istorie veche

În urma sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței, care a amendat cu aproximativ 1,2 milioane de euro mai multe edituri și librării din România pentru presupuse practici anticoncurențiale, reacțiile publice au fost vehemente. Personalități culturale precum Cristian Tudor Popescu și Gabriel Liiceanu au exprimat dezacordul lor față de această decizie, subliniind consecințele nefaste pe care le-ar putea avea asupra pieței de carte din România, unde 55% dintre români nu au deschis o carte în ultimul an. Citeste mai mult

În această postare vom explora dezbaterea istorică privind existența unei limbi getice. Ideea a pornit de la o analiza a Svetlanei Yankieva, membra a Institutului de Studii Balcanice al Academiei Bulgare de Științe. Yankieva examinează ipoteza formulată de V. Georgiev și Boris Simeonov, care sugerează existența unei limbi getice distincte, separată de tracă și dacă-moesiană. Prin examinarea criteriilor socio-lingvistice și lingvistice interne, Yankieva își propune să aducă lumină asupra acestui puzzle lingvistic. Citeste mai mult

În ultimele decenii arheologii români acordă tot mai multă atenție problemelor legate de ocupațiile oamenilor care au trăit în cursul epocii neolitice, pe teritoriul țării noastre.

O serie de date, pe care le considerăm ca fiind importante şi interesante le prezentăm în lucrarea noastră referitoare la ocupațiile principale prin care comu- nitățile culturii Vinča din Banat şi din Oltenia îşi asigurau necesarul de hrană.

Cercetătorii noştri sunt de acord că principala ocupație a acelor comunități era cultivarea primitivă a cerealelor, ceea ce asigura un mod de trai sedentar şi necesita alegerea pentru organizarea aşezărilor a unor terase mai întinse, potrivite pentru cultivare. Citeste mai mult

Pe teritoriul Transilvaniei am înregistrat un numar de 19 topoare, care datează în diferite secvente cronologice de pe parcursul secolelor VII-VIII. Cele 19 artefacte provin din: 6 cimitire – 10 piese; punct militar de paza/punet de observație a zonei o piesă; aşezare/ locuință o piesă; descoperiri întâmplătoare: 3 localități 4 piese, teritoriu judet 3 piese (Tab. 1, Fig. 1, Gr. 1). Principalul reper pe care l-am utilizat in realizarea tipo logies topoarelor descoperite in Podișul Transilvaniei este forma artefactului. În funcție de aceasta am delimitat cinci tipuri principale: Tipul 1 – Topor cu muchie, de tip cio- can; Tipul 2 – Topor cu muchie înaltä/lungă sub formă de tija dreptunghiulara, Tipul 3 Topor cu lama in forma de evantai și muchie Inalta in forma de tija dreptunghiu lara; Tipul 4- Topor cu muchie rotunda, Tipul 5-Barda (Fig. 2-7). Conform contextelor de descoperire şi analogi- ilor, topoarele datează în diferite secvente cronologice de pe parcursul secolelor VII-VIII (Tab. 3A-B). Cea mai mare parte a topoarelor din secolele VII-VIII, din Transilvania, au fost gasite in interiorul unor morminte de razboinici avari, sau provin din descoperiri cu caracter funerar, ori sunt piese ce se asociaza cu alte arme. Această realitate, combinată cu o serie de caracteristici tipologice, permite plasarea respectivelor artefacte in categoria topoarelor de lupta. Citeste mai mult

Având un profil special, inedit, asemenea cercetare nu are precedente în literatura de specialitate din România și nici din alte țări europene, situate în spațiul geografic al fostului Imperiu Roman. Citeste mai mult