mnir

decembrie 05, 2022

Muzeul Național de Istorie a României din București (MNIR) în parteneriat cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Știință din Sofia anunță deschiderea expoziției temporare „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”. Vernisajul va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 17.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
Expoziția „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” reprezintă materializarea unei frumoase colaborări, pe care ne-o dorim de lungă durată, cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia. Unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogății a moștenirii arheologice trace este astfel prezentat pentru prima dată într-un muzeu din România. Manifestarea reprezintă o premieră și prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziție permanentă a Muzeului Național de Istorie a României, expoziția Tezaurul Istoric, un spațiu exclusiv al metalelor prețioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziții temporare.
Prezentate alături de alte ansambluri din secolele IV-III a.Chr., de artefacte din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni sau din inventarele funerare de la Peretu și Agighiol, podoabele de la Sveștari se vor bucura de o foarte bună încadrare contextuală, putându-se observa și existența unor caracteristici comune.
În nord-estul Bulgariei, la cca. 40 km sud de Dunăre, în regiunea (oblast-ul) Razgrad, în apropiere de orașul Isperih și în împrejurimile satului Sveștari, se află un ținut foarte bogat în vestigii arheologice din diverse perioade istorice, areal declarat din 1988 Rezervația Națională Sborianovo. Tezaurul de la Sveștari a fost descoperit în această zonă, în noiembrie 2012, în timpul săpăturilor arheologice sistematice conduse de Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia în necropola tumulară a unui oraș fortificat, construit în secolul al IV-lea a.Chr. pe malurile râului Krapineț. Acesta provine din cea mai mare movilă funerară din zonă, cu o înălțime de peste 15 metri și un diametru de 60 de metri. Movila a fost construită în două etape, mai întâi deasupra unui cavou de piatră cu o boltă semicilindrică iar ulterior a fost extinsă pentru a acoperi și un stejar bătrân aflat în apropierea construcției, tezaurul fiind așezat într-un mic cufăr de lemn printre ramurile copacului, la patru metri înălțime deasupra solului. Depus cel mai probabil în al doilea sfert al secolului al III-lea a.Chr., tezaurul se compune doar din artefacte de aur, podoabe specifice portului feminin și accesorii de harnașament pentru un cal de călărie, totul învelit, se pare, în brocart, un material textil bogat ornamentat din care s-au păstrat mai multe fire de aur.
Descoperirile spectaculoase de la Sborianovo aparțin celui mai important centru politic și religios tracic de la nord de Balcani din secolele IV-III a.Chr., considerat de unii cercetători reședința regelui get Dromichaites. Toate aceste vestigii pun în evidență o cultură bogată și nuanțată, foarte bine racordată la modelele religioase și politice elene ale epocii, un spațiu care nu era ocupat însă doar de basilei și războinici, ci și de doamne, rafinate aristocrate sau preotese, personalități în mod fastuos onorate în cadrul dinastiilor regale. Autoritatea acestui regat se extindea foarte probabil și pe malurile nordice ale Dunării iar ecourile istorice ale afirmării sale ar putea fi regăsite chiar și în izvoarele antice, în conflictele dintre Dromichaites și regele macedonean al Traciei, Lysimachos.
Construcția tumulilor și a mormintelor cu arhitectură elaborată de la Sborianovo sunt dovada existenței unei puternice aristocrații locale foarte bine interconectată și integrată în conglomeratul relațional al lumii elenistice. Afluxul de aur și bogății revărsat asupra lumii grecești și Europei ca urmare a expediției asiatice a lui Alexandru Macedon poate fi surprins și în opulența impresionantă a lumii trace, tezaurul de la Sveștari, datat în prima jumătate a secolului al III-lea a.Chr. încadrându-se perfect în acest spațiu cultural. Pe de altă parte, dacă ținem cont de contextul prestigios în care a fost descoperit, de diferențele stilistice care individualizează artefactele în raport cu spațiul regalității macedonene, în raport cu cel nord-pontic sau cu modelele scitice, la nivel simbolic se poate surprinde o anumită originalitate care ar putea sugera și o materializare în aur a ideilor și viziunilor identitare ale unei regalități getice din ce în ce mai puternice.
Setul de podoabe din cufărul de Sveștari este compus dintr-o diademă foarte elaborată, ornamentată cu feline și centauride, două perechi de brățări, un inel cu reprezentarea lui Eros și peste 550 de perle, verigi sau pandantive, elemente asamblate probabil inițial în mai multe coliere sau cusute pe un veșmânt bogat țesut cu fire de aur. Dintre accesoriile harnașamentului bogat împodobit cu aur au fost depuse diferite forme de ornamente: un fruntar cu o protomă de cal, două discuri cu portretul zeiței Atena, un alt disc cu o figură feminină, probabil o menadă, două rozete mai mici, patru elemente cu decor vegetal, două piese cvadrilobate, o verigă, 44 de aplice pe care este reprezentat un bust feminin și alte 121 de aplice mai mici, semisferice. Împreună cu toate aceste artefacte au fost descoperite și foarte multe fire de aur. Realizate dintr-un aur înalt rafinat, asamblate dintr-o multitudine de mici elemente sau turnate cu talent prin metoda cerii pierdute, podoabele din Tezaurul de la Sveștari au fost lucrate de meșteri experimentați care stăpâneau foarte bine toate abordările tehnologice care au caracterizat orfevrăria perioadei elenistice.
Încercând să reconstituie contextul creării artefactelor din tezaurul de la Sveștari, al folosirii, selecției și al depunerii lor, cercetarea arheologică a oferit toate detaliile necesare creionării unei istorii aflate undeva la limita dintre realitate și basm, povestea unui comunități puternic ierarhizate care avea capacitatea de a mobiliza forțe uriașe pentru a-și preamări aleșii și a înălța construcții monumentale, o lume care își cinstea strămoșii și zeii, aducându-le uneori și bogate ofrande în aur.
Expoziția va fi deschisă până în 25 iunie 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în cadrul Tezaurului Istoric al Muzeului Național de Istorie a României.
  Citeste mai mult

noiembrie 30, 2022

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/albumul-marii-uniri-expus-pe-1-decembrie-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

noiembrie 25, 2022

Muzeul Național de Istorie a României a vernisat ieri, 24 noiembrie 2022, expoziția „Libanul, văzut din România” organizată sub egida Ministerului Culturii, în parteneriat cu Ambasada Republicii Libaneze în România, Muzeul Național Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Literaturii Române, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Sfântului Sinod, Primăria Capitalei, și cu sprijinul doamnei dr. Ioana Feodorov-Cândea.
Prilejuită de Ziua Națională a Republicii Libaneze, expoziția cuprinde variate bunuri de patrimoniu, multe expuse în premieră, icoane maronite și alte obiecte de cult, hărți din secolele XVI-XVIII, ordine și decorații libaneze, țesături tradiționale, mărci poștale, piese de metal și de sticlă, din colecția doamnei dr. Ioana Feodorov-Cândea și din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, până pe 4 decembrie 2022.
 
Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult

noiembrie 07, 2022

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Misiunile Militare Franceze în România”, realizată în parteneriat cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada Republicii Franceze în România și Institutul Francez din România.
Vernisajul va avea loc miercuri, 9 noiembrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Evenimentul se va desfășura în prezența Excelenței Sale, doamna Laurence Auer – Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Franceze în România și a domnilor: Angel Tîlvăr – Ministrul Apărării Naționale, Sergiu Nistor – Consilier Prezidențial, Departamentul Cultură, Culte şi Minorități și Ion Oprișor – Consilier Prezidențial, Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, precum și a reprezentanților instituțiilor partenere.
Expoziția este organizată cu ocazia celebrării semnării Armistițiului de la Compiègne, în 11 noiembrie 1918, care a pus capăt Primului Război Mondial pe Frontul de Vest și pentru a marca Ziua Veteranilor, celebrată, de asemenea, pe 11 noiembrie.
Principatele Unite şi apoi statul român modern au apărut cu sprijin diplomatic şi militar francez, primul pas fiind eliberarea Principatelor Române de către armata franceză în timpul Războiului Crimeei (1853-1856), urmat de susținerea oferită de împăratul Napoleon al III-lea pentru Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Prima misiune militară franceză a sosit în Principate în 1860, iar între anii 1860 și 1869, ofițerii francezi au fost consilieri tehnici și au participat la organizarea și unificarea Armatei Române după modelul francez.
Cea de-a doua Misiune Militară Franceză a sosit în România în toamna anului 1916, condusă de către generalul Henri Mathias Berthelot. Misiunea militară a ajutat la reorganizarea Armatei Române, iar misiunea sanitară franceză a organizat spitale de campanie și în localități pentru a stăvili epidemia de tifos exantematic care a ucis zeci de mii de persoane. Rigurozitatea și competența generalului Berthelot și a întregii Misiuni Militare Franceze au contribuit la marile victorii din vara anului 1917 și la ridicarea moralului întregii națiuni române într-un moment tragic.
Cea de-a treia Misiune Militară Franceză – Misiunea AIGLE a venit în România la 28 februarie 2022, în contextul tensionat al invadării Ucrainei de către Rusia, fiind parte a forțelor de reacție rapidă ale NATO, continuând tradiția începută acum mai bine de un secol și jumătate de către statul francez.
Expoziția „Misiunile Militare Franceze în România” prezintă istoria de peste 160 de ani a relațiilor diplomatice, militare și sanitare dintre România și Franța prin intermediu unor piese aflate în patrimoniul național precum trusa de pistoale de duel primită de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza de la împăratul Napoleon al III-lea al Franței, bicornul, epoleții și revolverul generalului Henri Berthelot, ordine și medalii franceze aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
Curatorii expoziției sunt dr. Cristina Păiușan-Nuică și dr. Cornel-Constantin Ilie (Muzeul Național de Istorie a României).
Expoziția va fi deschisă în perioada 9 noiembrie – 4 decembrie 2022, și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.
Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult

octombrie 24, 2022

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Vernisajul va avea loc joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Evenimentul se va desfășura în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților instituțiilor partenere precum și a domnilor Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Național de Arheologie din Madrid, Stéphane Verger, directorul general al Muzeului Național Roman, de la Roma și Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziția.
Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – București,  Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” – Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” – Galați, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” – Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt – Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” – Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” – Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” – Roșiori de Vede.
Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org).
Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.
Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice:
– Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;
– Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea;
– Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;
– La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine;
– Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații;
– „Barbarii” și Imperiul – Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.
Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor).
Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr.
Vă învităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi.
Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică.
Partener mediaꓽ History Channel
Vă așteptăm cu drag!
  Citeste mai mult

