Cele dintâi informaţii pe care le avem despre ruinele de la Grădiştea de Munte datează de la începutul secolului al XIX-lea. Atunci, administraţia austriacă şi-a trimis reprezentaţii pentru a cerceta fenomenul apariţiei unor tezaure din metale preţioase în zonă. Trimişii imperiali au consemnat în rapoartele lor oficiale existenţa fortificaţiei şi a mai multor construcţii din piatră, pe lângă numeroasele piese descoperite.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, Grădiştea de Munte s-a aflat în atenţia cărturarilor şi a colecţionarilor de antichităţi. Unii dintre ei au şi săpat în diferite puncte ale aşezării antice.
Primele săpături sistematice au debutat după primul război mondial, în 1922-1924, când profesorul clujean D. M. Teodorescu a investigat fortificaţia şi templul mare circular. În anul 1950 a demarat proiectul de cercetare arheologică de amploare a sitului, sub conducerea profesorului Constantin Daicoviciu. De atunci şi până în prezent au fost scoase la lumină elemente de fortificare, edificii de cult, ateliere metalurgice, instalaţii de captare şi de distribuţie a apei, locuinţe şi anexe ale lor.
Vizita lui V. Pârvan la Grădiștea de Munte – 1924 – clișeu D.M.Teodorescu (Arhiva Șantierului)
Sursa foto
Organizarea teritoriului
Ideea existenţei unui complex de fortificaţii dacice în Munţii Şureanului (Munţii Orăştiei în literatura istorică) s-a conturat încă din secolul al XIX-lea. Totodată, s-a remarcat că, în interiorul acestui complex, Grădiştea de Munte ocupă o poziţie aproape centrală, toate celelalte cetăţi şi aşezări gravitând în jurul său.
Amenajarea unui relief montan pentru a-l face adecvat locuirii a necesitat un mare efort. La Grădiştea de Munte dacii au amenajat peste 260 de terase, cele mai multe expuse pe partea sud-estică a dealului, mai însorită. Unele dintre ele au suprafeţe considerabile (terasa a XI-a, de exemplu, are aproape un hectar), în vreme ce altele au o arie de doar câţiva zeci de metri pătraţi.
Aşezarea se întindea pe aproximativ 4,5 km şi era formată din trei părţi principale: fortificaţia, zona sacră şi cartierele civile de vest, respectiv de est.
Densitatea demografică, preocupările de sistematizare a locuirii şi arhitectura monumentală a edificiilor sunt elemente care pledează pentru caracterizarea aşezării de la Grădiştea de Munte drept una urbană.
Sursa foto
Tamburi de coloană în zidul cetății (Arhiva Șantierului)
Sursa foto
Locuință poligonală (după I. Glodariu)
Sursa foto
Artefacte
Abundenţa materialelor arheologice a fost remarcată anterior cercetărilor sistematice şi a fost consemnată în diverse studii mai vechi. După începerea cercetărilor sistematice s-a constatat că materialul arheologic este nu doar bogat, ci şi foarte variat, multe piese păstrate între resturile locuinţelor şi atelierelor mistuite în incendiile din războaiele cu romanii devenind preţioase repere pentru cercetarea civilizaţiei dacice.
Se remarcă în primul rând uriaşa cantitate de fier găsită sub formă de materie primă (lupe cu decupaj, lingouri în variate forme şi greutăţi), dar şi de o largă gamă de unelte, arme, materiale de construcţie etc. Profitând de bogăţia subsolului în minereuri, dacii au transformat zona într-unul din cele mai importante centre metalurgice ale Europei de la sfârșitul epocii fierului. Cele aproape 30 de nicovale din fier (unele cântărind cca. 50 kg) vorbesc despre marele număr de ateliere, iar gama largă a cleştilor (12 variante), baroase, ciocane, dălţi, pile, dornuri sunt o grăitoare dovadă a diversității activităților de făurărie.
Atât în interiorul atelierelor, cât şi în mici depozite îngropate sau aflate în clădirile incendiate s-a găsit o parte a producţiei de fier constând din unelte de tâmplărie (topoare, bărzi, tesle, sfredele, raşpile, răzuitoare, compasuri, fierăstraie, unelte de scos cuie), unelte agricole (brăzdare şi cuţite de plug, sape, săpăligi, coase, seceri, foarfeci etc.), unelte de orfevrerie (nicovale, ciocănele, cleştişori, linguri pentru metal topit, filiere etc.), arme şi piese de harnaşament (săbii şi pumnale curbe, între care binecunoscutele falx şi sica, vârfuri de lance şi suliţă, săgeţi, scuturi, zăbale, pinteni etc.).
Ceramica este cel mai frecvent artefact descoperit în siturile arheologice. Studiul ei oferă date importante despre tehnicile de producție, dieta, formele de distribuție a unor bunuri, obiceiuri conviviale și viața cotidiană.
Ceramică pictată (MNIT) – foto
Pe lângă unele caracteristici comune întâlnite in toate cetățile dacice din Munții Orăștiei (tehnici, anumite forme de vase), fiecare dintre ele pare să aibă un specific propriu. Iese în evidență Sarmizegetusa Regia prin preferința pentru o veselă de masă elegantă, frumos finisată, cu vizibile influențe mediteraneene. Specifică acestui centru este, mai cu seamă, ceramica pictată cu motive geometrice complexe, vegetale și animaliere. Ea vorbește nu doar despre performanțele olarilor locali de la sfârșitul epocii fierului, ci dezvăluie un întreg univers mitologic a cărui expresie artistică este stilul figurativ în care sunt decorate aceste vase.
Din ce in ce mai des, pe unele fragmente ceramice sunt descoperite semne grafice (litere grecești, latine și alte semne) zgâriate după arderea vaselor. Ele sugerează că obiceiul de a face anumite notații era mult mai frecvent decât se credea până acum. Este vorba, probabil, mai ales de semne de proprietate; altele fac referire la conținut sau la cantități de produse aflate in asemenea recipiente.
Schimburile comerciale erau favorizate de utilizarea monedei bătute de vecinii Daciei, dar şi a unor monede locale sau imitaţii. Resturile unui atelier monetar în care erau imitaţi denari romani s-au găsit pe terasa a IV-a de la Sarmizegetusa Regia. În el erau şi trei ştanţe din bronz prinse în manşoane de fier.
Nu putem uita nici de piesele de podoabă din metal preţios, între care recent descoperitele brăţări plurispiralice dintr-un aur de mare fineţe, multe dintre ele având chiar peste 1 kg greutate.
Ștanțe monetare (colecția MNIT) – foto
– va urma –
Sursa: cetati-dacice.ro
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris