Descoperind Enigma Fețelor Albe: O Călătorie în Regatul Dacic

Fețele Albe, o zonă pitorească situată în apropierea Grădiștii Muncelului, ascunde secrete vechi de secole. Această așezare antică, amplasată pe terasele abrupte de deasupra văii, a atras interesul cercetătorilor și pasionaților de istorie de-a lungul timpului. În acest articol, vom explora descoperirile și investigațiile arheologice care au dezvăluit treptat informații despre această așezare misterioasă.

Locatia sitului Fețele Albe
Sursa: Revisting Fețele Albe, an important Dacian site near Sarmizegetusa Regia

Prima mențiune scrisă despre ruinele de la Fețele Albe aparține procuratorului fiscal Paul Török, care a vizitat acest loc în vara anului 1803. Trimis de autoritățile habsburgice pentru a investiga descoperirea unor comori monetare de către localnici în apropierea ruinelor de la Grădiștea Muncelului, Török a descris ceea ce a găsit acolo într-un raport datat 26 august, scris în limba latină. El a identificat trei terase largi suspendate deasupra văii, pe care se puteau vedea resturi de ziduri, numeroase blocuri de piatră și cărămizi răspândite, interpretând aceste ruine ca fiind ale unei mici cetăți. Printre blocurile observate acolo, a identificat unul înscris cu două litere și alte două blocuri cu reprezentări figurative (două picioare de capră și un nod). Rolul acestei cetăți ar fi fost să supravegheze cetatea de pe Dealul Grădiștii, accesul la ea dinspre poalele dealului și o mare parte din drumul care ducea de la această cetate către satele din valea Grădiștii. Török recunoaște că nu știe unde era drumul de acces spre cetatea de la Fețele Albe, din cauza poziției deasupra prăpastiei teraselor cu ruine. Citeste mai mult

Explorând civilizația sării: Expoziția „Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în lemn”

În luna aprilie, Muzeul Municipiului București a găzduit un eveniment deosebit dedicat civilizației sării. Vernisajul expoziției „Civilizația sării. Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în lemn” a avut loc la Palatul Suțu, oferind publicului o incursiune fascinantă în lumea tehnologiilor și uneltelor pre- și proto-istorice utilizate în exploatarea sării.

Amenajari și instalații de lemn pentru exploatarea sării în situl arheologic Băile Figa

Intrarea la expoziție a fost liberă, iar vizitatorii au avut ocazia să descopere cele mai vechi instalații de lemn din sudul și sud-estul Europei, expuse pentru prima dată la București. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, iar curatori ai expoziției au fost Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct, Dr. Vasile Opriș, șef Secția Istorie – Muzeul Municipiului București, și Dr. Valerii Kavruk, manager – Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Citeste mai mult

O râșniță rotativă din cea de-a doua epocă a fierului

Mori rotative in situ, descoperite la Židovar (în Rotary querns from the territory of the Scordisci and potential routes of food technology transfer, Marija Ljuština, fotografii Muzeul Vršac)

Aceste mori mobile au fost găsite în mai multe situri aparținând vârstei târzii a epocii fierului. De cele mai multe ori au fost descoperite în spațiul domestic al locuințelor sau fără a avea un context arheologic concret. Alături de alte indicii identificate arheologic, acestea sunt obiecte palpabile ale activităților de procesare a cerealelor pentru a fi transformate în făina din care se cocea pâinea în cuptoarele menajere.

Deși sunt menționate ca descoperiri în diverse publicații, contextul arheologic al acestor, să le spunem „zone de lucru” pe lângă locuințe, nu a fost tratat mai riguros. Știm astăzi că sunt frecvente atât în spațiul cetăților din Munții Orăștiei, cât și în restul așezărilor din Dacia, dar informația se rezumă la atât.

Ideea morilor manuale rotative (mola versatilis) este originară din vestul Mediteranei (Peninsula Iberică), iar în oicumena Latène a fost răspândită de către celți.

Vasile Pârvan spunea că „celții și ceilalți locuitori ai Europei centrale n-au imitat întocmai râșnița greco-italică rotativă, ei au creat anume tipuri particulare, în care în special meta nu era așa de convexă ca în sud, iar catillus (partea rotativă de deasupra) avea un profil destul de variabil”.

În colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București se află numai o parte din ceea ce forma o asemenea moară rotativă, fără a cunoaște contextul arheologic sau locul de proveniență. Râșnița avea două părți ce se suprapuneau: catillus (partea superioară, mobilă) și meta (partea inferioară, fixă). În timp ce piatra superioară era rotită, cerealele împrăștiate prin centrifugare, erau măcinate și cădeau sub formă de făină pe părțile laterale, cu siguranță amestecate și cu unele mici particule de piatră.

În cazul nostru se păstrează doar partea catillus, realizată dintr-o rocă sedimentară și având forma unui trunchi de con. Boabele sau semințele care urmau să fie râșnite erau turnate printr-un orificiu central cu formă treflată, piatra mobilă era acționată de o pârghie din fier fixată într-un orificiu dispus lateral, iar cea fixă era atașată unui suport.

Menționăm ca importante descoperiri: în siturile dacice de la Tilișca (județul Sibiu, Transilvania) într-o „locuință-atelier” și în cetatea de la Ardeu (județul Hunedoara, Transilvania); în teritoriul ocupat de celții scordisci, în situl de la Židovar (districtul Banatului de Sud, Serbia), unde au fost descoperite trei asemenea mori rotative în nivelul arheologic, fără a avea dovezi concludente ale prezenței unei locuințe aflate în proximitate.

Sursa:
Dr. Sorin Cleșiu, arheolog
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie Muzeul Municipiului Bucuresti Citeste mai mult

Trecerea de la epoca bronzului la epoca fierului în spațiul antic al Bucovinei

Sumar

  • Tracii din regiunea nord-dunăreană au dezvoltat propria lor civilizație pe parcursul mai multor secole în mileniul al II-lea î.Hr.
  • Etnicitatea și unitatea tracică în perioada epocii bronzului au fost accentuate de I. Andrieșescu în 1915, sugerând că Munții Carpați nu au constituit o barieră între culturi.
  • Interacțiuni și schimburi culturale au avut loc între diferite regiuni și societăți învecinate în perioada secolelor al XII-lea – al VII-lea î.Hr. în zona nordică a Dunării de Jos.
  • Schimbări etno-culturale majore au avut loc în Europa de Sud-Est în prima jumătate a mileniului I î.Hr.
  • Au avut loc mișcări de populație în stepele nord-pontice, în timp ce comunitățile Hallstatt Timpuriu au pătruns în regiunea Carpato-Nistriană.
  • Teritoriul ocupat de culturile Gáva-Holihrady-Grănicești, Chișinău-Corlăteni și Cozia-Saharna a fost tracizat în această perioadă.
  • S-au stabilit contacte între aceste culturi și cele din silvostepa ucraineană și stepa nord-pontică.
  • Cultura Gáva a fost influențată de culturile locale preexistente din bazinul superior și mijlociu al Tisei, precum și de influențe externe din sud și vest.
  • Culturile Igrita și Lăpuș au jucat un rol semnificativ în geneza culturală din Transilvania și estul Ungariei.
  • Declinul culturii Gáva în Transilvania și estul Ungariei este asociat cu apariția unei populații de est numite „prescitice” în secolul al IX-lea î.Hr.
  • Cu toate acestea, cultura Gáva a persistat în estul Slovaciei, în Ucraina Transcarpatică și în anumite zone ale Transilvaniei până în perioada Ha B 3.
  • S-au format două grupuri culturale la est de Carpați, aparținând complexelor menționate anterior.
  • Primul grup, balcano-dunărean, cu ceramică incizată și imprimată, a ajuns în Moldova centrală și sudică dinspre Dunărea de Jos.
  • Grupurile succesive ale culturii Gáva, Tămăoani și Babadag/Cozia, sunt documentate în această zonă în perioada secolelor al XI-lea – al IX-lea î.Hr.
Istoria Bucovinei, 2008, De la începuturi până la epoca cuceririi romane a Daciei, seria Pagini din istoria și cultura Bucovinei
Sursa: Biblioteca Digitala

