istorieveche

O enigma si un miracol istoric: poporul roman

Gheorghe I. Bratianu a fost un istoric de seama, om politic si de stat, profesor universitar si membru al Academiei Romane. S-a nascut la Ruginoasa, in judetul Iasi, fiind fiul lui Ion I.C. Bratianu si al principesei Maria Moruzi-Cuza, vaduva lui Alexandru Cuza, fiul lui Alexandru Ioan Cuza, fostul domnitor al Principatelor Unite.   In calitatea sa de istoric, Gheorghe I. Bratianu a sustinut cu tenacitate si rigoare stiintifica teza continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic.   O enigma si un miracol istoric: poporul roman este una dintre principalele sale opere. Asa cum insusi autorul ne marturiseste, aceasta a fost scrisa initial ca un raspuns la o carte a profesorului Ferdinand Lot – al carui student a fost -, examinand capitolul din aceasta consacrat originilor poporului roman. Volumul de fata nu este insa unul exhaustiv, Bratianu recunoscand ca ar mai fi inca foarte multe de adaugat si de indreptat, dar, din capul locului, lucrarea nu a fost, nici nu trebuie privita ca o examinare completa a unei probleme atat de vaste si de grele. Ea a avut doar rostul de a aduce o lamurire, un raspuns.   As fi deplin multumit daca in judecata viitorului, carticica aceasta va aduce o marturie a linistii si a seninatatii cu care neamul nostru, de atatea ori incercat, poate inca o data sa infrunte vremurile, increzator in dreptul si in destinul sau. – Gheorghe I. Bratianu Cumpără de aici 24.49Lei   Sursa: libris.ro

Descoperirea unei Biserici Bizantine din Secolele X-XI la Alba Iulia: O Fereastră către Trecutul Îndepărtat al Transilvaniei

În inima Transilvaniei, la Alba Iulia, arheologii au făcut in 2011 o descoperire remarcabilă – o biserică cu influențe bizantine datând din secolele X-XI.

Biserica, cu o planimetrie specială în formă de cruce greacă înscrisă, ridică întrebări și dezvăluie indicii despre comunitatea din Alba Iulia în acea epocă. Construită în jurul mijlocului secolului al X-lea, această biserică reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul cultural și religios al regiunii.

Săpăturile arheologice au scos la lumină nu doar ruinele bisericii, ci și morminte, artefacte din lut, sticlă și metal, precum și fragmente de pietre profilate. Aceste descoperiri oferă o imagine detaliată a vieții și practicilor religioase din acea perioadă îndepărtată. Citeste mai mult

Navalnii. Un democrat impotriva autoritarismului

Cine este Aleksei Navalnîi? Otrăvit în august 2020 și transportat în Germania pentru îngrijiri medicale, politicianul s-a întors în țara natală în ianuarie 2021, captând încă o dată atenția mijloacelor de informare în masă din toată lumea. Reținerea sa imediată la punctul de control al pașapoartelor de pe aeroportul moscovit Șeremetievo a pregătit terenul pentru o confruntare explozivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Oamenii în general, dar mai ales rușii au păreri foarte diferite despre Navalnîi. Unii îl consideră un erou al democrației, un adevărat lider al opoziției. Alții, un trădător de țară, un agent al Occidentului plătit de CIA. În sfârșit, alții îl văd ca pe un xenofob sau ca pe un naționalist periculos. Autorii acestei cărți analizează multiplele aspecte ale activității politice a lui Navalnîi, de la anchetele de presă care au ca subiect corupția autorităților până la ideile și implicarea acestuia în conducerea unei mișcări politice. De asemenea, ei acordă atenție influenței reciproce dintre activitățile militantului rus și strategiile aplicate de Kremlin. Citeste mai mult

