arheologie

La hotarele Marii Stepe. Cetățile de la începutul celei de-a doua epoci a fierului dintre Carpați și Prut (secolele 5-3 î.Hr.)

„În spațiul dintre Carpați și Nistru între secolele 5 și 3 î.Hr. s-a construit un mare număr de cetăți, după unii autori peste 120 la număr, ce impresionează și astăzi prin suprafețele lor – adeseori de ordinul hectarelor și al zecilor de hectare – și prin dimensiunile elementelor constructive. Niciodată în istoria sau preistoria acestei regiuni nu s-a mai construit un număr atât de mare de fortificații care să funcționeze într-o perioadă istorică atât de scurtă. Desigur, uneori densitatea de locuire în aceste mari incinte era inegală, dar nu se poate spune sub nicio formă că ar fi fost goale și nelocuite; peste tot unde s-au făcut investigații minimale s-au descoperit numeroase locuințe de suprafață și locuințe adâncite, gropi de provizii, iar în unele cetăți densitatea de locuire pare să fi fost chiar mare… Este interesant că lipsesc, deocamdată, edificiile „pretențioase”, situație ce nu și-a găsit încă o explicație satisfăcătoare. Nu știm încă în ce fel de locuințe trăiau, de pildă, „basileii” care stăpâneau aceste cetăți, cei ce au deținut tezaure precum cel de la Cucuteni – Băiceni și care și-au comandat podoabe precum celebra diademă de la Bunești – Averești. Sigur, cu timpul s-ar putea să găsim răspunsuri și la aceste întrebări, măcar că s-ar putea ca acestea să nu fie cele la care ne-am aștepta.

În general, în istoriografie constructorii acestor cetăți sunt identificați cu geții, pe baza similitudinilor vădite între cultura materială a acestor grupuri și cele de la Dunărea de Jos, dar această identificare, măcar că a devenit un loc comun, necesită cu siguranță a fi rediscutată în lumina unei analize sincere a izvoarelor scrise și a celor arheologice.” Citeste mai mult

Mozaicuri vechi de 2200 de ani descoperite in Turcia – orasul antic Zeugma

Arheologii au descoperit mozaicuri vechi de 2200 de ani într-un oraș grecesc antic numit Zeugma din provincia Gaziantep, Turcia. Acestea ne-au dat ocazia să asistăm la dezvăluirea artei grecești și romane care nu a mai fost văzută de mii de ani. Au fost descoperite trei noi mozaicuri. Sunt mozaicuri incredibile, datând din secolul al II-lea î.Hr., dar incredibil de bine conservate și arată la fel de frumoase și uimitoare ca în prima zi.

Când profesorul Kutalmıș Görkay de la Universitatea Ankara și echipa sa de arheologi au început să excaveze, au găsit mozaicuri de sticlă uimitoare și bine conservate, bogate în culoare. Acesta a spus ca „Există încă zone neexcavate. Aici sunt case sculptate în stânci. Am ajuns la una dintre aceste case, iar casa include șase spații. De asemenea, am dezgropat trei noi mozaicuri în săpăturile din acest an „. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #4 – Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței?

Sursa: Facebook Institutul National al Patrimoniului

Miercuri, 12 mai 2021, am continuat călătoria în lumea arheologiei cu o nouă oprire pe linia fostei granițe a fostului Imperiu Roman (LIMES). Ajungem, astfel, la Porolissum, în nordul țării, alături de Prof. dr. Habilitatis Coriolan Horațiu Opreanu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române.

„Porolissum: Capătul lumii sau pământul făgăduinței?” – titlul și premisa discuției ce ne va purta miercurea următoare – a Arheologiei pentru Toți -, pe drumuri romane, până la Complexul Arheologic Daco-Roman Porolissum, localizat astăzi în satul Moigrad-Porolissum, jud. Sălaj. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #3 – Capidava – foarte aproape de centenar (1924-2021)

Sursa: Facebook Institutul National al Patrimoniului
Miercuri, 14 aprilie 2021, călătoria în lumea arheologiei, pe urmele fostei granițe a fostului Imperiu Roman (Limes) a continuat, alături de Conf. Dr. Ioan Carol Opriș.  

Participant încă din 1992 la săpăturile de la la Capidava și coordonator științific al întregului șantier arheologic începând cu 2004, Conf. dr. Ioan Carol Opriș ne va ghida incursiunea în arheologie de astăzi, către cele mai interesante detalii legate de această cetate.

Cu un istoric al cercetărilor de aproape 100 de ani, Capidava este unul dintre cele mai reprezentative și intens cercetate situri din Limesul dunărean din zona Dobrogei.

Prezentarea a fost moderată de Bogdan Șandric, Director Adjunct Patrimoniu Digital al Institutului Național al Patrimoniului și Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #2 – Castrul roman de la Mălăiești

sursa: evenimentemuzeale.ro

Miercuri, 17 martie 2021, am continuat călătoria în universul arheologiei, alături de Ovidiu Țentea (Muzeul Național de Istorie a României), ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO).

Subiectul prezentării îl constituie situl arheologic cunoscut drept „Castrul roman de la Mălăiești” (județul Prahova), construit în jurul anului 101 p.Chr. și părăsit după o perioadă de câțiva ani de funcționare. Acesta reprezintă, astfel, o referință importantă pentru tipurile de construcții și de artefacte arheologice datând din primii ani ai secolului al II-lea p.Chr. Prezentarea a fost moderată de Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

De ce vorbim tot anul despre LIMES?

Pentru că anul acesta România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) a monumentelor și siturilor care au format granițaa Imperiului Roman de pe fluviul Dunărea, cunoscută sub denumirea de limes dunărean. Programul Național Limes se referă la cei peste 1.500 km lungime ai limes-ului care străbate teritoriul României – cel mai lung sector al granițelor antice ale Imperiul Roman, care se desfășoară pe teritoriul unei structuri statale actuale. Limes-ul este un sistem de graniță complex, alcătuit preponderent din castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ și așezări urbane fortificate.Programul Național Limes a fost instituit în anul 2014 de Ministerul Culturii cu scopul de a cerceta și valorifica monumentele și siturile romane care formau limes-ul roman și înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru o recunoaștere internațională a valorii cultural-istorice.

De ce această inițiativă?

Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.
Conferințele „Arheologia pentru toți” vor aduce în atenția tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparțin epocilor preistorice și istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susținute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul științific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg. Citeste mai mult

Arheologia pentru toti #1 – Programul Național Limes – castrul roman de la Bologa, Cluj

Sursa: evenimentemuzeale.ro
Miercuri, 17 februarie 2021, am pornit o primă călătorie în universul arheologiei, alături de Felix Marcu (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) și Ștefan Bâlici (Institutul Național al Patrimoniului), doi dintre profesioniștii de al căror nume se leagă unul dintre cele mai importante proiecte de promovare și punere în valoare a patrimoniului arheologic românesc – Programul Național Limes.

Aceasta este, de altfel, și tema principală de anul acesta a întâlnirilor publicului larg cu arheologia. Urmează, așadar, un an de descoperiri, cu ajutorul specialiștilor, a celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniță a Imperiului Roman – pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO)

În întâlnirea de miercuri, 17 februarie, discutăm, așadar, de ce e important Programul Național Limes și facem o primă oprire – virtuală și cu ghidajul specialiștilor – la Castrul roman de la Bologa, jud. Cluj. Moderator: Bogdan Șandric (Direcția Patrimoniu Digital, Institutul Național al Patrimoniului – inițiatorii seriei de conferințe dedicate arheologiei). Agenda primei întâlniri cu „Arheologia pentru toți” Dată: 17 februarie 2021 Prima parte

– Despre patrimoniul arheologic, prin lentila UNESCO – Ștefan Bâlici Citeste mai mult

Bucăți din Cetatea antică Tomis, aruncate la gunoi. Arheolog: „S-au distrus mărturii din istoria Constanței“

Tone de pământ pline cu piese arheologice de valoare au fost excavate din cetatea Tomis și aruncate pe un câmp, la marginea Constanței, fără ca niciun arheolog să supravegheze lucrările. În pământul depozitat la marginea orașului, în zona Oierie, au fost găsite zeci de piese antice. Prezent la fața locului, arheologul Octavian Mitroi, care a participat la cercetarea arheologică de la Lupoaică, a declarat că sunt piese extrem de importante, din perioada elenistică, romană și romano-bizantină și că astfel s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Citeste mai mult

Asezare dacica descoperita la Cetatea Alba Carolina

Descoperiri arheologice de excepție în curtea imobilului ce va găzdui viitorul sediu al CJ Alba

Cu prilejul săpăturilor efectuate anul trecut au fost, de asemenea, descoperite mai multe barăci romane, un altar votiv dedicat lui Jupiter și Geniului protector al unei centurii, dar și un strat de arsură posibil provenit din timpul invaziei turco-tătare din 1658.

Situată în imediata apropiere a Porții a III-a, în clădirea în care se va muta CJ Alba și care dispune de un spațiu extrem de generos, a funcționat, până în urmă cu doi ani, timp de trei decenii, Centrul Militar, care a fost relocat într-un alt sediu. Citeste mai mult

Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare. Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit ”murus dacicus” sau în traducere liberă ”zidul dacic”. Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii. Citeste mai mult