octombrie 05, 2022

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției Casa Regală și problema emancipării evreilor din România (1866-1923). Vernisajul va avea loc mâine, 6 octombrie, începând cu ora 15ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Proiectul expozițional este organizat de Federația Comunităților Evreiești din România, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, în parteneriat cu Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din București și cu Muzeul Național de Istorie a României și finanțat de Ministerul Culturii și FCER-CM.
Expoziția Casa Regală și problema emancipării evreilor din România (1866-1923) își propune să marcheze împlinirea, la 15 octombrie 2022, a Centenarului Încoronării de la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, precum și sărbătorirea, anul viitor, a centenarului Constituției din 1923, semnate de Regele Ferdinand, prima care ratifica emanciparea evreilor din România. Fotografiile și documentele, prezentate prin intermediul unor texte explicative bilingve (română și engleză), provin din arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Arhivele Naționale ale României, arhiva Muzeului Național de Istorie a României și arhiva Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Nicolae  Cajal”.
Cercetarea a urmărit desfășurarea evenimentelor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, ținând cont de statutul legal al evreilor din România, situația lor socio-economică, relația lor cu autoritățile române în general și cu Familia Regală în particular (atât la nivel instituțional cât și personal), dar mai ales atitudinea pozitivă față de evrei a Regilor Carol și Ferdinand și a Reginelor Elisabeta și Maria și contribuția lor la procesul de emancipare, prin contrast cu antisemitismul unor oameni politici ai epocii.
Evenimentul se va desfășura în prezența doamnelor Irina Cajal-Marin, Subsecretar de Stat, Biroul Minorități Naționale din cadrul Ministerului Culturii, Anca Tudorancea, Lector universitar, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din București, secretar științific CSIER-WF, Felicia Waldman, Conferențiar universitar, Centrul de Studii Ebraice, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Irina Weiner-Spirescu, cercetător, coordonator de proiect, CSIER-WF și domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția beneficiază de o broșură ce poate fi folosită în scop educațional, în cadrul unor ateliere cu profesori și elevi sau la clasă, în școli. Aceasta va fi distribuită gratuit în cadrul evenimentului.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 6-23 octombrie 2022, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00. Citeste mai mult

octombrie 05, 2022

În perioada 5-9 octombrie 2022, Muzeul Național de Istorie a României este partener special Romanian Jewelry Week 2022 și organizează în colaborare cu Assamblage Institutul de Artă și Design o serie de activări speciale – o expoziție capsulă de bijuterie contemporană Corina Cubici (România) și Ana Fanigina (Letonia), un workshop demonstrativ de șlefuire și fațetare pietre semiprețioase și un tur ghidat în expoziția permanentă a Tezaurului Istoric.
: 5 – 9 octombrie, 10.00 – 18.00
: , . – Workshop demonstrativ de șlefuire și fațetare pietre semiprețioase susținut de David Sandu, fondatorul Assamblage Institutul de Artă și Design. Expoziție capsulă Corina Cubici și Anna Fanigina. Tur ghidat Tezaurul Istoric.
Accesul se face pe baza achiziției în prealabil a biletului general de acces în muzeu disponibil online aici sau direct la intrarea in muzeu – https://mnir.booktes.com
Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult

octombrie 04, 2022

Muzeul Național de Istorie a României și Fundaţia Social-Culturală a Romilor „Ion Cioabă” anunță lansarea Muzeului Virtual al Holocaustului Romilor „Ion Cioabă”, primul astfel de „muzeu” din România. Evenimentul este organizat cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului și va avea loc duminică, 9 octombrie 2022, începând cu ora 15ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Muzeul Virtual al Holocaustului Romilor este rezultatul proiectului cu același nume, inițiat și coordonat de fundație în perioada 1 iulie – 15 noiembrie 2022 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (sesiunea proiecte culturale, sesiunea II/2022, aria Artă Digitală și Noile Medii). Obiectivul principal al proiectului este acela de a face cunoscut trecutul istoric al romilor din timpul Holocaustului.
Conținând o serie de informații în format bilingv (română-engleză), documente și imagini de arhivă din colecțiile Fundației„Ion Cioabă” și ale instituțiilor partenere, printre care se numără și Muzeul Național de Istorie a României, acest proiect virtual reprezintă o importantă sursă de documentare pentru generația tinerilor romi, pentru istorici, cercetători, studenți, dar și pentru publicul larg. De asemenea, prin intermediul mărturiei supravieţuitorilor sunt prezentate aspecte ce țin de deportarea romilor în Transnistria, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
***
Parteneri: Centrul Național al Cinematografiei, Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga” (Cluj), Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, Romani Glinda (Suedia), Asociația Partida Romilor Pro-Europa. Citeste mai mult

