Dacia

Dacism și Pseudoștiință în Dezbaterea despre Originea Limbii Române

Un interviu din Hotnews cu profesorul Alexandru Nicolae de la Facultatea de Litere din București prezintă critica acestuia la adresa lui Dan Alexe și Dan Ungureanu, pe care îi acuză că promovează teorii controversate și nesusținute științific despre originea limbii române. Nicolae afirmă că cei doi autori adoptă o abordare pseudoștiințifică și folosesc argumente nevalidate de lingvistica comparativ-istorică, punând accent pe elemente care sunt mai mult speculații decât fapte bine fundamentate.

Profesorul își exprimă dezacordul cu teoriile propuse de Alexe și Ungureanu, inclusiv cu încercările lui Alexe de a stabili o legătură directă între română și albaneză și cu teoria acestuia despre formarea limbii române la sud de Dunăre. De asemenea, Nicolae sugerează că editurile care au publicat lucrările celor doi ar fi renunțat la evaluarea științifică riguroasă, permițând apariția unor lucrări de popularizare care merg dincolo de limitele științei.

Nicolae atrage atenția asupra pericolului de a face reconstrucții lingvistice detaliate fără dovezi suficiente, susținând că Alexe și Ungureanu ignoră literatura de specialitate existentă și creează teorii simpliste care omit complexitatea procesului istoric și lingvistic. Citeste mai mult

Negocierile cu Dacii: O inscripție datată din anii 212-217 d.Hr. despre Marcus Ulpius Celerinus

În perioada Daciei romane, relațiile dintre Imperiul Roman și triburile dacice au fost complexe, caracterizate atât de conflicte, cât și momente de pace. Un exemplu semnificativ al acestor interacțiuni este cazul lui Marcus Ulpius Celerinus, un interpret roman care a jucat un rol important în negocierile cu dacii în timpul domniei împăratului Septimius Severus. Articolul „Negotiating with the Dacians. The Case of M. Ulpius Celerinus, interpres Dacorum” analizează viața și cariera acestui personaj, oferind o perspectivă asupra importanței interpreților în relațiile diplomatice ale Romei. Citeste mai mult

Tehnologia LiDAR: Cheia pentru Înțelegerea Peisajului Dacic

Tehnologia modernă continuă să transforme modul în care cercetătorii explorează trecutul nostru. O nouă hartă digitală a regiunilor montane din România, obținută prin tehnologia LiDAR (light detection and ranging), a dezvăluit detalii inedite despre civilizația dacică. LiDAR permite scanarea terenului acoperit de păduri dense și crearea unor modele digitale extrem de precise. Astfel, cercetătorii au reușit să aducă la lumină structuri și așezări care au rămas ascunse timp de secole. Citeste mai mult

Cercetarea Templelor Dacice: O Privire asupra Distrugerii lor

În Transilvania de Sud-Est se găsesc ruinele Sarmizegetusei Regia, fostă capitală a Regatului Dac. Acest loc, plin de istorie, a atras atenția cercetătorilor, mai ales când vine vorba despre soarta templelor sale sacre. Un studiu relativ recent explorează această temă, întrebând: „Cine a distrus templele dacice?” In fotografie sunt urme de lovire si distrugere ale soarelui de andezit (sursa: blog Dacica)

Urme de lovire si distrugere ale soarelui de andezit (sursa: blog Dacica)

Contextul

Sarmizegetusa Regia a fost un centru important atât politic, cât și spiritual pentru daci, în perioada dintre secolul I î.Hr. și I d.Hr. Ruinele sale, aflate într-un peisaj frumos, sunt mărturia unei civilizații impresionante. Printre aceste ruine, templele distruse ies în evidență, oferind indicii despre un trecut complicat. Citeste mai mult

Reutilizarea civilă a castrelor abandonate

Dacă în viitor, cercetările vor atesta reutilizări pentru locuire şi mai târzii decât veacurile XI-XII, glisarea limitei temporale „în sus” va fi de cel mai bun augur, determinând o mai complexă şi completă urmărire a fenomenului; totodată, reutilizările atestate în veacurile anterioare vor putea fi poate mai profund percepute.
Am exclus desigur din discuţie simplele suprapuneri ale castrelor de construcţii medievale ori moderne care nu ar fi avut nicio relevanţă, deoarece reprezentau altceva decât fenomenul şi mecanismele acestuia pe care ne propusesem să le urmărim. Am fi făcut bineînţeles excepţie – căci exemple nu putem oferi acum din spaţiul fostei provincii Dacia – în cazurile când respectivele construcţii, chiar suprapuneri fiind, ar fi fost plasate acolo într-o evidentă relaţie cu fostul zid de incintă al castrului, căruia i-ar fi incumbat fie un simplu rol de împrejmuire-marcare a proprietăţii, fie şi-ar fi recăpătat destinaţia defensivă (contra animalelor sau duşmanilor). Citeste mai mult

Armata Daciei

După reorganizarea provinciilor realizată de Hadrian şi după naşterea Daciei Porolissensis, fiecare dintre cele trei provincii aveau propria armată, institutionalizată sub forma unui exercitus, atestate pe legenda monedelor din timpul lui Hadrian. Cea mai consistentă sursă pentru registrele armatelor provinciale din Dacia rămân diplomele militare, descoperite în număr foarte mare în ultima perioadă.

