Templu dacic descoperit la Sarmizegetusa Regia

Un alt templu dacic a fost descoperit în Sarmizegetusa Regia. Se află pe terasa a IX-a, deasupra teraselor X şi XI – unde sunt celelalte şapte edificii de cult ale dacilor.

Arheologii au început în 2017 săpăturile care au dus la dezvelirea lui, însă în primele etape de cercetare au fost rezervaţi în a oferi detalii despre rolul construcţiei misterioase.

Acum, oamenii de ştiinţă implicaţi în cercetarea Sarmizegetusei Regia se declară convinşi că rămăşiţele scoase la iveală în urma ultimelor cinci campanii arheologice sunt ale unui templu dacic, al cărui plan includea 60 de baze de calcar, unele dintre ele aflate in situ, dispuse pe cinci şiruri a câte douăsprezece rânduri.

Mai mult, potrivit arheologului Răzvan Mateescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, edificiul din Sarmizegetusa Regia ar fi fost ridicat pe locul altei construcţii, mai vechi, care a fost distrusă de foc. Resturile incendiate se găsesc pe suprafeţe mari şi au fost folosite în structura templului ridicat ulterior. Citeste mai mult

Scrie articole pentru Istorie Veche

Căutam colaboratori pentru website-ul nostru. Dacă ești pasionat de istorie sau ești un student masterând sau doctorand la facultatea de istorie, scrie-ne pe contact@istorieveche.ro.

Colaborarea este de tip freelancing și include 2 modalități de a te plăti:

Pentru orice articol pe tema istorie veche pe care ni-l trimiți te plătim cu 25 RON/pagină.

  • Articolele trebuie să aibă maxim 3000 de cuvinte
  • Trebuie să le documentezi temeinic și să incluzi citate, poze, hărți, etc.
  • Incluzi linkurile de pe internet de unde te-ai documentat și numele cărților sau articolelor de unde ai preluat citate
  • Citeste mai mult

    MNIR: Festivalul de reconstituire istorică ”Zilele Columnei” – în perioada 17-19 septembrie

    Festivalul de reconstituire istorică daco-romană din Bucureşti “Zilele Columnei” se va desfăşura, în perioada 17-19 septembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României şi în proximitatea instituţiei muzeale.

    Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, festivalul, organizat Asociaţia Terra Dacica Aeterna şi de MNIR, va începe pe 17 septembrie, la ora 21,00, cu o paradă cu torţe în zona Căii Victoriei şi a Centrului Vechi, evenimentul urmând să aibă loc în zona adiacentă intrării principale şi în proximitatea clădirii MNIR.

    “În spaţiul amintit, membrii Asociaţiei Terra Dacica vor aduce la viaţă elemente civile şi militare ale perioadei antice. În zilele de 18 şi 19 septembrie, în cadrul mai multor ateliere meşteşugăreşti, publicul va putea vedea cum se produceau cămăşile de zale sau cum se prelucrau lemnul, osul sau pielea. Participanţii vor avea ocazia să deguste şi o serie de reţete culinare antice, autentice. Nu în ultimul rând, vor avea loc demonstraţii militare, prin intermediul cărora publicul se va familiariza cu formaţiile de luptă romane sau cu armele dacilor”, precizează sursa citată.

    Cu acest prilej va fi organizată o micro-expoziţie cu artefacte antice, care au fost replicate în scop educativ de către membrii Terra Dacica Aeterna, aproximativ 70 de tineri aflaţi în grija Direcţiei pentru Protecţia Copilului Sector 3 fiind invitaţi la o “Lecţie de Istorie Vie”, susţinută de către membrii asociaţiei şi angajaţii MNIR.

    La finalul lecţiei, tinerii vor participa la un concurs de tip “treasure hunt”, dotat cu premii constând în cărţi cu tematică istorică şi rechizite, asigurate de ThoughtWorks România.

    Festivalul de reconstituire istorică “Zilele Columnei” este organizat cu sprijinul Asociaţiei Coolturale “Nouă ne Pasă!” şi The History Channel. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)  Citeste mai mult

    De ziua limbii române să ne amintim de primul text scris în limba română

    Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung

    În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

    Textul scrisorii

    “Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).

