archaeology

Mormântul unui războinic dac, descoperit în judeţul Giurgiu

Scriam acum ceva vreme de descoperirea din judetul Giurgiu facuta de detectoristi in colaborare cu arheologul Ana Ilie. TVR a filmat momentul descoperirii. Detalii mai jos.

Sursa: Captura Youtube TVR

Pe 22 februarie, câţiva amatori cu detectoare de metal au descoperit pe un câmp din apropierea localităţii Letca Veche din Giurgiu obiecte şi arme bogat ornamentate care i-au dus cu gândul la un mormânt de incineraţie al unui nobil sau războinic dac.

Căutătorii de vestigii istorice, care nu sunt la prima astfel de descoperire, au anunţat autorităţile. Citeste mai mult

Gropi cu oseminte și monede foarte vechi au fost descoperite pe șantierul drumului expres Craiova – Pitești

Drumul expres Craiova – Pitesti – sursa: captura Youtube – canalul MND

Gropi cu oseminte au fost descoperite pe șantierul drumului expres Craiova – Pitești. În plus, tot acolo au fost găsite și monede foarte vechi. Istoricii Muzeului Național al Unirii Alba Iulia fac acum cercetări pentru a stabili din ce perioadă provin toate acestea.

Sunt lucrări anevoioase pe drumul expres dintre Pitești și Craiova. Asociația Pro Infrastructură susține că lucrările pe tronsonul 1 până la Balș se desfășoară mult prea lent, iar în ritmul acesta nu vor putea fi gata în 2023, atunci când a anunțat constructorul. Citeste mai mult

A War Diary Soars Over Rome

The story of Emperor Trajan’s victory over a mighty barbarian empire isn’t just one for the books. It’s also told in 155 scenes carved in a spiral frieze on a monumental column.

trajan_column

Source

In back-to-back wars fought between A.D. 101 and 106, the emperor Trajan mustered tens of thousands of Roman troops, crossed the Danube River on two of the longest bridges the ancient world had ever seen, defeated a mighty barbarian empire on its mountainous home turf twice, then systematically wiped it from the face of Europe. Citeste mai mult

Scrierea danubiană

De ceva vreme se vorbește din ce în ce mai mult despre „Scrierea danubiană” care, așa cum susțin cercetători precum italianul Marco Merlini sau germanul Harald Haarman, precede scrierea sumeriană. Despre tăblițele de la Tărtăria, Harald Haarman spune că au fost realizate „înainte ca sumerienii să devină sumerieni”(despre tăblițele de la Tărtăria am făcut un rezumat al articolului lui Marco Merlini aici, iar articolul original poate fi consultat aici).

Tot Marco Merlini lansează o nouă direcție de cercetare a semnelor de pe artefactele din preistorie, susținând faptul că semnele ce compun scrierea danubiană pot fi formalizate matematic. El propune astfel cercetarea acestora atât din punctul de vedere a semioticii (ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor) cât și a arheologiei. Mai jos este  redată introducerea din articolul „Introduction to the Danube script” (Introducere în scrierea danubiană): Citeste mai mult

Seria de articole C.S. Nicolăescu Plopșor

nicolaescu plopsorMai jos aveți cele 5 articole din seria dedicată marelui arheolog român C.S. Nicolăescu Plopșor, care a descoperit la Bugiulești, astăzi Tetoiu, resturi umane ce au fost datate cu vechimea de 2 milioane de ani.

1) În prima parte sunt prezentate detalii despre activitatea lui Plopșor și respectiv despre lucrările sale.

2) În partea a 2-a sunt prezentate informaţiile unor cercetători români, referitoare la paleoliticul României în general, și la fosilele umane descoperite de Nicolăƒescu Plopșor. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea V

Partea I | Partea II | Partea III | Partea IV

Citești în 10 minute!

nicolaescu plopsorDupă ce am aflat în articolele anterioare detalii despre descoperirile de la Bugiulesti, este momentul să redăm informații despre metoda de cercetare a lui Plopșor, precum și despre lucrările sale.

One could say that in the 1960s the new phase of understanding and knowledge of the Paleolithic in Romania was due primarily to Plopsor. As for research methods and interpretation of the Paleolithic, Plopșor was the first to organize the complex system of interdisciplinary research. At Baia de Fier, Ohaba Ponor, or Bugiulești , and later at Bicaz or Portile de Fier, archaeologists concerned with problems of the Paleolithic worked in the same group with archaeologists specializing in later periods – Ancient or Medieval History – and with anthropologists, paleontologists, geostratigraphers, ethnographers, and folklorists.He was first to see that only this type of research could reconstruct stages of social development from vanished historical periods. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea IV

Partea I | Partea II | Partea III | Partea V

Citești în 10 minute!