septembrie 27, 2022

Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu, anunță lansarea volumului „Fals tratat de muzeologie”, autor Emil Păunescu. Evenimentul va avea loc joi, 29 septembrie 2022, începând cu ora 13:00, în Sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12), în prezența autorului și a invitaților săi.
Lucrarea „Fals tratat de muzeologie” este alcătuită din două volume ce însumează peste 1000 de pagini și a fost publicată în 2021 (vol. I), respectiv 2022 (vol. al II-lea) la Editura „Sud” din Bolintin Vale.
„Cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei, am recuperat o arhivă personală (care fusese sechestrată în primăvara lui 2015 în depozitul Muzeului din Giurgiu), ceea ce a făcut posibilă scrierea acestei lucrări. Pe parcursul a doi ani, am reunit în cuprisul ei trei posibile cărți […]: o istorie a carierei mele muzeologice (de factură memorialistică), un raport plictisitor al activităților profesionale (de factură bibliografică) și o culegere de învățăminte teoretice, sedimentate în urma experiențelor trăite.” – Emil Păunescu.
Emil Păunescu este istoric, cercetător pasionat și dedicat al trecutului orașului natal, Giurgiu, și membru de onoare în cadrul echipei Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, la conducerea științifică a căruia s-a aflat timp de 15 ani.
Accesul se va face gratuit, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult

septembrie 06, 2022

Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Primăria Lupșa, Consiliul Local Lupșa, Asociația „Cneazul Cândea” a Fiilor Satului Lupșa, Muzeul Etnografic ,,Pamfil Albu” Lupșa și Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” – Filiala Lupșa, anunță deschiderea expoziției „Avram Iancu. Eroul moților”. Evenimentul va avea loc vineri, 9 septembrie 2022, la sediul Muzeului Etnografic „Pamfil Albu” din Lupșa și are rolul de a comemora un secol și jumătate de la trecerea în neființă a revoluționarului pașoptist.
Avram Iancu s-a evidențiat ca un autentic comandant militar, un bun orator și un susținător al cauzei românilor transilvăveni. A fost unul dintre conducătorii revoluției care a reușit să inspire, să conducă și să ofere speranțe oamenilor din rândurile cărora provenea. Omniprezent, în fruntea moților săi, pe cărări de munte și la porțile orașelor, acesta a luptat alături de lăncieri și pușcași, încurajându-i și oferindu-le încredere în misiunea lor.
În cadrul expoziției vor fi prezentate piese de patrimoniu care evocă personalitatea lui Avram Iancu, precum și pe cele ale conducătorilor pașoptiști care i-au fost alăturiꓽ Ioan Bologa, Axente Sever și Nicolae Corcheș. Totodată, va putea fi admirată Scrisoarea locuitorilor din orașul Brad către Avram Iancu, scrisă în limba română cu alfabet chirilic. De asemenea, în expoziție se vor regăsi și obiecte cu valoare istorică, relevante pentru zona Munților Apuseni, care provin din colecțiile Muzeului Etnografic ,,Pamgil Albu” Lupșa.
În Țara Moților, amintirea lui Avram Iancu se păstrează vie, personalitatea și faptele acestuia fiind evocate și onorate de fiecare dată, cu un profund sentiment de recunoștință și mulțumire. Supranumit „Crăișorul munților” sau ,,Regele munților Apuseni”, Avram Iancu rămâne un simbol la luptei pentru dreptate, un exemplu de verticalitate și un reper în istoria modernă a României.
Vineri, 9 septembrie, de la ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din localitate va fi susținută o lecție inteactivă de istorie, care va avea ca subiect personalitatea lui Avram Iancu la care vor participa elevi de la Școala Gimnazială „Dr. Petru Șpan” Lupșa.
Sâmbătă, 10 septembrie, începând ora 12ꓽ00, la Biserica Ortodoxă ,,Pogorârea Sfântului Duh” va fi organizat un Te Deum pentru pomenirea lui Avram Iancu. Ceremonia va fi urmată de o serie de discursuri din partea organizatorilor și de un moment artistic susținut de Corul Bisericii Ortodoxe din Lupșa.
Expoziția ,,Avram Iancu. Eroul Moților’’ va putea fi vizitată în perioada 9-11 septembrie 2022, de vineri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.
  Citeste mai mult