Patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia s-a îmbogățit în anul 2023 prin descoperirea unui nou depozit de bronzuri pe raza comunei Hopârta (jud. Alba). Acesta se afla într-o zonă bogată în astfel de descoperiri, atât numeric cât și cantitativ. Trebuie să menționăm că, din apropierea exploatărilor salinifere de la Ocna Mureș, provin două depozite care sunt impresionante prin cantitatea și varietatea pieselor care le compuneau. Este vorba despre cele descoperite la Șpălnaca și Uioara de Sus, ambele depășind o tonă în greutate!Citeste mai mult
Situl arheologic Cârlomănești este amplasat la aproximativ 13 km nord-vest de municipiul Buzău, pe terasa din zona confluenței râurilor Nișcov și Buzău, la marginea satului Cârlomănești și parțial în sat. Situl este format din două unități distincte, Arman și Cetățuia. În Cetățuia, s-au descoperit importante vestigii din epoca bronzului și a doua epocă a fierului, care includ mari edificii cu caracter public, construcții domestice, ceramică, unelte, ustensile, arme, podoabe, piese de harnașament, un tezaur monetar din argint și un lot unic în lumea geto-dacică de statuete zoomorfe și antropomorfe. Citeste mai mult
Scriam acum ceva vreme de descoperirea din judetul Giurgiu facuta de detectoristi in colaborare cu arheologul Ana Ilie. TVR a filmat momentul descoperirii. Detalii mai jos.
Sursa: Captura Youtube TVR
Pe 22 februarie, câţiva amatori cu detectoare de metal au descoperit pe un câmp din apropierea localităţii Letca Veche din Giurgiu obiecte şi arme bogat ornamentate care i-au dus cu gândul la un mormânt de incineraţie al unui nobil sau războinic dac.
Căutătorii de vestigii istorice, care nu sunt la prima astfel de descoperire, au anunţat autorităţile.Citeste mai mult
La sfârșitul anului trecut, arheologii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București anunțau o descoperire impresionantă. În timp ce făceau săpături de explorare lângă Mizil, pe traseul viitoarei autostrăzi A7, au găsit mormântul unui războinic, îngropat alături de craniul și un picior al calului său și de peste 100 de obiecte din aur. Mormântul princiar, datat din perioada migrațiilor, din secolele IV-V după Hristos, este parte a unei descoperiri mai ample, din care fac parte încă aproximativ 900 de complexe de locuire – bordeie, fântâni, gropi de provizii, adăposturi pentru animale, dar și alte morminte. O întreagă așezarea umană, îngropată vreme de secole, căreia arheologii încearcă să îi scoată la lumină tainele. O căpetenie străină, în somnul de veci, alături de însemnele adormite ale puterii sale, căreia cercetătorii încearcă să îi afle povestea. De unde venea? Cine era? Era chiar hun sau ar fi putut fi un got care trecuse la stilul de viață hunic? Ce i-a adus moartea? Ce spune calul despre călăreț? Ce spun lucrurile pe care le-a luat cu el în ultima călătorie pe acest Pământ? Citeste mai mult
Un mormânt de incinerație al unui războinic dac, un membru al elitei societății de acum mai bine de 2000 de ani, a fost descoperit de membrii Asociațiilor Wallachia și ProDetectie. Descoperirea a fost raportată autorităților și a fost cercetată de arheologi, iar Asociația Dacia Crisius a asigurat documentarea săpăturii prin cadre video și fotografierea profesională a pieselor și a procesului cercetării. Inventarul mormântului conține două sici, două vârfuri de lance, o posibilă pafta din bronz, o ulcică cu toartă și o bucată de sticlă. Descoperirea este importantă nu doar pentru îmbogățirea patrimoniului național, ci și pentru informațiile pe care le oferă despre practicile funerare ale dacilor.
Sursa foto: Asociatiile Dacia Crisius, Wallachia si ProDetectie.
Sursa: Asociatia Dacia Crisius
Pentru proiectul de infrastructură Autostrada A7, Ploiești-Buzău, investigațiile arheologice planificate la faza studiului de fezabilitate au fost limitate, deoarece unele suprafețe din traseu nu erau expropriate și, din acest motiv, arheologii s-au aflat în imposibilitatea de a avea acces în teren, chiar dacă legislația prevede realizarea studiilor geotehnice, arheologice etc. pe întregul traseu al proiectului de infrastructură rutieră (încă din această etapă!).
Chiar și în această situație, pe lotul 1 al proiectului menționat, pe aproximativ 14 kilometri din cei 21 de kilometri, s-a putut realiza diagnosticul arheologic intruziv la faza studiului de fezabilitate și au fost identificate patru situri arheologice. Ulterior, prin finalizarea diagnosticului arheologic intruziv, în faza de execuție, au mai fost repertoriate alte patru situri.
Cercetarea arheologică preventivă a unuia dintre siturile identificate a livrat o descoperire de excepție, respectiv un mormânt princiar – al unui războinic – datat, pe baza inventarului, în epoca migrațiilor.
Mormântul suprinde prin inventarul variat și bogat, de la arme minuțios realizate și decorate până la piese de podoabă din aur atât pentru defunct, cât și pentru calul cu care acesta a fost înmormântat.
Cercetarea arheologică este realizată de specialiști din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București care s-au străduit, în condiții extrem de dificile din punct de vedere al stării vremii, să preleveze toate informațiile pe care le livrează acest tip de descoperire.
Inventarul funerar, precum și osemintele au fost colectate cu o deosebită atenție și, în acest moment, se află la laboratorul institutului pentru a fi curățate, conservate în condiții proprii și restaurate, urmând a fi expuse publicului în viitorul apropiat.
Sursa: CNAIR
”Este o descoperire de excepție, un mormânt de om de vază, îngropat cu toate însemnele sociale pe care le avea la momentul respectiv. Unele piese știm să le încadrăm în epocă, altele sunt descoperiri unicat în acest moment”, explică și dr. Radu Băjenaru, director adjunct la Institutul de arheologie Vasile Pârvan.
Putine muzee de istorie din SUA expun arta si cultura neolitica. Si mai putine au in colectiile lor permanente sau temporare piese din patrimoniul civilizatiei antice sud-est europene. La NY, Institutul pentru Studiul Lumii Antice din cadrul NYU (ISAW), in colaborare cu Field Museum din Chicago si proiectul First Kings of Europe, prezinta o expozitie unica, accesibila publicului newyork-ez intre 21 septembrie 2022 si 19 februarie 2023. Intitulata “Ritual si memorie: Balcanii stravechi si dincolo de ei”, expozitia include contributii din 11 tari (printre care Romania, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croatia) si prezinta peste 200 de piese de o mare diversitate estetica si functionala: figurine si statuete din ceramica, modele arhitecturale din teracota in miniatura, vase diverse, sabii, topoare, pumnale, altare, bijuterii din aur si chihlimbar, dintr-o regiune care se intinde de la Muntii Balcani pana in Bazinul Carpatic. In cele doua sali ale expozitiei se afla obiecte din perioada neolitica (cu o vechime de 8000 de ani), piese apartinand Epocii Fierului (cu o vechime de 2500 de ani) si artefacte mai recente. Expozitia aduce piese rar prezentate in circuitul mondial al muzeelor. In majoritate, obiectele expuse au valoare ritualica si au fost probabil folosite in festivitati si funeralii. Participarea a 18 institutii de profil ofera o oportunitate unica de a explora aspecte relevante despre existenta acestor civilizatii de mult apuse, despre care se cunoaste atat de putin. Muzeul de Istorie al Romaniei este principala institutie romaneasca participanta. Piesele rare si putin familiare publicului american includ coiful de argint aurit de la Peretu, bijuteriile si obiectele din aur de la Sarasau sau carul in miniatura din bronz si fier de la Bujoru. Intre artefactele expozitiei se numara si cele 13 bratari de aur de la Oradea (1300-1200 iHr) aflate in colectia Muzeului de Istorie de la Budapesta si vasul zoomorfic din ceramica de la Carna (1600-1300 iHr) din colectia Muzeului Olteniei, Craiova.Citeste mai mult
Alep, oraș locuit cel puţin din anul 4.000 î.Hr., datorită poziţiei sale strategice între Marea Mediterană şi Mesopotamia, al doilea oraş ca mărime din Imperiul Otoman în secolul al XIX-lea, a fost grav afectat. Și asta după ce în timpul războiului civil din 2012-2016, acest oraş situat în nord-vestul Siriei a fost teatrul luptelor violente dintre armata siriană, ajutată de aliatul său rus, şi insurgenţi, soldat cu nenumărate distrugeri.
O parte din bastioanele citadelei sale din secolul al XIII-lea s-au prăbuşit în timpul cutremurului de luni. De aceeaşi soartă a avut parte şi minaretul selgiucid al moscheii omeiade, în timp ce souk-ul (bazar tradițional – n.r.) din Alep, cu magazinele sale vechi de câteva secole, a fost parţial distrus de un incendiu. „Peste 10% din monumentele istorice din Alep au fost distruse”, precizează UNESCO.Citeste mai mult
Situl este amplasat pe versantul sud-estic al Masivului Istrița, pe un promontoriu dominant, cu o bună vizibilitate asupra Câmpiei Române. Amfiteatrul, ce se deschide pe panta Istriţei şi acoperă parte din câmpia învecinată, cuprinde un număr semnificativ de situri arheologice, din mai multe perioade istorice. În apropierea sitului de la Gruiu Dării, la cca 2 km sud-vest, a fost descoperit celebrul tezaur Cloșca cu Puii de aur, iar la cca 4 km sud se află castrul și termele romane de la Pietroasele.Citeste mai mult
„Am fost foarte clară în această privință: nu cred că ar trebui să se întoarcă în Grecia”, a declarat ministrul Culturii, Michele Donelan pentru BBC despre această problemă care generează tensiuni între Londra și Atena.
De zeci de ani, Grecia cere restituirea unei frize de 75 de metri desprinsă din Partenon, precum și a uneia dintre celebrele cariatide din Erechtheion, un mic templu antic tot pe stânca Acropolei, ambele piese de referință din colecția British Museum.
Londra susține că sculpturile au fost „dobândite legal” în 1802 de diplomatul britanic Lord Elgin, care le-a vândut Muzeului Britanic. Dar Grecia susține că ele au fost obiectul unui „furt” în timp ce țara se afla sub ocupație otomană.Citeste mai mult