    I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

    I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

    I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

    I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

    I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

    I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

    I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

    I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)
    Citeste mai mult

    Situl arheologic de la Şcheia–Siliştea. Mărturii din preistorie până in Evul Mediu

    La construcţia căii ferate Suceava – Păltinoasa, situl multistratificat de la Siliştea Şcheii(com. Şcheia, jud. Suceava) a oferit numeroase şi valoroase materiale din diferite perioade istorice.
    Săpăturile sistematice şi cele de salvare, precum şi cercetările de suprafaţă aut dovedit că această staţiune arheologică a fost locuită începând din neolitic (prin comunităţile ceramicii liniare), continuând cu secvenţe de locuire care se succed, cu unele întreruperi, până în Evul Mediu
    (sec. XIV–XV).
    Deosebit de impresionante sunt descoperirile (ceramică lucrată la roată şi cu mâna, ceramică provincială romană, monede romane imperiale) din perioada dacilor liberi (civilizaţia carpică), precum şi cele aparţinând Evului Mediu, care ne înfăţişează aspectul unei comunităţi rurale din imediata apropiere a oraşului-capitală a Moldovei. Chiar dacă nu sunt tot aşa de consistente,celelalte descoperiri de aici (ceramică liniară, Precucuteni, amfore sferice, Noua, Gáva–Holihrady ş.a.) prezintă importanţă, prin piesele lor ceramice sau de piatră şi bronz, unele cu adevărat excepţionale. Citeste mai mult

    Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei

    Muzeul Național al Bucovinei vă invită, în perioada 11 iunie - 20 septembrie 2021, să vizitați expoziţia "Carpi şi goţi în colecţiile Muzeului Naţional al Bucovinei", deschisă la Muzeul de Istorie. Este o premieră în cadrul manifestărilor muzeografice sucevene, fiind pentru întâia dată când materiale arheologice aparţinând lumii dacilor liberi (sec. II-IV) şi civilizaţiei Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV-V) sunt expuse împreună.

    Hunedoara: Cercetări arheologice la cetatea Sarmizegetusa Regia, în cadrul proiectului de restaurare

    O campanie de cercetări arheologice se desfăşoară, în aceste zile, în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, în cadrul proiectului de restaurare a sitului UNESCO denumit “Capitala Daciei – Muzeu viu al patrimoniului cultural european”, a informat, marţi, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara.

    Săpăturile se efectuează în mai multe puncte ale fortificaţiei, cu scopul de a oferi informaţii şi clarificări specialiştilor cu privire la elementele constructive antice şi la starea de conservare a monumentului istoric. Citeste mai mult

    Basileos Thiamarkos Epoiei – “Regele Thiamarcos a facut” – inscriptia de la Buridava dacica

    Inscriptia de la Buridava: Basileos Thiamarkos Epoiei – “Regele Thiamarcos a facut”

    Sursa: captura PDF – Buridava dacica
    Sursa: captura PDF – Buridava dacica
    Volumul de faţă deschide seria publicării monografice a bogatului material arheologic de la. Ocniţa, jud. Vîlcea. El reprezintă o primă adunare la un loc a datelor documentare pe care le socotim necesare pentru sintezele viitoare, cit şi pentru studii de detalii privind stratigrafia, tipologia elementelor de cultură, cronologia şi conţinutul civilizaţiei geto-dacilor. In viitoarele volume vom prezenta aşezarea civilă, Cetatea 1 şi necropola. “Buridava dacică” vine, de asemenea, în întimpinarea sărbătoririi la Rîmnicu Vîlcea a 2000 ani de la prima atestare documentară a centrului economic şi politic al dacilor buridavensi menţionaţi de izvoarele antice. In cadrul acestei formaţiuni social-politice, – care a atins cea mai mare dezvoltare în epoca lui Burebista -, a intrat şi teritoriul actualului municipiu Rîmnicu Vîlcea, unde se aflau două puncte fortificate geto-dace, cel de pe Capela şi cel de la Cetăţuia, în jurul cărora se gaseau aşezări civile prospere, la temelia cărora stăteau cele tracice din mileniul II şi I î.e.n.   Mai jos gasesti cartea in format PDF: