Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – prima parte

Localizarea Sarmizegetusei – Subcetate – Hațeg – prima parte

În seria trecută de articole (aici și aici) am prezentat desfășurarea celor 2 războaie daco-romane, bazate pe rezumatul lucrării “Războaele lui Trajan contra dacilor” scrisă de Constantin Zagoriț. Concluzia a fost că Decebal a pierdut Sarmizegetusa după primul război, iar apoi s-a retras în a doua capitală, asupra căruia romanii au lansat atacul decisiv din al doilea război.

Într-o altă lucrare scrisă de Zagoriț, “Sarmizegethusa”, acesta reia dezbaterea asupra locației capitalei dacice, plasând-o nu în Munții Grădiștea Muncelului ci lângă satul Subcetate, de lângă Hațeg. Mai jos este reprezentat drumul romanilor de la Orșova până la Alba Iulia, care trece prin presupusa locație a Sarmizegetusei.

drumul_romanilor

Contantin Zagoriț – Drumul antic Tierna – Apulum

Mai jos sunt cateva detalii despre Zagoriț:

Între anii 1922 – 1938, colonelul Constantin Zagoriț primise misiunea să facă un releveu topografic al zonei Haţegului. Bun cunoscător al reliefului şi bun observator al modificărilor artificiale ale terenului, colonelul avea să descopere la Subcetate urmele unei vechi cetăţi; cetate aşezată pe un deal la intrarea în defileul Streiului care ducea spre Alba Iulia.
Convins că se află în faţa ruinelor Sarmisegetusei, Zagorit, va identifica cinci porţi ale cetăţii, precum şi dealul fortificat prin valuri de pământ ars întărit cu palisade şi şanţuri de apărare.
Constantin Zagorit îşi va publica cercetările într-o revistă şi ulterior într-o carte apărută la Ploieşti în anul 1937.

Cornel Bîrsan – Istorie furată-Cronică românească de istorie veche

Sarmizegetusa nu a putut fi plasată nici la Ulpia Traiana Sarmizegetusa deoarece această cetate era localizată în loc deschis și foarte greu de apărat. De asemenea, cetățuile dimprejurul actualului sanctuar dacic nu reprezentau cetăți de apărare ci refugii, așa cum descrie mai jos:

02_Sarmizegetusa - Locatia din muntii Gradistei-pag 8

Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 8

Surse:

  1. Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, 1937
  2. Cornel Bîrsan – Istorie furată-Cronică românească de istorie veche, 2013

3 Responses »

  1. Pingback: Zamolxianism în secolele II-III d.Hr. - în timpul ocupației romane și după retragerea Aureliană - Istorie Veche Istorie Veche

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *