La hotarele Marii Stepe. Cetățile de la începutul celei de-a doua epoci a fierului dintre Carpați și Prut (secolele 5-3 î.Hr.)

„În spațiul dintre Carpați și Nistru între secolele 5 și 3 î.Hr. s-a construit un mare număr de cetăți, după unii autori peste 120 la număr, ce impresionează și astăzi prin suprafețele lor – adeseori de ordinul hectarelor și al zecilor de hectare – și prin dimensiunile elementelor constructive. Niciodată în istoria sau preistoria acestei regiuni nu s-a mai construit un număr atât de mare de fortificații care să funcționeze într-o perioadă istorică atât de scurtă. Desigur, uneori densitatea de locuire în aceste mari incinte era inegală, dar nu se poate spune sub nicio formă că ar fi fost goale și nelocuite; peste tot unde s-au făcut investigații minimale s-au descoperit numeroase locuințe de suprafață și locuințe adâncite, gropi de provizii, iar în unele cetăți densitatea de locuire pare să fi fost chiar mare… Este interesant că lipsesc, deocamdată, edificiile „pretențioase”, situație ce nu și-a găsit încă o explicație satisfăcătoare. Nu știm încă în ce fel de locuințe trăiau, de pildă, „basileii” care stăpâneau aceste cetăți, cei ce au deținut tezaure precum cel de la Cucuteni – Băiceni și care și-au comandat podoabe precum celebra diademă de la Bunești – Averești. Sigur, cu timpul s-ar putea să găsim răspunsuri și la aceste întrebări, măcar că s-ar putea ca acestea să nu fie cele la care ne-am aștepta.

În general, în istoriografie constructorii acestor cetăți sunt identificați cu geții, pe baza similitudinilor vădite între cultura materială a acestor grupuri și cele de la Dunărea de Jos, dar această identificare, măcar că a devenit un loc comun, necesită cu siguranță a fi rediscutată în lumina unei analize sincere a izvoarelor scrise și a celor arheologice.” Citeste mai mult

Mozaicuri vechi de 2200 de ani descoperite in Turcia – orasul antic Zeugma

Arheologii au descoperit mozaicuri vechi de 2200 de ani într-un oraș grecesc antic numit Zeugma din provincia Gaziantep, Turcia. Acestea ne-au dat ocazia să asistăm la dezvăluirea artei grecești și romane care nu a mai fost văzută de mii de ani. Au fost descoperite trei noi mozaicuri. Sunt mozaicuri incredibile, datând din secolul al II-lea î.Hr., dar incredibil de bine conservate și arată la fel de frumoase și uimitoare ca în prima zi.

Când profesorul Kutalmıș Görkay de la Universitatea Ankara și echipa sa de arheologi au început să excaveze, au găsit mozaicuri de sticlă uimitoare și bine conservate, bogate în culoare. Acesta a spus ca „Există încă zone neexcavate. Aici sunt case sculptate în stânci. Am ajuns la una dintre aceste case, iar casa include șase spații. De asemenea, am dezgropat trei noi mozaicuri în săpăturile din acest an „. Citeste mai mult

Cetatea Zaldapa și Vitalian

Cetatea Zaldapa – izvoarele identității noastre / una dintre cele mai mari cetăți din regiunea istorică Dobrogea

Cetatea Zaldapa, localizată între orașele Abrit și Dobrin din nord-estul Bulgariei, a fost una dintre cele mai mari așezări fortificate din regiunea istorică Dobrogea, regiune care cuprinde atât județele Tulcea și Constanța din România, cât și o bună porțiune din partea de nord-est a Bulgariei. Datorită așeării lângă orașul Abrit, arheologii au crezut de-a lungul timpului că această cetate reprezintă vechiul oraș antic Abritus, până când rămășițele acestuia au fost descoperite la aproximativ 100 km sud-vest, lângă orașul Razgrad, în anul 1953. Citeste mai mult

Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani

O mare parte a așezărilor gumelnițene erau de tip tell (movilă antropică) indicând o locuire intensă pe același amplasament, în apropierea surselor de apă, de multe ori pe promontorii cu poziție dominantă. Cultura materială a acestor populații este una bogată și deosebit de interesantă, diversificată, evidențiind un nivel ridicat al cunoștințelor tehnice. Ceramica de foarte bună calitate prezintă forme foarte variate cu decor incizat, plastic sau pictat cu grafit, alb sau roșu. Studiul ceramicii a ocupat un loc privilegiat de-a lungul întregii evoluţii a arheologiei. Citeste mai mult

Scuturile din Dacia

Prezenta lucrare se datorează inexistenței până în prezent, a unui astfel de demers în istoriografia românească. Au fost publicate mai multe obiecte de acest gen, din diferite locații, însă niciodată nu au fost puse toate laolaltă. Ce-i drept, nici nu sunt foarte multe, însă suficiente pentru a fi incluse între două coperți.

Câteva obiecte, în special umbo-uri (umbones) de scut sunt însă inedite și au constituit punctul de plecare în elaborarea acestei cărți. Prezentarea acestora și reluarea celor deja publicate, alcătuiesc osatura lucrării. Nu sunt însă sigur că am reușit să le strâng pe toate. Volumul de informații ce au trebuit prelucrate, a fost pur și simplu copleșitor, într-un interval scurt de timp. Am însă convingerea că prin această lucrare, anumite aspecte ale scuturilor din Dacia, au fost lămurite măcar într-o anumită măsură. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #4 – Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței?

Sursa: Facebook Institutul National al Patrimoniului

Miercuri, 12 mai 2021, am continuat călătoria în lumea arheologiei cu o nouă oprire pe linia fostei granițe a fostului Imperiu Roman (LIMES). Ajungem, astfel, la Porolissum, în nordul țării, alături de Prof. dr. Habilitatis Coriolan Horațiu Opreanu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române.

„Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței?” – titlul și premisa discuției ce ne va purta miercurea următoare – a Arheologiei pentru Toți -, pe drumuri romane, până la Complexul Arheologic Daco-Roman Porolissum, localizat astăzi în satul Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #3 – Capidava – foarte aproape de centenar (1924-2021)

Sursa: Facebook Institutul National al Patrimoniului
Miercuri, 14 aprilie 2021, călătoria în lumea arheologiei, pe urmele fostei granițe a fostului Imperiu Roman (Limes) a continuat, alături de Conf. Dr. Ioan Carol Opriș.  

Participant încă din 1992 la săpăturile de la la Capidava și coordonator științific al întregului șantier arheologic începând cu 2004, Conf. dr. Ioan Carol Opriș ne va ghida incursiunea în arheologie de astăzi, către cele mai interesante detalii legate de această cetate.

Cu un istoric al cercetărilor de aproape 100 de ani, Capidava este unul dintre cele mai reprezentative și intens cercetate situri din Limesul dunărean din zona Dobrogei.

Prezentarea a fost moderată de Bogdan Șandric, Director Adjunct Patrimoniu Digital al Institutului Național al Patrimoniului și Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului. Citeste mai mult