Istoriile şi scenariile de viitor ale educaţiei

O bună parte din istorie, cunoștințele necesare pentru funcționarea societăților s-au transmis în afara școlii. Începută chiar din primii ani de viață, învățarea avea loc în familie și, pentru mult prea mulți copii, la locul de muncă. Deși s-a impus relativ recent ca principalul loc unde se transmit cunoștințe, școala este la ora actuală, aproape pretutindeni, în pragul imploziei, confruntându-se cu uriașa creștere demografică și cu dezvoltarea rapidă a domeniului digital. În viitor, sunt posibile două scenarii de coșmar. În unul dintre ele, din lipsă de resurse, trei sferturi din omenire vor fi în scurt timp lipsite de școală și de cunoștințe. În celălalt, transmiterea cunoștințelor se va face în esență prin mijloace digitale, apoi genetice, către indivizi; aceștia vor primi cunoștințe social utile de la niște mașini din ce în ce mai direct conectate la creier, până când fiecare ființă umană va deveni ea însăși un artefact plin de artefacte. Cumpără de aici 69.00 LEI Sursa: libhumanitas.ro

Reginele filosofiei. Viata si influenta marilor ganditoare ale lumii din toate timpurile

Un text remarcabil! O carte despre femeile din filosofie scrisa de doua filosoafe – o apreciez imens!“ – Elif Shafak

Istoria filosofiei nu a fost dreapta cu femeile: probabil ca ai auzit despre nume precum Platon, Kant, Nietzsche si Locke. Dar oare ce stii despre Hypatia, Arendt, Beauvoir sau Young?

Aceasta antologie despre viata si opera femeilor din filosofie, scrisa de doua femei care se ocupa cu filosofia, aduce in prim-plan douazeci de ganditoare ale caror idei au avut un impact profund, dar care nu s-au bucurat de recunoasterea cuvenita, in cele mai multe cazuri. Citeste mai mult

