muzeu

Expoziție Ștefan Potop (GALVPN, 15-31 mai a.c.)

Vă invităm în perioada 15 – 31 mai, la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra Neamț să vizitați expoziția semnată Ștefan Potop, profesor și președinte al Uniunii Artiștilor Plastici – filiala Neamț. În cadrul acestei expoziții puteți admira și o lucrare semnată de Alexandru Apostol, cel de-al doilea nepot al îndrăgitului artist care este, după cum specifică bunicul său, un “exponent al expresionismului abstract”. Vernisajul expoziției a avut loc pe 15 mai, iar publicul prezent la deschidere s-a bucurat și de un impromptu muzical susținut de contrabasistul Ștefan Pojoga și pianistul Adrian Stroici, ambii profesori la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra Neamț, care au interpretat „Toccata“ de Ștefan Lory. Pe simezele galeriei sunt prezentate 37 de lucrări, în diferite tehnici, ulei și acrilic pe pânză dar și tempera pe hârtie. „Expoziția cuprinde mai ales lucrări din categoria realismului social ajuns la noi prin tradiția lăsată de Gustave Courbet, Honoré Daumier sau Francisco de Goya. Printre acestea sunt mai multe portrete de mimi, unii anonimi, iar alții reprezentând personaje ale vieții noastre nu neapărat politice. Încercăm să vorbim în locul celor tăcuți”, a precizat Ștefan Potop. Fiindcă actuala expoziție cuprinde și numeroase portrete, redăm un fragment despre genul portretului și alegerea acestuia, așa cum îl explică Ștefan Potop într-o convorbire artistică cu dna. prof. și publicist Gianina Buruiană: “Pictez portret de mult timp, cu precădere în ultimii 15 ani. Am ales portretul pentru că, deşi ne aflăm în faţa unei imagini unice, ea narează şi o poveste. Am vrut să fiu un cronicar al timpurilor în care trăiesc. De multe ori îmi pare rău când pierd câte un model; mai ales la Tazlău aveam multe chipuri în minte, pe care odată şi odată o să le „prind”, chiar dacă unii dintre împricinaţi s-au dus într-o lume mai bună. Realizez şi portrete la comandă, pentru că asta este meseria, dar şi din proprie iniţiativă, în cazul unor chipuri expresive, pentru că pe faţa omului se vede întreaga lui viaţă şi modul în care şi-a trăit-o: mai trist sau mai fericit, mai sărac sau mai îndestulat, mai leneş sau mai muncitor. Ochii şi gura sunt locurile care atrag cel mai mult privirea. Desigur, la Tonitza, la Modigliani, deşi lipseşte pupila, asta face ca opera să arate mai profundă, mai adâncă şi mai incitantă.” Ștefan Potop, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici – filiala Neamț s-a născut la Tazlău, județul Neamț, în data de 30 august 1960.
Educație artistică: • Liceul de Artă – Bacău; • Facultatea de Arte Plastice „George Enescu” – Iași, promoția 1987; • Diploma de licență în profilul Arte Plastice, specializarea pictură, restaurare.
Și-a făcut debutul în 1986, la București, în cadrul unei expoziții studențești, după care a urmat o bogată activitate atât în țară, cât și în străinătate, prin expoziții personale, de grup, bienale sau participând la diverse tabere de creație, munca și talentul său fiindu-i ulturaîncununate cu diverse premii și diplome. Actualmente, artistul Ștefan Potop este profesor la Liceul de Arte “Victor Brauner” din Piatra Neamț, împărtășind elevilor din vasta sa cunoaștere și experință, astfel formând noi ucenici și întregi generații de viitori artiști plastici. Ștefan Potop este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști din cultura nemțeană, și nu numai, fiind astfel un nume consacrat al artelor plastice.
Expoziții personale: • 1989 – Galeria „Arta” – Piatra Neamț; • 1991- Galeria de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 1997 – Muzeul de Artă Gura Humorului; • 2001 – Galeria de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2002 – Galeria „Vert” – Piatra Neamț; • 2004 – Galeria „Topart” – Piatra Neamț; • 2006 – Galeria de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2013 – Galeria Scit Art – București, 2013; • 2013 – Galeria „Frunzetti“ Bacău; • 2014 – Muzeul National Brukenthal; • 2015 – Galeria Orizont București; • 2019 – Biblioteca Județeana „G.T. Kirileanu Neamț; • 2017-2022 – Roman Art Gallery – Roman; • 2021, 2023 – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț.