Activitatea și descoperirile lui Plopșor descrise în articolele precedente sunt confirmate de către Lucian Roșu, un student al cărui mentor era Plopșor, și care avea să devină la rândul său un alt important cercetător al României, bineînțeles necunoscut azi. Iată ce spune despre profesor:

Plopșor was active not only with studies in in specialized journals, but also a participant at international congresses like the one on pre- and proto-historical sciences in Prague in 1966, at which, together with Dardu Nicolăescu Plopșor, he presented his theories concerning the discoveries at Bugiulesti. He also presented on the same theme at the international Congress of Anthropological and Ethnological Sciences in Moscow, and played host to the great scholar Raymond Dart from Johannesburg (South Africa), the original discoverer of remains of Australopithecus in 1924, and the one who defined and defended the existence of a Paleolithic characterized by human use of the bones and teeth of animals and of naturally-worked stones as tools and weapons. Citeste mai mult

Lucian Roșu, studentul lui C.S. Nicolăescu Plopșor

lucian_rosu

Citești în 5 minute!

Lucian Roșu a obținut doctoratul la Universitatea din București. Nativ al României, a predat aici cursuri din diferite subiecte incluzând Istoria Romei Antice și Istoria Civilizațiilor din Orientul Apropiat și a fost mult timp directorul tuturor muzeelor de istorie, arheologie și etnografie din România. A fondat de asemenea, în 1964, jurnalul științific Revista Muzeelor și Monumentelor, pe care l-a condus până în 1987. Fiind un om de știință Fulbright, Dr. Roșu s-a stabilit în SUA unde a predat la Universitatea din Michigan din 1979 până în 1981. Din 1981 până în 1984 a fost asistent de cercetare în Departamentul de Istorie și Artă Antică din Institutul de Artă al Detroit-ului. Întorcându-se la Universitatea din Michigan, a predat acolo până în 1987, când – la recomandarea Dr. Bernard Goldman și a soției sale, Prof. Norma Goldman de la Universitatea Statului Washington, alături de alți colegi de la Universitatea Missouri, DIA și Universitatea Statului Kansas – a venit la Universitatea de Vest din Michigan, la invitația Dr. Diether H. Haenicke, care era atunci președintele acestei universități. Dr. Roșu a continuat activitatea de predare, cercetare și publicare ca profesor titular în Departamentul de Istorie din Universitatea de Vest din Michigan până la moartea sa prematură, în 6 octombrie 1998. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea III

Partea I | Partea II | Partea IV | Partea V

Citești în 10 minute!

Descoperirea de la Bugiulești a fost plasată în Villafranchian, o perioadă de acum 1.700.000 – 2.000.000 de ani. Cercetările au durat între anii 1960-1969 și au fost reluate în 1975, acestea scoțând la iveală un număr foarte mare de artefacte.

În niveluri străvechi de locuire, s-au descoperit unelte din oase de animale şi coarne de cervidee, precum şi o serie de pietre anume selectate de către fiinţe umane, spre a fi întrebuinţate ca unelte. Dintre toate, cele mai importante ştiinţific s-au dovedit a fi vestigiile materiale provenite din punctul denumit de către localnici “Valea lui Grăunceanu”. În acel loc, pe o suprafaţă restrânsă de numai circa 80 metri pătraţi, s-au “recoltat”, un impresionant număr, (câteva sute) de oase lungi (ale unor animale mari), toate rupte la ambele extremităţi, pentru a se extrage măduva din interiorul acestora. Aproape tot pe atât de numeroase erau diferite cranii de animale, prezentând perforaţii prin care s-au scos din cutia osteologica creierii în vederea consumării lor ca hrană. Fapt deosebit de important, în punctul denumit “Valea lui Grăunceanu”, pe lângă oasele sparte cu scopul deliberat al extragerii măduvei, erau prezente o serie de oase lungi (femure) provenite de la picioarele animalelor ce fuseseră transformate în unelte prin spargerea lor dirijată, aplicându-se lovituri cu pietre ascuţite şi tăind oblic osul pe la mijlocul lungimii. Totodată, în lotul pietrelor locale folosite la spargerea oaselor s-au identificat şapte bolovani dintr-o rocă aparte, mai dură, necesari în procesul de rupere a capetelor oaselor aduse de pe Dealurile Slătioarei. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!