Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti

autor: Nicolae Uszkai

Pe 30 iulie 1980 a fost descoperit la Hinova un tezaur de obiecte din aur tracice, din sec. XII î.Hr.

Tezaurul de la Hinova este un tezaur arheologic descoperit în anul 1980 în localitatea Hinova, format din 9.639 piese.

Dovadă materială a existenţei şi priceperii străbunilor noştri, dacii, tezaurul datează de la sfârşitul mileniului II î. Hr. şi se pare că a fost recuperat în totalitate, cântăreşte cinci kilograme şi este cel mai mare tezaur preistoric atât de la noi din ţară, dar şi din împrejurimi. Este format din 9.639 de piese şi conţine: o diademă de aur, 14 brățări diferite ca model și greutate, 92 pandantive, 762 mărgele, 8.765 paiete, 4 inele și multe alte obiecte, toate din aur. Una dintre brăţările bărbăteşti este confecţionată dintr-o bară masivă din aur, răsucită de 6 ori şi cântăreşte 469 g, iar cea mai mare brăţară de acest gen este lucrată dintr-o foaie lată şi masivă de aur tot răsucită, cântăreşte 580 g şi este împodobită cu 10 butoni fixaţi prin găurire. S-au găsit chiar gheme de sârmă şi bare de aur care se presupune că reprezentau materia primă pentru meşterii aurari.Încă de la momentul descoperirii a fost evident că obiectele sunt adevărate opere de artă, arătând iscusinţa meşteşugarilor, care se pare că foloseau metode avansate de prelucrare a aurului, după cum se poate deduce din frumuseţea şi rafinamentul fiecărei piese luată în parte. Citeste mai mult

Simpozionul „Cercetări Arheologice şi Numismatice”, ediţia a VIII-a, Olteniţa, 29-30 septembrie 2022

Simpozionul „Cercetări Arheologice şi Numismatice”, ediţia a VIII-a, Olteniţa, 29-30 septembrie 2022

Tipărire
Email

 
Simpozionul „Cercetări Arheologice şi Numismatice”, ediţia a VIII-a, Olteniţa, 29-30 septembrie 2022 Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Direcţia de Cultură Olteniţa/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, organizează, în perioada 29-30 septembrie 2022, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VIII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Direcţia de Cultură Olteniţa, str. Argeşului nr. 6A, mun. Olteniţa, jud. Călăraşi. Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie şi numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu. PROGRAM* Direcţia de Cultură Olteniţa (Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa) Joi, 29.09.2022 13.00-14.00: Înscrierea participanţilor (Foaier) 14.00-14.30: Deschiderea Simpozionului (Sala de spectacole) Theodor Zavalaş, Manager, Direcţia de Cultură Olteniţa Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului Bucureşti Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române Comunicări Secţiunea Arheologie Joi, 29.09.2022 Sala de spectacole 14.40-16.20: Moderator Vasile Opriş Monica Mărgărit, Adina Boroneanţ, Adrian Bălăşescu, Industria materiilor dure animale în aşezarea Vinča de la Rast (jud. Dolj). Radu-Alexandru Dragoman, Vasile Opriş, O reconsiderare a vaselor neolitice de la Vădastra: aspecte funcţionale şi tehnologice. Cătălin Lazăr, Vasile Opriş, Adelina Darie, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Mădălina Dimache, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cristian Roth, Marian Voicu, Ana García-Vásquez, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Valentin Parnic, Tiberiu Sava, Adrian Bălăşescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Mihaela Iacob, Adrian Şerbănescu, Silviu Cristache, Theodor Zavalaş, Gumelniţa 2022. Rezultate preliminare. Andreea Toma, Bogdan Manea, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Johannes Mueller, Petra Coman, Cristina Covătaru, Cătălin Lazăr, Mormintele din Sectorul off-tell de la Sultana-Malu Roşu. Cătălin Lazăr, Johannes Mueller, Theodor Ignat, Robert Hofmann, Adelina Darie, Cornelis Stal, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Adrian Şerbănescu, Cristian Roth, Vlad Bîndea, Marian Voicu, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Carol Căpită, Vasile Opriş, Adrian Bălăşescu, Mihaela Golea, David Baciu, Petra Coman, Mihaela Iacob, Sebastian Dumitrescu, George Gănescu, Tell-ul de la Chiselet: Rezultatele investigaţiilor multidisciplinare din vara anului 2022. 16.40-18.40: Moderator Theodor Ignat Ana Ilie, Note despre o construcţie inedită din aşezarea culturii Gumelniţa de la Geangoeşti-Hulă, jud. Dâmboviţa. Vlad Bîndea, Analiza tehno-tipologică a materialului litic cioplit provenit din vechile săpături de la Vidra, Măgura Jilavei şi Chitila-Fermă. Senica Ţurcanu, Zornăitoare în Europa preistorică. Studiu de caz: universul Cucuteni-Tripolye. Adela Kovács, Carsten Mischka, Informaţii noi în situri vechi. Cercetări geofizice asupra aşezărilor Culturii Cucuteni, desfăşurate pe teritoriul judeţului Botoşani. Anca-Diana Popescu, Rodica Oanţă-Marghitu, Gheorghe Niculescu, Inele de buclă bimetalice din mileniul al III-lea a.Chr. Studiu de caz: Glăvăneştii Vechi. Dragoş-Alexandru Mirea, Sorin Ailincăi, Adrian Adamescu, Tudor Mandache, Studiul razelor X caracteristice asupra unui lot de brăţări funerare din situl Vânători, Galaţi. Vineri, 30.09.2022 10.00-11.40: Moderator Eugen Nicolae Despina Măgureanu, Cătălin Cristescu, Date noi privind peisajul funerar din sud – vestul Transilvaniei în a doua epocă a fierului. Sorin Cleşiu, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Snagov-Tâncăbeşti desfăşurate în anul 2021. Ioana Manea, Diana Sonu, Vlad Bîndea, Theodor Ignat, Toma Bucuroiu, Principalele rezultate ale săpăturii din situl Lacul Tei-Debarcader (Tuzla 50) în anul 2021. Camelia-Mirela Vintilă, Despina Măgureanu, Theodor Ignat, Radu Nicolae, Bucureşti-Străuleşti Măicăneşti. Descoperiri din sec. al III-lea p.Chr. Eugen Nicolae, Un disc divinatoriu oriental descoperit în Basarabia (sec. XIII-XIV). 14.00-15.20: Moderator Mădălina Dimache Andrei Măgureanu, Mădălina Dimache, Cosmin Moise, Radu Văcălie, Gabriel Vasile, David Baciu, Meda Toderaş, Habitatul medieval pe malul lacului Pasărea (jud.Călăraşi). Radu Nicolae, Toma Bucuroiu, Noi descoperiri arheologice în situl Bucureşti-Dealul Piscului. Campania 2020. Adelina Darie, Diana Sonu, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive derulate în curtea Palatului Nifon (2022). Raluca Moţei, Teritoriul Curţii Vechi în secolul al XIX-lea. Casele de pe Strada Franceză. Comunicări Secţiunea Numismatică Joi, 29.09.2022 Biblioteca municipală Olteniţa 14.40-17.20: Moderator Aurel Vîlcu Aurel Vîlcu, Dan Pîrvulescu, Monede de aur cipriote şi siciliene din secolele V-III a. Chr. aflate în colecţia Maria şi dr. George Severeanu. Steluţa Marin, Despre monedele contramarcate de la Histria din prima jumătate a sec. III a.Chr. Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Tezaurul de monede celtice descoperit la Spătaru, jud. Buzău. Mihai Dima, Dan Elefterescu, Monede romane descoperite recent la Durostorum. Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula. Campania 2021. Mihaela Iacob, Vestigii antice pe Valea Slavei: 1. Teritoriul comunei Slava Cercheză. Aurel Vîlcu, Repertoriul descoperirilor monetare din zona de curbură a Carpaţilor (secolele XIV-XVII). Vineri, 30.09.2022 10.00-12.00: Moderator Emanuel Petac Irina Cîrstina, Un tezaur de groşi moldoveneşti descoperit la Târgovişte. Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Valentin Parnic, Consideraţii preliminare asupra tezaurului medieval descoperit la Piua Petrii, jud. Ialomiţa. Marius Blasko, Campania otomană din 1595 în Ţara Românească în lumina descoperirilor monetare. Raoul M. Septilici, Dorel Micle, Un tezaur monetar medieval descoperit pe şantierul arheologic de la Ciacova (jud. Timiş). Emanuel Petac, Nicoleta Demian, Colecţii şi colecţionari. Date noi despre sursele unor donaţii numismatice ale lui D.A. Sturdza. Adriana Roşca, Medalii din colecţia Maria şi dr. George Severeanu. *Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute. Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Theodor ZAVALAŞ, Manager, (Direcţia de Cultură Olteniţa/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa), Aurel VÎLCU, Secretar ştiinţific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, şi Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă şi Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti).