Batalia Odessei

Cercetand cu atentie cauza angajarii Armatei 4 Romana la est de Nistru in batalia pentru Odessa am ajuns la concluzia ca trebuie sa ne oprim cu atentie si sa analizam continutul scrisorii trimisa de A. Hitler lui Ion Antonescu la 27 iulie 1941 prin care ii multumeste pentru hotararea de a duce razboiul alaturi de Germania… „… va felicit astazi din toata inima pentru acele mari succese, este pentru mine personal o mare bucurie tot atat de mare ca si satisfactiune de inteles. Recastigarea Basarabiei este recompensa cea mai fireasca pentru sfortarile dv. si ale vitezelor dv. trupe. Din parte-mi va multumesc pentru conducerea dv. plina de energie, precum si pentru infaptuirile excelente ale trupelor dv. Aceste infaptuiri si vointa generala pentru o colaborare dezinteresata intre unitatile germane si romane mi-au fost descrise si confirmate de catre comandanti in cuvinte de inalta pretuire. As aprecia acum cu deosebita recunostinta daca dv, domnule general Antonescu, indata ce, sub presiunea grupului de Armate Sud, dinspre Nord-Est, rezistenta pe Nistru va fi dislocata si mai departe inspre Sud, ati inainta cu trupele dv. in spatiul de la Sud-Vest de Bug si, prin aceasta, ati lua asupra dv. si siguranta acestui teritoriu. In acest scop, pun sub ordinele dv. Corpul L IV armata si diviziile 50, 72 si 73 conduse de generalul Hansen, in timp ce armata XI impreuna cu Corpul IV armata roman, care-i este afectat in aripa dreapta, va inainta sub ordinele Grupului de armate Sud la rasarit de Bug spre partea de jos a Niprului. Dati-mi voie, domnule general Antonescu, sa adaug numai cateva cuvinte asupra cursului operatiilor generale. Sunt deosebit de multumit de rezultatele de pana acum. In general, aceste rezultate reprezinta maximum capacitatii de mars a infanteriei, luand in considerare drumurile adeseori, cu adevarat ingrozitoare. Avem multe unitati care in cinci saptamani au facut in linie dreapta 700 km, adica peste 1000 km de mars. Eu am contat asupra faptului ca rusii se vor bate in apropiere de frontiera. Am fost de la inceput de parere ca afirmatiunea relativa la o retragere efectuata din vreme indaratul marilor fluvii rusesti sau chiar peste muntii Urali exprima doar dorintele utopice ale englezilor. Rusii sau isi vor apara teritoriul dinaintea centrelor lor industriale, sau isi vor pierde in orice chip teritoriul de dincolo de aceste centre… Dati-mi voie deci domnule general Antonescu sa va multumesc inca o data pentru ajutorul pe care ni-l dau in acest razboi, Domnia-Voastra personal, cat si bravii Domniei Voastre soldati si ingaduiti-mi sa Va felicit pe dv. si poporul dv. in mod deosebit si din toata inima pentru recastigarea unor provincii a caror pierdere, in imprejurarile din anul 1940, erau inevitabile si care, mai cu seama in acel moment nu putea fi impiedicata prin masuri militare.”                                                                                                    Adolf Hitler    (Antonescu, Hitler, Corespondenta si intalniri inedite, 1940-1944, Ed. Cozia, Bucuresti, 1991, pp. 115-117)   Trebuie observat ca in scrisoarea de mai sus, in termeni de politete iesita din comun, Hitler il lauda atat pe Antonescu cat si pe bravii sai ostasi, felicitandu-l pentru dezrobirea teritoriilor pierdute in anul 1940. Aceste felicitari si laude la „scena deschisa” au provocat generalului Antonescu atat mandria patriotica cat si orgoliul sau, pregatindu-i noi solicitari. Trebuie remarcat ca patriotismul si mandria de a-si servi tara ca si orgoliul sau sunt doua laturi de comportament ale lui Ion Antonescu ce nu pot fi puse la indoiala.              In scrisoarea de raspuns a lui Antonescu, trimisa lui Adolf Hitler la 31 iulie, prin care-i multumeste pentru aprecierile si gandurile de pretuire a ostasului roman, ii comunica acestuia ca va merge pana la capat in campania pornita in rasarit. „Vom intelege ca Adolf Hitler a obtinut ce dorise de la orgoliosul si patriotul Antonescu. In esenta, Antonescu, dupa multumirile protocolare, isi exprima deosebita satisfactie ca Hitler isi schimbase in sfarsit parerea exprimata despre armata romana din anul 1940, cand declarase ca „armata romana nu poate fi considerata armata”. Iata cum se exprima Ion Antonescu: „A fost pentru mine, Excelenta, o mare satisfactie sa pot dovedi prin fapta soldatului roman ca neamul romanesc este o natiune pe care se poate rezema. Iar soldatul care sunt, am fost totdeauna sigur pe puterile ostasesti ale romanilor. Desigur, neamul acesta ar fi putut sa dea si mai mult; iar organizarea sa militara si, in special cea tehnica si de armament, sa fie mult mai intarita. Regimul de descompunere morala care a