istorie veche

Cele dintâi informaţii pe care le avem despre ruinele de la Grădiştea de Munte datează de la începutul secolului al XIX-lea. Atunci, administraţia austriacă şi-a trimis reprezentaţii pentru a cerceta fenomenul apariţiei unor tezaure din metale preţioase în zonă. Trimişii imperiali au consemnat în rapoartele lor oficiale existenţa fortificaţiei şi a mai multor construcţii din piatră, pe lângă numeroasele piese descoperite.

Pe parcursul secolului al XIX-lea, Grădiştea de Munte s-a aflat în atenţia cărturarilor şi a colecţionarilor de antichităţi. Unii dintre ei au şi săpat în diferite puncte ale aşezării antice. Citeste mai mult

Foto

Monede bătute în cetăţile greceşti de la Adria­tica, amfore cu ulei şi vin de soi trecute, cu sudoare şi cu mare băgare de sea­mă, peste trecătorile Carpaţilor, după ce au venit pe apă tocmai din îndepăr­tata Crimee, bijuterii uluitoare, fă­cute din topituri de metale ce se gă­sesc numai în Munţii Urali, săbii celtice şi relicve germanice, obiec­te de podoabă demne de mari regi şi preoţi, toate aceste comori, com­plet necunoscute în Româ­nia, stau ascunse printre dealu­rile înverzite de pe malurile Tisei, în Ucraina de azi. Râvna neîntreruptă şi pasiunea unor cercetători ucraineni au scos la iveală, în ultimii ani, la Mala Kopanya, una dintre cele mai mari şi mai spectaculoase cetăţi din pe­rioada expansiunii spre nord-vest de Ardeal a Marelui Regat Dac, condus de Bure­bista. Porniţi în­tr-aco­lo, în dru­murile noastre pe vechi urme ro­mâneşti, am dat peste vestigii uimitoare ale măreţiei lu­mii da­cice, la mii de kilometri distanţă de Sarmi­zegetusa.
Puternică şi independentă, ridicată pe malurile Tisei, ca să apere teritoriile celor mai îndrăzneţe colonizări dacice, dar şi ca să apere trecătorile din Carpaţii Păduroşi de raidurile barbare, Mala Ko­panya este – adevărat, deşi greu de crezut! – cetatea cel mai bine documen­tată din întreaga lume dacică. Îndră­gostiţi până peste cap de daci, cerce­tătorii ucrai­neni au des­chis „Formulei AS” lacătele de pe un im­pre­sionant tezaur dacic: te­zaurul dacilor nor­dici, de la Mala Kopanya. Citeste mai mult

Plăcile cu legi de la Troesmis, datate în anii 177-180 d.Hr., au o însemnătate deosebită pentru patromoniul național. Această „constituție” după care era condus un municipiu roman era de obicei înscrisă pe mai multe zeci de plăci, însă în cazul Troesmis, doar 2 au fost păstrate.

Foto – captura tvrplus.ro

Mai jos este o reprezentare 3D a municipiului Troesmis:

Citeste mai mult

Negru Vodă este un personaj controversat despre care legenda spune că a întemeiat Țara Românească, descălecând din Țara Făgărașului. Existența fiindu-i negată de istorici și omis din lipsă de dovezi neconcludente, rămâne oarecum învăluit în mister. Scurtul documentar de mai jos aduce informații care îl scot din conul de umbră pe acest voievod necunoscut și uitat.

Ideile prezentate în acest documentar nu reflectă neapărat părerea autorilor site-ului istorieveche.ro însă reprezintă o sursă de documentare video interesantă. În prezent pregătim o carte legată de subiectul Radu Negru Vodă și întemeierea Țării Românești care va fi tipărită în cursul acestui an. Citeste mai mult

În scurtul documentar de mai jos este prezentată ancheta autorităților judiciare române referitoare la completarea patrimoniului românesc cu cele 13 brățări dacice de aur expuse în Muzeul Național de Istorie din București. De asemenea, la momentul actual, mai sunt încă 14 brățări de aur, despre care autoritățile știu exact unde se află. Mai multe detalii în video-ul de mai jos.

Sursa foto

Citeste mai mult

Harta Sarmizegetusei după Constantin Zagoriț – mai multe aici și aici

181 d.Hr. – Istoricul antic Lucian aminteşte de sacrificiile aduse ȋn acei ani de geţi lui Zamolxe, indicând aici nu numai pe geto-dacii din Dacia Romană ci şi pe dacii liberi dar şi pe geţii de dinjos de Dunare şi pe cei strămutaţi de Aelius Cato (consul roman). Geţii liberi sunt numiti sciţi de către Lucian.

193 d.Hr – Clement Alexandrinul [1] laudă disciplinele filozofice ale unor popoare barbare, printre care ȋi aminteşte pe geţi şi pe odrişi, afirmând că aceştia au folosit filozofia public de foarte multă vreme. Laudă drept fapte cunoscute ale epocii sale obiceiurile geţilor, doctrina lor zamolxianistă referitoare la nemurirea sufletului, resemnarea lor ȋn faţa morţii, grija de a onora eroii şi pe intelepţii natiunii lor. Citeste mai mult

Prima parte | A doua parte

1444, aprilie – Începe a doua domnie a lui Vlad Dracul

1444 – Regele Ungariei Vladislav I declanṣează un nou război contra otomanilor avand ȋn fruntea oṣtilor pe Iancu de Hunedoara. Vlad Dracul ȋi este alături lui Iancu cu o oaste de 7000 de ostaṣi

1445 – Are loc o expediţie a flotei burgunde pe Dunăre cu scopul de a-l găsi pe regele Vladislav I despre care se credea că ȋncă mai trăieṣte. Flota avea de asemenea ca ţel demararea unei noi campanii contra turcilor, Vlad li se alătură ṣi ȋmpreună cuceresc cetatea Giurgiu ṣi Turtucaia, dar alte două cetăţi, Silistra ṣi Turnu nu au putut fi luate de la turci Citeste mai mult

Prima parte | A treia parte

1422, 23 octombrie – Începe prima domnie a lui Dan al II-lea

1423 – La ȋnceputul anului 1423 o armată turcească trece Dunărea cu scopul de a-l alunga pe Dan ṣi de-al ȋnscăuna pe vărul său Radu Praznaglava

1423, 3 februarie – Dan al II-lea reuseṣte să obţină o glorioasă victorie asupra turcilor, pe câmpul de luptă pierzându-ṣi viţa 36.000 de soldaţi otomani

1424 – Cu sprijin militar unguresc, la ȋnceputul anului 1524, Dan al II-lea duce o nouă luptă cu Praznaglava, luptă ce se ȋncheie cu un rezultat nefavorabil pentru el ṣi este nevoit să se refugieze ȋn Transilvania Citeste mai mult