică și interpretare, se desfășoară în roluri cromatice subtile sau de geneză. Soli divini și prieteni  nativi, ne însoțesc în revărsări de culoare care devin bucurie, veselie, încântare, fericire.

O expoziție a introspecțiilor, o expoziție a infinitului de culoare și de frumos, pe care arta și artiștii ni-l oferă pentru  un popas de suflet.

Sărbătorim Romanul, sărbătorim romașcanii. Luna martie este cea care ne amintește că, acum 100 de ani, într-o zi de martie, ”planeta s-a oprit” și ne-a oferit pe” cel mai iubit dintre romașcani”: profesor Gheorghe A. M Ciobanu.  Mai ”oprim o clipă Planetă” pentru a ne aminti de OMUL.. Gheorghe A. M. Ciobanu….

 Expoziția va fi deschisă în perioada 13 martie – 1 mai 2025.

Curator Mihaela Ciobanu

Galerie foto

Vezi mai multe

Sursa: Complexul Muzeal Național Neamț – https://cmnn.ro/expozitie/salonul-de-primavara-mar-13-martie-1-mai-2025/

Istoria Romaniei moderne

Istoria Romaniei moderne este – la scara celor doua milenii trecute de la inceputul formarii poporului roman – sinonima cu iesirea romanilor din lumea medievala, cu asumarea idealurilor generale de construire a natiunii romane si a statului national, in contextul modelului european. Modernitatea s-a cladit, insa, pe acumularile trecutului, pe experienta general?umana (a Europei si a lumii) si locala (romaneasca). Marii intelectuali ai poporului roman – intre care s?au aflat in prim plan si istoricii cei mai valorosi – si?au dat seama, mai intens din secolul al XVII?lea incoace, ca romanii au deopotriva radacini vest? si est?europene.   Pe de o parte, prin originea romana, prin limba neolatina, prin modul de crestinare si prin numele purtat, romanii se trageau de la Roma, adica din Occident, pe cand, pe de alta parte, prin biserica organizata dupa model bizantin, ca si prin limba slavona a cultului, a cancelariei si a culturii medievale si prin alfabetul chirilic, se revendicau din Noua Roma (Constantinopol), din mostenirea bizantino?slava, adica din Rasarit.   Aceasta stranie dualitate facea din romani – unicii mostenitori de marca ai romanitatii orientale – o realitate sui generis, laudata de unii, vestejita de altii si asezata acolo unde cele doua jumatati ale Europei se intalnesc si interfera. – Ioan-Aurel Pop Cumpără de aici 47.25Lei   Sursa: libris.ro

Portrete din patrimoniul Muzeului de Artă Piatra-Neamț

Expoziție temporară

Complexul Muzeal Național Neamț invită publicul iubitor de artă, la vizitarea expoziției temporare „Portrete din patrimoniul Muzeului de Artă Piatra Neamț”, prezentă pe simezele muzeului în perioada 11 martie – 9 aprilie 2025.

Expoziția temporară reunește un număr de 25 portrete realizate în tehnica de pictură ulei pe pânză, semnate de maeștri ai portretului, Constantin D. Stahi (n. 1844, Dobreni, Neamț – d.  1920, Iași)- pictor academist, Aurel Băeșu (n. 1896, Fălticeni, Suceava,  – d. 1928, Piatra-Neamț)- pictor reprezentant al clasicismului liric moldovean, influențat de realismul tradiționalist al lui Nicolae Grigorescu, Constantin Isachie Popescu (n. 1888, Paşcani – d. 1967, Bucureşti)- pictor postimpresionist și Strâmbulescu Ipolit (n. 1871, Baia de Aramă, Mehedinți,  – d. 1934, București)- pictor impresionist.

Sursa: Complexul Muzeal Național Neamț – https://cmnn.ro/expozitie/portrete-din-patrimoniul-muzeului-de-arta-piatra-neamt/

error: Continutul este protejat!