stapanit zece ani de-a randul, sub fosta domnie, lipsa de constiinta a unora in conducerea destinelor armatei, n-au putut sa fie sterse de stradania mea si de munca ofiterilor romani atat de repede… […] Asa cum am rugat pe domnul ministru von Killinger sa va comunice… va confirm si acum ca voi merge pana la capat in actiunea ce am pornit in rasarit impotriva marelui dusman al civilizatiei Europei si al tarii mele: bolsevismul rus. De aceea nu pun niciun fel de conditii si nu discut nimic (sic!) despre aceasta cooperare militara prevazuta in scrisoarea Excelentei Voastre si voi asigura conditiile in regiunea indicata. Voi indeplini aceasta actiune din convingerea adanca ca slujesc nu numai neamului romanesc si populatiile romanesti de peste Nistru, dar si comandamentul civilizatiei si nevoia de a lupta constient la intemeierea noii sorti a Europei. Cred ca numai prin sfortari si prin unitatea Europei se poate zidi pentru secole destinul  ei, asa cum Excelenta Voastra are convingerea. Iar eu am deplina incredere in justetea pe care Fuhrerul Cancelar Adolf Hitler o va face poporului roman si drepturilor sale statornice si seculare, misiunii sale la Carpati, la Dunare si la Marea Neagra …” (Antonescu, Hitler, Corespondenta si intalniri inedite, 1940-1944, Ed. Cozia, Bucuresti, 1991, pp. 117-118) Din continutul acestei scrisori rezulta ca Ion Antonescu era profund increzator in victoria Germaniei si nu dorea sa piarda ocazia ca, de pe urma acestei victorii Romania sa-si intre in drepturile sale si sa-si consolideze pentru totdeauna aceste drepturi. Odata exprimata aceasta convingere, Antonescu s-a pus cu totul in slujba sprijinirii Germaniei. Ce a urmat: Intalnirea de la Vinnita (Bredicev) din Ucraina unde au participat: Ion Antonescu si Alex. Ioanitiu, Adolf Hitler, maresalii Wilhelm Keitel si Ger von Rundstedt, generalii Eugen von Schobert si Arthur Hauffe, tinuta la data de 8 august 1941. La aceasta Armata 4 romana a primit misiunea sa treaca la ofensiva pentru cucerirea orasului-port Odessa, pentru a asigura flancul drept al Grupului de armate „Sud”, misiune destul de dificila, mai intai pentru ca ritmul ofensivei acestui Grup de armate era foarte inalt si in al doilea rand, data fiind slaba inzestrare si dotare tehnica a armatei romane (artileria si serviciile erau tractate cu animale (cai si chiar boi). La aceasta slaba inzestrare s-a adaugat si greseala destul de grava de a incerca sa cucereasca Odessa, un obiectiv ce s-a dovedit a fi temeinic fortificat (cu trei linii de aparare), folosind atacul din miscare, cand, data fiind existenta fortificatiilor, obiectivul Odessa trebuia asediat. Esecurile s-au repetat timp indelungat (8 august-16 octombrie 1941), iar ajutorul din partea armatei germane a fost solicitat prea tarziu. In cele din urma trupele sovietice, pentru a nu recunoaste infrangerea in batalia Odessei, au parasit orasul pe mare ( Revista Historia,  octombrie 2011, pp. 34-35). Totusi, armata romana a obtinut Odessa – o mare victorie. Batalia Odessei este singura operatie conceputa si condusa independent de comandamentul roman in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Batalia Odessei este una dintre cele mai mari batalii de asediu din secolul XX. Ea a constituit o victorie rasunatoare, avand cel putin trei scopuri: 1) sa dovedeasca loialitate fata de aliatul german;  2) sa scoata de sub loviturile aviatiei sovietice, care decola de pe aerodromurile de la Odessa si Crimeea, obiectivele importante de pe teritoriul Romaniei; si 3) sa dovedeasca Marii Britanii si SUA (coalitie recent formata) ca armata romana si-a indeplinit obiectivele in rasarit si acest fapt a fost marcat prin aducerea in tara a majoritatii trupelor romane care au trecut victorioase pe sub Arcul de Triumf din Bucuresti la 8 noiembrie 1941. Cu toate defectiunile ei, batalia de la Odessa este cea mai stralucita victorie romaneasca in cel de-al Doilea Razboi Mondial, asupra unui obiectiv puternic fortificat si aparat cu indarjire de catre forte terestre, navale si aeriene. Ea va straluci ca un meteor pe firmamentul luptei romanilor pentru onoare si demnitate, pentru a sterge rusinea retragerii fara lupte in conditiile grele ale anului 1940, cand frontiera Romaniei era amenintata din trei parti: est, nord-vest si sud. si din acest punct de vedere, ca si din altele, batalia de la Odessa trebuie cunoscuta de catre toti romanii prezenti si de catre cei ce vor veni dupa noi, adica de catre generatiile viitoare. Asadar adresam aceasta carte tuturor generatiilor spre aducerea aminte a eroilor romani cazuti la Odessa pentru onoare si demnitate nationala romaneasca. La 22 iunie 1941 a inceput razboiul. Aceasta