muzeu

septembrie 21, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de astăzi, 21 septembrie 2023.Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele – simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire. Asistăm, astfel, la o evoluție stilistică și estetică, de la litografii la gravurile emisiunilor comandate la Paris până la momentul în care spațiul românesc se integrează în universul instituțiilor poștale ce transpuneau pe hârtie creațiile artiștilor. Printre obiectele de natură filatelică pe care vizitatorii le vor putea admira în această expoziție, se numără piatra litografică a emisiunii „Carol cu favoriți” din 1872, matrițe și timbre poștale realizate în perioada domniei lui Carol I („Paris”, „București”, „Perle”, „Vulturi”, „Spic de Grâu”, „Cifra în patru colțuri”, „40 de ani de domnie”, „25 de ani de la proclamarea regatului”, „Gravate”), scrisori și documente poștale și machete.Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”. Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie 2023 – 1 aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă). Citeste mai mult

septembrie 08, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „București. O stratigrafie în hărți și planuri”. Evenimentul va avea loc marți, 12 septembrie, începând cu ora 18ꓽ00, la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, București. Proiectul expoziţional este organizat de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, alături de „Lavița” și Muzeul Municipiului București. Povestea nu ar fi fost la fel fără colaboratorii Radu Oltean, Dragoș Stăncescu și Anticariat Unu. Expoziţia este curatoriată de Ştefan Huţanu, arhitect şi designer 3D, împreună cu Mihai Florea, muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României, şi face parte din programul evenimentului cultural „Zilele Bucureştiului” (20-24 septembrie 2023).Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” dorește să readucă în atenția publicului bucureștean o poveste care are tendința de a deveni o legendă urbană, mai mult decât un material de studiu. Sunt cunoscute „planurile Borroczyn”, care au circulat, în diverse forme, în special în spațiul virtual, de la începutul anilor 2000. Istoricul și legenda acestor planuri ne-au fost dezvăluite de un număr redus de documente aflate în arhive și colecții. De asemenea, numărul de proiecte, fie ele clasice, fie moderne, digitale, care să fie axate pe prezentarea publică adecvată a acestor documente, a fost limitat. Pornind de la această realitate, a fost inițiat acest proiect de recuperare istorică și transferare în zona memoriei colective, care se află la baza acestei expoziții. Proiectul inițial a debutat timid și cu multe dificultăți în perioada 2003-2004. Demersul a cunoscut o revigorare semnificativă în 2019, odată cu digitizarea „planurilor Sfințescu” (aceleași planuri Borroczyn, dar redesenate în perioada 1915-1916). Întregirea proiectului cartografic s-a concretizat odată cu alăturarea unui proiect digital, dezvoltat de „Lavița”. Proiectul „Lavița” a fost demarat în anul 2015 și urmărește reconstrucția digitală 3D a orașului București, având ca bază planurile mai sus menționate. În prezent, reconstrucția acoperă o suprafață totală de 104.78 km2 din care planul Borroczyn ocupă 46.57 km2. Alăturarea celor două proiecte, cel cartografic și cel de reconstrucție 3D, reprezintă o primă etapă, urmând a se dezvolta pe măsură ce date noi vor putea fi integrate în actuala formă de lucru. Astfel, posibilitățile de exprimare au devenit mai ușor de prezentat și de înțeles pentru un public neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului al XIX-lea.Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” are ca obiectiv principal prezentarea detaliată a planurilor și hărților Capitalei, începând din anul 1846 până în prezent, baza cartografică fiind asigurată de planul Borroczyn, finalizat în 1846.Pentru a ilustra evoluţia oraşului, dar şi pentru recuperarea memoriei colective a unor locuri, aproape uitate, vizitatorii vor avea ocazia să admire o serie de planșe litografiate în 1846, precum și cele redesenate, în perioada 1915-1916, de către o echipă coordonată de arhitectul-șef al Capitalei, Cincinat Sfințescu.Narațiunea expozițională este completată cu ilustrații de epocă, realizate de primii fotografi ai Bucureștilorꓽ Carol Popp de Szathmary și Ludwig Angerer, documente vizuale utilizate în timpul celor două războaie mondiale de către aviația militară a combatanților și, nu în ultimul rând, cu fotografii realizate de autori anonimi, cu ocazia unor evenimente importante din istoria Bucureștiului. Sunt expuse, de asemenea, gravuri și litografii, portrete ale diverselor personalități care au influențat soarta urbei bucureștene, imortalizate de penelul artiștilor contemporaniꓽ tablouri cu ultimii domnitori ai Țării Românești – Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, precum și primii domnitori ai României, Al. I. Cuza și Carol I.Expoziţia prezintă, în premieră, panorama oraşului, realizată, între anii 1857-1859, de către Carol Popp de Szathmary cu ajutorul fotografiilor realizate din Turnul Colței. Fotografiile de dimensiuni mari și calitatea imaginilor permite vizualizarea cu ușurință a multor edificii care în timp, ori au dispărut, ori și-au schimbat înfățișarea, precum sunt Palatul Suțu şi clădirea Universităţii din București.Expoziţia poate fi vizitată în perioada 13 septembrie –1 octombrie 2023, de marţi până duminică, între orele 12.00 – 20.00, la ARCUB Gabroveni – Sălile Bolților şi Atelier.   Citeste mai mult

septembrie 03, 2023În patrimoniul muzeului se păstrează o serie de bunuri culturale, care puse laolaltă, ne spun povestea populației evreiești din România, așa cum a fost ea, într-unul dintre cele mai tulburi momente pe care istoria contemporană le notează.Expoziția ,,Decret. Deportare. Lagăr. Mărturii din colecția Muzeului Național de Istorie a României” își propune, prin intermediul acestor obiecte, să aducă în fața publicului vizitator aspecte ale evenimentelor care s-au derulat după publicarea decretelor cu putere de lege, începând cu cel din ianuarie 1938, prin care se revizuia cetățenia evreilor din România.Astfel, în cadrul proiectului expozițional se regăsesc Monitoarele oficiale în care au fost publicate decretele amintite mai sus, documente, fotografii, obiecte care au aparținut celor trimiși în lagăre (tensiometru și stetoscop folosite de dr. Kasion Blum în tratarea bolnavilor din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo (1941-1943), semne de carte realizate de deportați, un caiet cu însemnări din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo, însemne ale grupului român din lagărul de concentrare de la Buchenwald, bilete de cantină pentru personalul SS din lagărul de la Buchenwald, fișă medicală, ecusoane pentru deținuți din lagărul de exterminare de la Auschwitz).Expoziția va putea fi vizitată în perioada 31 august-septembrie 2023, de miercuri până duminică , între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Mai multe informații despre programul de vizitare și bilete, puteți găsi pe site-ul muzeuluiꓽ https://www.mnir.ro/Vă așteptăm!   Citeste mai mult

august 28, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”. Vernisajul va avea loc joi, 31 august 2023, începând cu ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carol I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum.În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție.Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00-18ꓽ00.Vă așteptăm!  Citeste mai mult