Zamolxianism în secolele II-III d.Hr. – în timpul ocupației romane

libris.ro

harta_sarmizegetusei


Harta Sarmizegetusei după Constantin Zagoriț – mai multe aici și aici

181 d.Hr. – Istoricul antic Lucian aminteşte de sacrificiile aduse ȋn acei ani de geţi lui Zamolxe, indicând aici nu numai pe geto-dacii din Dacia Romană ci şi pe dacii liberi dar şi pe geţii de dinjos de Dunare şi pe cei strămutaţi de Aelius Cato (consul roman). Geţii liberi sunt numiti sciţi de către Lucian.

193 d.Hr – Clement Alexandrinul [1] laudă disciplinele filozofice ale unor popoare barbare, printre care ȋi aminteşte pe geţi şi pe odrişi, afirmând că aceştia au folosit filozofia public de foarte multă vreme. Laudă drept fapte cunoscute ale epocii sale obiceiurile geţilor, doctrina lor zamolxianistă referitoare la nemurirea sufletului, resemnarea lor ȋn faţa morţii, grija de a onora eroii şi pe intelepţii natiunii lor.

211 d.Hr. – Dacii sunt lăudaţi de Tertulian [2] pentru că unii dintre ei erau de pe acum creştini (nu se ştie dacă se referea la dacii din Dacia Traiană sau la cei liberi).

213 d.Hr. – Caracalla pentru ca şi-a ucis fratele(pe Geta) şi a fost numit, spune Sparzian, Geticus Maximus.

250 d.Hr. – Origene [3], aflat ȋn Egipt, ia apărarea creştinilor ȋmpotriva filozofului Celius şi afirmă că geţii aveau multe aspecte asemănatoare doctrinei iudeilor. Origene adaugă că nu ştie dacă ȋn Egipt se găseau scrieri antice ale geţilor.. Printre doctrinele comune ale iudeilor si dacilor aminteşte de: dogma nemuririi sufletului, nicio aluzie la metempsihoză, pontificat şi  ierarhie, continua prezenţă a divinitaţii, aşteptarea venirii lui Zamolxe vs. a Mântuitorului, poporul ales.

250 d.Hr. – Grecii scriau numeroare poveşti ȋn care apare Zamolxe.
250 d.Hr. – Continuă la romani emiterea monedelor cu Dacia Capta, amintind de invaziile continue ale geto-dacilor din Dacia Liberă. Exista deci, o Dacie Liberă mereu ȋn război cu cea Romană.

Ȋn concluzie, in secolele II-III era noastră:

– Pe tot arealul ȋntregii Românii, precum şi ȋn zonele de dinjos de Dunăre exista unitar cultul lui Zamolxe

– Marii teologi creştini de la ȋnceputul creştinismului găsesc asemănări ȋntre dogmele Iehovine şi cele Zamolxiene, ceea ce ne ȋntăreşte şi mai tare convingerea că pe actualul teritoriu al României, creştinarea s-a făcut lin, fiind de fapt o trecere naturală, perceptele dacice nefiind ȋnlocuite.

– Se ştia despre existenţa unei scrieri a geţilor şi că se lua ȋn calcul faptul că ȋn Egipt se găseu asemenea scrieri.

– Pe langă Dacia Romană exista clar şi un areal pe care ȋl putem numi Dacia Liberă, ceea ce ne indică foarte clar că aşa-zisa „romanizare” nu s-a facut pe tot arealul ţării noastre.

– Teologii creştini vorbeau despre o filozofie a geţilor, ceea ce ne duce cu gândul că locuitorii de aici nu erau nici pe departe nişte „barbari”.  Doar o civilizaţie foarte bine dezvoltată pote avea o filozofie despre viaţă atât de apreciată.

[1] – Clement al Alexandriei (Titus Flavius Clemens), a fost primul teolog cu renume din Biserica Ortodoxă a Alexandriei. El s-a născut pe la mijlocul secolului al II-lea şi a trecut la cele veşnice între anii 211 şi 216.

[2] – Tertulian, născut Quintus Septimius Florens, (n. ca. 150, Cartagina – d. după 220, Cartagina) a fost un scriitor creștin timpuriu, primul scriitor patristic care a publicat în limba latină, motiv pentru care a fost numit „părintele creștinătății apusene” și „fondatorul teologiei vestice”. Tertulian este primul autor care a folosit cuvântul Trinitas ca echivalent pentru grecescul τριάς, pentru a desemna Sfânta Treime.

[3] – Origene (în greacă: Ωριγένης, ca. 185 – ca. 254) a fost un învățat și teolog creștin și considerat ca fiind unul dintre cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii. Se crede că s-a născut în Alexandria (Egipt) și că a decedat la Tyr / Tir, în Fenicia.

_________________________________________

Date cronologice extrase din “Fasti Getci o Gotici”, Carlo Troia, ediţie reeditată de fundaţia Gândirea, Bucureşti, 2013.


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!