Remarcabil pentru întreaga armată a provinciilor dacice, dar mai ales pentru cea a Daciei Porolissensis, este procentajul semnificativ al trupelor de cavalerie şi mixte. Aceasta vine să confirme atât caracterul puternic militarizat al graniței nord-dunărene, cât şi o strategie de răspuns rapid și control al zonei în fața amenințărilor din jurul provinciei. Citeste mai mult

Cele trei provincii ale Daciei organizate de Hadrian

Începutul domniei lui Hadrian (117-138) prileju- ieşte conflicte semnificative cu sarmații și dacii care trăiau în jurul provinciei Traianice, cărora le cade vic- timă chiar guvernatorul C. Iulius Quadratus Bassus (117-118?), iar împăratul se vede nevoit să ia măsuri drastice de reorganizare. După înfrângerea barbarilor, sub extraordinara comandă a lui Q. Marcius Turbo, împăratul decide să abandoneze teritoriile din Muntenia şi sudul Moldovei anexate de Traian Moe- siei Inferior, să reconfigureze teritoriile din Oltenia şi sud-estul Ardealului în provincia Dacia Inferior, provincia Traiană devenind Dacia Superior. Cândva între noiembrie 119 şi aprilie 123, nordul extrem (la nord de cursul râurilor Mureş şi Aries) devine o a treia provincie, Dacia Porolissensis. Citeste mai mult

Dacia – Ultima frontieră a romanităţii – cea mai mare expoziţie a MNIR din ultimii 20 de ani – a doua parte

Sursa: MNIR

Expoziția „Dacia – Ultima frontieră a romanității” reprezintă cea mai mare colecție de obiecte antice descoperite în zona dintre Arcul Carpatic și Dunărea de Jos în ultimii 20 de ani. Aceasta este rezultatul colaborării între 45 de muzee din România și Republica Moldova, sub coordonarea specialiștilor de la Muzeul Național de Istorie a României. Vizitatorii au oportunitatea de a explora istoria timpurie a acestei regiuni europene, descoperind informații despre cultura și civilizația europeană, precum și despre interacțiunea și influența diferitelor civilizații. Expoziția acoperă o perioadă extinsă, începând de mult înainte de nașterea lui Cristos, și oferă dovezi despre prezența romană în Moesia Inferior (actuala Dobrogea) și despre Provicia Romană Dacia. Vezi mai jos a doua parte a documentarului realizat de Agerpres. Citeste mai mult

Dacia – Ultima frontieră a romanităţii – cea mai mare expoziţie a MNIR din ultimii 20 de ani – prima parte

Sursa: MNIR

Expoziția „Dacia – Ultima frontieră a romanității” prezintă obiecte antice descoperite în zona dintre Arcul Carpatic și Dunărea de Jos, oferind informații despre istoria și evoluția culturilor din regiune, începând de la epoca fierului până la perioada Imperiului Roman de Răsărit. Expoziția este rezultatul colaborării a 45 de muzee din România și Republica Moldova, coordonată de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României și explorează procesul de formare a civilizației dacice sub influența diverselor factori externi precum contactele cu lumea greacă, interacțiunea cu sciții și conviețuirea cu celții în Transilvania.Vezi prima parte a documentarului mai jos. Citeste mai mult

Semnificația statuilor de daci pe Arcul lui Constantin cel Mare – impactul trupelor auxiliare de daci asupra creștinismului

Conferința privind „Semnificația statuilor de daci pe Arcul lui Constantin cel Mare – impactul trupelor auxiliare de daci asupra creștinismului” și „Împărați romani de origine traco-geto-dacă – impactul traco-geto-dacilor asupra Romei și Imperiului Roman” a avut loc la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” pe data de 9 mai 2023, ora 18:00. Evenimentul a fost prezentat de către Leonard VELESCU, doctor în istoria artei la École Pratique des Hautes Études (Paris-Sorbona) și profesor la Universitatea din Pitești.

Conferința a avut ca scop principal readucerea în atenția publicului a comunicărilor științifice prezentate de-a lungul timpului la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” despre subiecte legate de istoria dacilor, arta, sculptura și arhitectura romană. Pe lângă acestea, au fost prezentate și informații istorice și artistice noi.

Printre temele abordate s-au numărat semnificația statuilor de daci de pe Arcul lui Constantin cel Mare și impactul trupelor auxiliare de daci asupra creștinismului. De asemenea, s-a discutat despre împărații romani de origine traco-geto-dacă și influența pe care traco-geto-dacii au avut-o asupra Romei și Imperiului Roman. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!