insemna pentru romani, dupa de suferisera umilintele din 28 iunie si 31 august 1940, o mare speranta, o mare nadejde ca Romania va fi iarasi cum a fost, ca dupa primul razboi mondial, intreaga, pana la Nistru, pana la Tisa, pana la Durostor si Caliacra. Niciun gand de cucerire. Ostasii tarii, de la soldat la general, au trecut sa execute ordinul semnat de Ion Antonescu: „Ostasi, va ordon: Treceti Prutul!” Cu totii au inteles ca acesta este ordinul tarii care le cere sa intregeasca glia strabuna lasata noua mostenire pentru toate generatiile. Ostasii, ascultand ordinul tarii, au plecat de acasa cu zambetul pe buze, cu inima stransa de durere. Ei au inteles ca a sunat ceasul cand sunt chemati sa-si lase familiile si sa plece la lupta pentru refacerea hotarului spre rasarit, acolo unde dusmanul ne umilise, pe noi, romanii, un popor de oameni pasnici. Cu ochii plini de lacrimi si cu privirea catre copilasii ramasi acasa au plecat la lupta hotarati sa-si faca datoria sfanta catre tara. Tu! Ostas credincios si viteaz! Tu nu ai pus intrebari. Ai ascultat in tacere ordinele Maicii tale, Romania, si te-ai dus la lupta! stiai ca tara asteapta de la tine lupta si jertfa, ca trebuie sa te comporti in lupta asa cum s-au comportat strabunicii tai la Grivita, Plevna, Smardan, pentru a aduce independenta Romaniei, prin inlaturarea stapanirii otomane, care a durat 460 de ani (1417 – 1877) si parintii tai in anii 1916 – 1919, pentru a intregi Romania in hotarele Daciei din antichitate. Recomand sa se citeasca cu atentie Evolutii interne si actiuni de politica externa (p. 21), Proclamatia catre tara a conducatorului statului roman, maresalul Ion Antonescu – 22 iunie 1941 (41)             CUPRINS    INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………….7    DE CE A FOST ANGAJATA ARMATA ROMANA IN BATALIA PENTRU CUCERIREA ODESSEI  ? ……………………………………………………  7                Partea I-a    1. Drumul spre o noua conflagratie mondiala ………………………………….. 10  2. Evolutii interne si actiuni de politica externa in Romania intre anii 1939-1945 ………………………………………………………………………………………………….21  3. Relatiile romano-germane si participarea Romaniei la razboiul romano-germane 1941-1944. Hitler apreciaza ca armata romana nu poate fi considerata armata …………………………………………………………………………………………….. .41   4. Inceputul campaniei pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de nord ……………………………………………………………………………………………………….  48 5. Batalia pentru cucerirea Odessei – 8 august – 16 octombrie 1941 ……………………………… …………………………………………………………………………57 6. Formarea coalitiei antihitleriste si actiunile Partidului Comunist din Romania     impotriva participarii Romaniei la razboiul contra Uniunii Sovietice ………………………….. …………………………………………………………………………….66    Partea a II-a    BATALIA  ODESSEI IN DOCUMENTE ISTORICE   1. Asediul Odessei in „Istoria romanilor”, vol. IX, Ed. Enciclopedica,     Bucuresti, 2008, pp. 246-250 ………………………………………………………………………………………………………… 69 2. Asediul Odessei in „Tratat de istorie universala”, Ed. Preuniversitaria, vol. III,     Bucuresti, 2009, pp. 332-339 ………………………………………………………………………………… 71             3. Despre batalia Odessei in „File din istoria militara a poporului roman”, vol. VIII,     Ed. Militara, Bucuresti, 1980, pp. 216-217 …………………………………………………………….. 74 4. Romania in anii celui de al Doilea Razboi Mondial     in „Istoria militara a poporului roman”, vol. I, Ed. Militara,     Bucuresti, 1989, pp. 376-382 ………………………………………………………………………………… 75 5. Desfasurarea actiunilor militare la flancul de sud al frontului    germano-sovietic in august – decembrie 1941. Aducerea in tara a majoritatii    trupelor romane in „Istoria militara  a poporului roman”, vol. VI,    Ed. Militara, Bucuresti, 1989, pp. 376-382 ……………………………………………………………… 78      Partea a III-a      AUTORI sI LUCRARI DESPRE BATALIA ODESSEI   1. General Platon Chirnoaga, „Istoria politica si militara a razboiului Romaniei     contra Rusiei sovietice 22 iunie 1941 – 23 august 1944”, Ed. Carpati – Traian    Popescu, Madrid, pp. 177-184 ……………………………………………………………………………….. 83           2. General Ion suta, Despre batalia de la Odessa in  „Romania la cumpana istoriei”,               Ed. stiintifica, Bucuresti, 1991, pp. 130-138 ……………………………………………………………. 87           3.  General Ion Gheorghe, Odessa – sau marea deceptie in  „Maresalul Antonescu – un dictator nefericit”,  Ed. Machiavelli, Bucuresti, 1996, pp. 204-208 …………………………………………. 92           4.  Alesandru Dutu, Florica Dobre, Leonida  Loghin, „Armata romana in al Doilea Razboi Mondial”, Dictionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1999, pp. 307-309 …………………… 94           5.  Iosif Constantin Dragan, Despre batalia Odessei in „Maresalul Ion Antonescu si razboaiele de  reintregire” Ed. Fundatia Europeana Dragan, Bucuresti, 1991, pp. 269-277 ………………… 96           6. Jipa Rotaru, Octavian Burcin, Vladimir Zodian, Leonida Moise, „Maresalul Antonescu la Odessa”, Ed. Paideia, stiinte, seria Istorie, Bucuresti,  pp.36-103                       a) Razboiul din est ne-a fost impus de Rusia Sovietica …………………………………………………. 98            b) Lupta pentru dezrobirea Basarabiei si Bucovinei de nord se va incheia la Odessa ………. 102            c) Odessa – obiectiv inexpugnabil? …………………………………………………………………………… 105            d) Steagul romanesc va flutura curand deasupra citadelei Odessa! ………………………………. 108            e)Tara in sarbatoare. Parada, defilarea. Tara traieste o zi de triumf ………………………………. 109            f) Atacul general asupra Odessei ……………………………………………………………………………… 110            g) Rezultatul anchetei referitoare la cauzele pentru care Armata Romana n-a putut sa aiba o victorie rapida si stralucitoare la Odessa ……………………………………………………………………………. 121            7. Alex. Mihai Stoenescu in „Armata, Maresalul si evreii”,     Ed. International  Publishing Company, cap. IX, Cazul Odessa, pp. 340-391 …………… 127 8. Alexander Werth, „Un corespondent pe frontul de est”, Ed. politica,     Bucuresti, 1970,  pp.140-141 ………………………………………………………………………………. 151 9. Dinu C. Giurescu, „Romania in al Doilea Razboi Mondial”, aAmata romana     pe frontul de est, Ed. A.L.L., Istoric, 1999, pp. 94-106 ………………………………………….. 152 10.George Magherescu, „Adevarul despre Maresalul Antonescu”, vol. II,      Ed. Paunescu, Bucuresti, 1991, pp. 29-41……………………………………………………………. 158 11.Dumitru Matei, Aurel Stanciu, „File din Istoria militara a poporului roman”, nr. 5-6, – Pozitia si activitatea fortelor revolutionare si democratice din Romania fata de intrarea tarii in razboiul impotriva Uniunii Sovietice.      Despre batalia Odessei, pp. 92-97 ………………………………………………………………………  163 12.Scrisoarea lui Iosif Iacobici catre Maresalul Ion Antonescu ……………………………………  164 13. P. Otu, Ales. Dutu, Alex. Madgearu, Mircea Soreanu, „100 de mari batalii      din istoria Romaniei”, Ed. Orizonturi, Bucuresti, ………………………………………………….. 165    ANEXE   1. Pactul de neagresiune dintre U.R.S.S. si Germania (Ribbentrop-Molotov) ……………….. 167 2. Evacuarea Basarabiei si a Bucovinei de nord ………………………………………………………… 168 3. Hotararea Plenarei a VI-a a Comitetului Central  al Partidului Comunist din Romania cu privire la situatia internationala a Romaniei – 7 iunie 1939 …………………………………………………… 169 4. Circulara C.C. al P.C.R. din data de 8 iunie 1941 ………………………………………………….. 170 5. Platforma – Program al C.C. al P.C.R. intitulata „Lupta poporului roman pentru     libertate si independenta nationala” in care este fundamentata linia strategica a P.C.R. in vederea rasturnarii dictaturii  antonesciene si scoaterii tarii din razboiul fascist …………………….. 171 6. Marea Conflagratie a secolului XX, Al Doilea Razboi Mondial, Ed. Politica,    Bucuresti, 1971. Lucrare aparuta sub ingrijirea unei comisii formata din:    general Ion  Coman, general Colonel Dumitru Damaceanu, general colonel Ion Gheorghe, prof. univ. George Macovescu,  dr. ing. Walter Roman, general de armata Iacob Teclu, prof. univ. dr. Gheorghe Zaharia, Ed. Politica, Bucuresti, 1971, pp. 173-175 ………………………………….. 175 7. Scrisoarea trimisa de doi congresmeni americani presedintelui Ion Iliescu ………………… 178 8. Biografia oficiala a Maresalului Antonescu …………………………………………………………… 179 9. 60 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Paris ………………………………………….. 185 10.31 decembrie 1940. Proclamatia catre tara a generalului Ion Antonescu rostita      cu prilejul Anului Nou 1941 ………………………………………………………………………………. 187 11. 1 ianuarie 1942. Ordinul de zi al Maresalului Ion Antonescu emis       cu ocazia Anului Nou 1942 ………………………………………………………………………………. 188 12. 1 ianuarie 1942. Proclamatia catre Tara a Maresalului Antonescu …………………………..  189 13. 31 decembrie 1942. Cuvant catre tara al Maresalului Ion Antonescu ……………………..  190 14. 1 ianuarie 1943. Ordin de zi adresat de Maresalul Ion Antonescu Armatei romane cu ocazia Anului Nou 1943 ……………………………………………………………………………………………… 191 15. Cuvantarea tinuta de ziua eroilor la cimitirul militar Ghencea ………………………………… 192 16. Ion Antonescu – Ganduri pentru tara ………………………………………………………………….. 194 17. Maresalul Ion Antonescu reabilitat partial de Curtea de Apel Bucuresti …………………. 196               Partea a IV-a   IMAGINI DIN TIMPUL LUPTELOR PENTRU CUCERIREA ODESSEI ………………. 199   CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………….225   BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………  241   Cumpără de aici 50.00Lei   Sursa: libris.ro

