Reconstructie digitala a cetatilor si sanctuarelor dacice din muntii Orastiei – Romania. Proiectul este realizat la scara reala. S-au folosit date din documente vechi, harti topografice si arheologice, inscriptii si imagini de pe columna lui Traian, placutele de plumb de la Sinaia si din multe alte surse.
Templul a fost amplasat extra muros, la vest de incinta fortificată a orașului, pe coama Dealului Delineştilor, situat la confluența văilor Draşcovului și Bocului. Clădirea, orientată Est-Vest, pare să fi fost singura construcție care a existat în perioada respectivă pe acel deal, ruinele sale nemaiputând fin distinse la suprafață în ultimele decenii.
Templul a fost cercetat arheologic în anul 1881 de către arheologii Téglás Gábor și Király Pál. Tehnica de cercetare arheologică adoptată la acea dată de către Kiraly Pál, poate fi explicația unor omisiuni pe care mai mulți cercetători au încercat să le corecteze de-a lungul timpului (Dorin Alicu, Alfred Schäfer, Alexandru Diaconescu). Datele provin dintr-un raport redactat de către Téglás Gábor la 25 de ani după efectuarea săpăturilor.
O trăsătură aparte a capitalei Regatului Dacic este reprezentată de numărul foarte mare de piese de fier descoperite de-a lungul timpului în cuprinsul său. La Grădiștea de Munte- Sarmizegetusa Regia, cel puțin la sfârșitul secolului I d. Chr. a funcționat unul dintre cele mai mari centre de prelucrare a metalului din întreg spațiul european antic.
Meșteșugul confecționării pieselor de fier este unul complex ce implică mai multe operațiuni și procese tehnologice, de la extragerea minereului, la reducerea lui și în final, realizarea pieselor propriu-zise. Astfel de ateliere de prelucrare a fierului au existat la Sarmizegetusa Regia, urmele lor fiind descoperite în urma campaniilor de cercetări arheologice.
Cetatea din munți, capitala dacilor, ultimul bastion al rezistenței în fața romanilor. Sarmizegetusa a fost de-a lungul timpului caracterizată în multe feluri. Poporul dacic este învăluit în multiple mituri, legende, basme și… speculații, iar Cetatea dacică Sarmizegetusa nu este o excepție – de la vestitele tuneluri dacice care ar duce către aceasta, până la cantități mari de aur care s-ar fi aflat aici sau energii care vindecă boli precum cancerul.