În cursul a mai multor secole din mileniul II î. Chr. tracii nord- dunăreni şi-au creat propria lor civilizație, comparabilă în unele privinţe şi într-o anumită măsură cu cea miceniană. Etnicitatea şi unitatea tracică a epocii bronzului au fost afirmate încă de către I. Andrieşescu întemeietorul preistoriei ca ştiinţă la noi, care sublinia în anul 1915 faptul că munţii Carpaţi ,,nu sunt o stavilă nici în aceste îndepărtate timpuri şi nu despart o lume de alta” (Andrieşescu, 1915, 15, 17). Şi pe parcursul secolelor XII-VII î. Chr., în evoluţia istorică de la nordul Dunării de Jos, nu se exclud anumite interferente demo-culturale între unele zone, precum şi contacte cu lumea învecinată. Pe parcursul primei jumătăți a mileniului I î. Chr., în Europa de sud-est s-au desfăşurat importante schimbări în plan etno-cultural. Pe de-o parte, în stepele nord-pontice se declanşează mari mişcări de populație, iar pe de alta, în nordul Dunării de Jos are loc penetrarea comunităților Hallstattului Timpuriu în spațiul carpato-nistrian. Se ajunge astfel la tracizarea teritoriului ocupat de culturile timpurii Gáva-Holihrady-Grănicești, Chişinău-Corlăteni şi Cozia- Saharna şi la începutul unor contacte ale acestora cu cele din silvostepa ucraincană şi stepa nord-pontică. Citeste mai mult

Recomandare carte de istorie – Mr. Humble și dr. Butcher

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Mr. Humble și dr. Butcher

Cumpără de aici

Comparat deseori cu dr. Frankenstein și ținta frecventelor atacuri din partea activiștilor pentru drepturile animalelor, Robert White a dus în laboratorul său o luptă pe care el însuși nu știa dacă o va câștiga în cele din urmă: cea cu limitele cele mai dure ale științei. În urma descoperirilor lui revoluționare, avea să fie pusă sub semnul întrebării însăși definiția vieții și a morții, așa cum fusese perpetuată de religie și de concepțiile filozofice. Dacă putea să demonstreze că, în urma transplantului, creierul cu toate amintirile lui supraviețuiește, atunci urma să salveze minți captive în corpuri muribunde. Citeste mai mult

Ziua Internațională a Copilului sărbătorită la Muzeul Național de Istorie a României, cu ateliere de tip vânătoare de comori și ghidaje interactive. Acces gratuit!