Reginele filosofiei. Viata si influenta marilor ganditoare ale lumii din toate timpurile

Un text remarcabil! O carte despre femeile din filosofie scrisa de doua filosoafe – o apreciez imens!“ – Elif Shafak

Istoria filosofiei nu a fost dreapta cu femeile: probabil ca ai auzit despre nume precum Platon, Kant, Nietzsche si Locke. Dar oare ce stii despre Hypatia, Arendt, Beauvoir sau Young?

Aceasta antologie despre viata si opera femeilor din filosofie, scrisa de doua femei care se ocupa cu filosofia, aduce in prim-plan douazeci de ganditoare ale caror idei au avut un impact profund, dar care nu s-au bucurat de recunoasterea cuvenita, in cele mai multe cazuri. Citeste mai mult

Renasterea. Spiritul unei epoci noi

Odata cu redescoperirea lumii si a omenirii, perioada istorica cunoscuta sub numele de Renasterea europeana a adus idei si solutii noi unei societati si unui sistem politico-economic epuizat, actionand ca o balama intre sfarsitul Evului Mediu si inceputul perioadei moderne. Dinastii precum Habsburgii, Tudorii, Valois si Bourbonii au concurat in secolele al XV-lea si al XVI-lea pentru a obtine hegemonia continentala, in timp ce se straduiau sa colonizeze noile teritorii descoperite ale Americii. Umanismul si stiinta au mers mana in mana in aceasta perioada si, impreuna cu acumularea de capital care a permis dezvoltarea mecenatului cultural, a dat nastere uneia dintre cele mai importante perioade de creatie artistica din istorie. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!