arheologie

Săpăturile arheologice din România scot la iveală date despre trecutul nostru și al lumii. ADN-ul străvechi și traseele de migrație stârnesc interesul cercetătorilor străini. Dar ce se întâmplă cu aceste descoperiri? Proiectele de infrastructură și imobiliare le acoperă cu beton, iar artefactele sunt furate, ajungând pe piața neagră internațională. Domeniul, fără fonduri suficiente, pierde șanse de finanțare pentru studii. Rareș Năstase arată situația duminică, de la 18:00, în „Beton peste istorie” la „România, te iubesc!”. Citeste mai mult

Recent, o echipă internațională de cercetători a reușit să localizeze locul bătăliei de la al-Qadisiyyah, un eveniment crucial din istoria timpurie a expansiunii islamice. Această bătălie, desfășurată în anul 636 sau 637 d.Hr., a marcat o victorie semnificativă pentru musulmanii arabi împotriva Imperiului Sasanian, având un impact profund asupra istoriei regiunii. Folosind tehnologia modernă, inclusiv imagini de satelit recent declasificate de către americani, cercetătorii au reușit să identifice rămășițele istorice ale acestui loc legendar. Citeste mai mult

Bustul de aur al împăratului Marcus Aurelius, descoperit în 1939 la Aventicum, vechea capitală a Helveților din vestul Elveției, este o operă remarcabilă a artei romane. Acesta măsoară 33 de centimetri și cântărește 1,6 kilograme, fiind realizat dintr-o singură foaie de aur, prelucrată prin tehnica de ciocănire inversă (repoussé). Bustul a fost găsit într-un canal sub curtea principală a unui templu dedicat zeilor locali și cultului imperial, ceea ce subliniază atât importanța sa religioasă, cât și politică. Decorat cu detalii fine, inclusiv o imagine a Meduzei pe armura sa, bustul este cel mai mare portret imperial din metal prețios descoperit până acum. Citeste mai mult

Descoperit la Vorniceni – Pod Ibăneasa, jud. Botoșani, Groapa 25, ca urmare a săpăturilor coordonate de către arhelogul botoșănean Maria Diaconescu în anul 2003, vasul este unul care prezintă un decor uimitor prin culorile aplicate și simetria aplicării acestuia.
Cultura Cucuteni reprezintă pentru zilele noastre una dintre cele mai strălucite realizări ale strămoşilor noştri de acum mai bine de cinci milenii. Realizările creatorilor acestei civilizații, în special în domeniul ceramicii, depăşesc nivelul tehnologic și artistic al majorității culturilor epocii respective de pe întreg cuprinsul Europei.
Vasul globular are gât lung și bază plată îngustă. Buza este modelată ușor spre interior. Gâtul a fost ornamentat cu grupuri de linii verticale albe pe fond roșu. Gâtul este separat de corpul principal prin mai multe linii paralele, orizontale. Corpul vasului este pictat cu alb pe fond roșu sau maroniu, cu patru cercuri mari formate din mai multe dungi înguste, asociate cu cercuri mai mici.
Vasul se încadrează în cultura Cucuteni, faza A-B1.
Dimensiunile vasului: H = 140 mm, Dmax = 185 mm. Colecția Arheologie, inv. 17309. Citeste mai mult