Circulația monetară în castrele de trupe auxiliare din provincia Dacia, 2006, seria Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica

Oltea Dudău. Circulația monetară în castrele de trupe auxiliare din provincia Dacia, 2006, seria Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, ,,Preocupată de peste două decenii de studiul monedelor romane și medievale, ca numismat la Muzeul Brukenthal din Sibiu, doamna Oltea Dudău a reușit să realizeze o lucrare de numismatică pusă în serviciul istoriei, lucrare care interesează îndeaproape viața economică și militară a Daciei Romane.

Având un profil special, inedit, asemenea cercetare nu are precedente în literatura de specialitate din România și nici din alte țări europene, situate în spațiul geografic al fostului Imperiu Roman. Citeste mai mult

MINAC – 21 septembrie 2022

 

 

      Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) are deosebita plăcere de a vă invita la lansarea volumului Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, autor Delia Roxana Cornea, editat prin co-finanțare nerambursabilă AFCN P0197/02.03.2021.

 

       În cadrul evenimentului vor fi prezentate demersurile de documentare care au permis realizarea acestei lucrări, prin care autoarea și-a propus să reconstituie evoluția istorică a reședințelor regale din Constanța și Balcic, precum și contribuția lor în dezvoltarea orașelor maritime în care au fost construite. Citeste mai mult

O nouă premieră pentru Muzeul Civilizaţiei Gulmelniţa: participarea în cadrul unui proiect expoziţional internaţional pe continentul American

O nouă premieră pentru Muzeul Civilizaţiei Gulmelniţa: participarea în cadrul unui proiect expoziţional internaţional pe continentul American

Tipărire
Email

 
Dragi prieteni ne face plăcere să vă anunţăm o nouă premieră pentru Muzeul Civilizaţiei Gulmelniţa: participarea în cadrul unui proiect expoziţional internaţional pe continentul American. La nivel naţional de această expoziţie s-a îngrijit echipa de la Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu alte 5 muzee din ţară printre care şi Muzeul Civilizaţiei Gulmelniţa şi alături de alte 20 de muzee din zona Europei de Sud-Est. Proiectul, intitulat „First Kings of Europe”, este organizat de Institute for the Study of the Ancient World (New York), Field Museum of Natural History (Chicago) şi Canadian Museum of History (Quebec). Deschiderea expoziţiei pentru publicul din New York va avea loc pe 20 Septembrie 2022. Printre cele 750 de exponate din întreg spaţiul est-european prezentate în faţa publicului american se vor regăsi şi o serie de obiecte din patrimoniul muzeului nostru.

Arheologia pentru toți – Ediția #7: Noviodunum, județul Tulcea

Ediția #7: Noviodunum, județul Tulcea

 

Miercuri, 20 octombrie, Seria de Conferințe Arheologia pentru toți revine cu o incursiune în istoria sitului arheologic Cetatea Noviodunum, ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării siturilor arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO).