mai 25, 2023Joi, 1 iunie 2023, Muzeul Național de Istorie a României își așteaptă cei mai dragi vizitatori, copiii, pentru a se bucura de o serie de activități organizate special pentru ei, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.Muzeul va fi deschis conform programului obișnuit (10:00-18:00), iar copiii cu vârste de până la 18 ani vor beneficia de accesul gratuit, atât pentru vizitarea muzeului, cât și pentru participarea la activitățile de educație muzeală. Însoțitorii acestora au acces pe baza achiziționării unui bilet de vizitare, conform categoriei de public din care fac parte. Activitățile educaționale se vor desfășura în expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian și în expoziția temporară Dacia – ultima frontieră a romanității.Activitățile pe care le-am pregătit special pentru această ocazie, sunt:Orele 11:00-12:30; 13:00-14:30; 15:00-16:30Descoperă comoara!– atelier de tip vânătoare de comori (treasurehunt); recomandat copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani;Prin intermediul acestei activități vom păși pe urmele strămoșilor noștri, dacii și romanii pătrunzând în  universul fascinant al acestora, aflând modul în care au trăit și provocările cu care s-au confruntat. În prima parte a atelierului vom vizita expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian, încercând prin intermediul ghidajului, să descifrăm tainele acestui monument  impresionant. Vom vorbi despre războaiele daco-romane, prezentând cele mai importante momente ale confruntărilor. Apoi,  copiii vor porni, în calitate de mici detectivi, în propria aventură. Cu ajutorul unei hărți secrete aceștia vor descifra însemnele Columnei lui Traian pentru a descoperi comoara regelui Decebal. Pe parcursul acestei aventuri participanții vor fi implicați activ, vor învăța prin experimentare și își vor dezvolta creativitatea și imaginația.Pentru participarea la acest atelier este necesară înscrierea până la data de 31 mai, la adresa de e-mail: educatiemuzealamnir@gmail.com; vă rugăm să specificați vârsta copilului și intervalul orar preferat 11:00-12:30/13:00-14:30/15:00-16:30;Intervalul orar 11:00 – 15:00Povestea Coifului de la Coțofenești, ghidaje interactive în expoziția Dacia. Ultima frontieră a romanității, susținute de Alexandru Scorțar;Pentru că tot ceea ce ne înconjoară este o poveste, în acest interval orar, Alexandru, cel mai tânăr voluntar al muzeului, pasionat de istorie, va prezenta cu entuziasmul caracteristic povestea celei mai populare piese antice de aur provenită din România – Coiful de la Coțofenești. În cadrul ghidajului, vizitatorii vor avea ocazia să afle povestea celebrului exponat aflat în colecția muzeului.Alexandru realizează, în cadrul muzeului, seria de ateliere online numite Atelierul micilor istorici, prezentând patrimoniul muzeal pe înțelesul copiilor, pe care le puteți viziona aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLkPiNDLcWbG0W3Spj0_x66EA6dXMEE2CRDe asemenea, toți copiii care vor vizita muzeul vor avea ocazia să realizeze propriul semn de carte cu simboluri ale strămoșilor noștri.Vă așteptăm la muzeu!

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/ziua-internationala-a-copilului-sarbatorita-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-cu-ateliere-de-tip-vanatoare-de-comori-si-ghidaje-interactive-acces-gratuit/

Recomandare carte de istorie – Fenomenul Piteşti

Virgil Ierunca povesteşte una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră. Deţinuţi torturaţi cu un sadism de-a dreptul extravagant – dacă sadismul poate fi astfel –, torţionarii lor impunându-le să tortureze la rândul lor, ca să li se conteste însăşi calitatea de victime. În ultima fază a ciclului, nefericiţii sunt constrânşi să-şi tortureze cei mai buni prieteni, ca dovadă a convertirii lor lăuntrice. Toată lumea a fost torturată, toată lumea a torturat. Cei morţi acolo şi cei care au supravieţuit au fost privaţi până şi de propria lor nefericire. Virgil Ierunca a avut curajul să intre în acest infern şi să-i devină istoric, pentru edificarea generaţiilor viitoare.“ — FRANÇOIS FURET

Recomandare carte de istorie – Dresda 1945. Furtuna de foc

Recomandarea Istorie Veche

Click aici: Dresda 1945. Furtuna de foc

Cumpără de aici
56.18 LEI
13 februarie 1945, Dresda, Al Treilea Reich. Seara, după ora 10, pentru locuitorii „Florenței de pe Elbaˮ a început infernul. În următoarele 36 de ore, bombardierele Aliate, val după val, s-au arătat pe cerul orașului și au lansat o furtună de foc cumplită, distrugând totul în cale și ucigând zeci de mii de oameni. Sursa: libhumanitas.ro
error: Continutul este protejat!