Situl arheologic Noviodunum se află pe malul drept al Dunării, în dreptul milei 55, pe un promontoriu din apropierea celui mai important vad din nordul Dobrogei. Prin poziţia sa geografică, Cetatea Noviodunum a avut un important rol strategic şi economic în perioadele romană, romano-bizantină şi medio-bizantină. Locuirea a încetat aici la sfârşitul secolului al XIV-lea, pentru a continua pe teritoriul actualului oraş Isaccea (județiul Tulcea), aflat la circa 3 km distanță.

Invitatul care ne va dezvălui secretele acestui sit este Aurel-Daniel Stănică, șeful biroului Arheologie Preventivă al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, instituție care a coordonat săpăturile arheologice de la Noviodunum, începând cu anul 1995.Pentru cercetarea arheologică de la Noviodunum din anul 2018, Institutul Național al Patrimoniului are un parteneriat încheiat pe durata a șase ani cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.

Responsabilul științific din partea INP și moderatorul întâlnirii noastre este Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului).

Prezentare: Aurel-Daniel Stănică (Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea )

 

 

Intrare gratuită cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului, 10 septembrie 2022

Intrare gratuită cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului, 10 septembrie 2022

Tipărire
Email

Dragi prieteni, ne face plăcere să vă anunțăm că în data de 10.09.2022, sâmbătă, cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului, în intervalul orar 09:00 – 17:00, accesul în spațiile de expoziții permanente precum și cele temporare ale Muzeului de pe str. Argeșului nr. 101 și Str. Argeșului nr. 6A, va fi gratuit! Vă așteptăm cu drag!

Arheologia pentru toți – ApT Ediția #8: Drobeta, județul Mehedinți

ApT Ediția #8: Drobeta, județul Mehedinți

 

Joi, 18 noiembrie,  continuăm seria întâlnirilor Arheologia pentru toți cu o prezentare a sitului de la Drobeta, ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

Drobeta a fost prima așezare romană de la nordul Dunării, ocupată încă din prima campanie dacică a războiului purtat cu Imperiul Roman, și locul unde s-a construit, ulterior, podul lui Traian, o minune a arhitecturii antice, opera lui Apolodor din Damasc.

După cucerirea Daciei și transformarea vechiului regat al lui Decebal în provincie romană, castrul de la Drobeta a fost ocupat de cohors III Campestris, provenită din armata Moesiei Superior, azi Serbia, Macedonia de Nord si nord-vestul Bulgariei. Pe lângă așezarea militară s-a dezvoltat și o așezare civilă mai întinsă, ridicată la rangul de municipium (municipium Hadrianum Drobetense) în timpul împăratului Hadrian și ulterior colonie (colonia Septimia Drobetensis), în timpul domniei lui Septimius Severus.

Având în vedere poziția sa, castrul nu a fost părăsit la sfârșitul secolului al III-lea, când provincia este abandonată de autoritățile romane, ci a fost refăcut, în timpul domniei lui Constantin cel Mare, ca parte din sistemul de apărare al noii provincii Dacia Ripensis, continuând-și existența până spre jumătatea secolului al V-lea.

Povestea castrului și a așezărilor civile de la Drobeta va fi prezentată de Dr. Florian Matei-Popescu, Cercetător Științific Gradul II la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și specialist în istoria și arheologia provinciilor romane de la Dunărea de jos și în epigrafie latină. Ca membru în colectivul de șantier de la amfiteatrul militar roman, Florian Matei-Popescu ne va oferi detalii de primă mână despre descoperirile recente de la Drobeta, în completarea istoriilor castrului puse cap la cap de la începutul primelor săpături din secolul XIX.

Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al Direcției Patrimoniu Digital.

Prezentare: Florian Matei-Popescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române)

 

 

error: Continutul este protejat!