Expoziții de grup: • 1986 – colectiva studențească – Galeriile Municipiului București; • 1987-2010 – Participări la toate expozițiile organizate de UAP Piatra-Neamț; • 1987 – Iași – Sala Victoria; • 1987 – Târgu Mureș; • 1988 – Interjudețeană „Atelier 35”; • 1988 – Republicana Baia Mare; • 1992 – Palatul Culturii Chișinău – Moldova; • 1997 – Bienala Națională de Arte Plastice „Lascăr Vorel”; • 1998 – Expoziția Taberei Naționale „Nicolae Tonitza”; • 2004 – Saloanele Moldovei – Bacău – Chișinău; • 2005 – Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2005 – Filiala Piatra-Neamț la Palatul Parlamentului București; • 2006 – Saloanele Moldovei Bacău – Chișinău; • 2006 – Filiala Piatra-Neamț La Galeria „Apollo” București; • 2006 – Bienala de Arte Plastice „Ion Andreescu” Buzău; • 2006 – Salonul Național de Arte Plastice – București; • 2007 – Galeria UAP „Frunzetti” – Bacău; • 2007 – Galeria „ARTIMUNDO” – Bruxelles; • 2007 – Galeria UAP „Apollo” – București; • 2007 – Saloanele Moldovei Bacău – Chișinău; • 2007 – Bienala „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2007 – Galeria „Frunzetti” – Bacău; • 2008 – Palazzo Correr, I.R.C.C.U. Sediul-Veneția; • 2008 – Palatul Morzin, Ambasada României-Praga; • 2008 – Saloanele Moldovei Bacău – Chișinău; • 2008 – Bienala „Ion Andreescu” – Buzău; • 2008 – Expoziția Internaționala „Vii și Vinuri” – Muzeul de Artă Piatra Neamț; • 2008 – Expoziția – Maeștrii artei plastice românesti – Muzeul de Istorie – Piatra Neamț; • 2008 – Salonul de Iarnă – Galeria de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2009 – “Internațional” – Centrul de Cultură și Arte „George Apostu” – Bacău; • 2009 – Saloanele Moldovei Chișinău – Bacău; • 2009 – Bienala „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț (Premiul pentru pictură); • 2010 – Expoziția Taberei de creație – Oglinzi; • 2010 – Expoziția „Portrete”- Fundația Ștefan cel Mare; • 2011 – Salonul de Iarnă – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2011 – Orașul Artiștilor – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2011- Saloanele Moldovei Chișinău – Bacău; • 2011 – Arta plastică nemțeană, Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2011 – Bienala „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț (Nominalizare pictură); • 2011 – Bienala Internațională de Arte plastice – Arad; • 2011 – Salonul de Iarnă- Galeria de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț; • 2011 – Expozitia anuală de Arte plastice- Muzeul de artă – Roman; • 2012 – Expoziția „Artiștii cetății”- Muzeul Cetatea Neamțului- Tg. Neamț; • 2012 – Expoziția Artiștilor orașelor înfrățite – Piatra Neamț, Orhei, Hliboca- Galeria de Artă Modernă – Piatra Neamț – Premiul al II lea; • 2012 – Bienala Națională Ion Andreescu – Buzău – Premiul președintelui juriului; • 2019, 2020, 2021, 2022 – Salonul de Iarnă – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț.
Tabere de Creație: • 1987 – Ardeluța; • 1988 – Brateș; • 1989 – Viișoara; • 1990 – Borca; • 1991 – Dumbrava; • 1992 – Potoci; • 1997 – Durău; • 1998 – Durău; • 2007 – Văratec; • 2008 – Tarcău; • 2010 – Oglinzi; • 2011 – Vânători-Secu; • 2013 – Potoci – Bicaz; • 2014 – Tazlău; • 2015 – Iacobeni; • 2015 – Tazlău; • 2015 – Sucevița; • 2016 – Cacica; • 2017- 2022 – Alexandru cel Bun; • 2016, 2017, 2018, 2019 – Tazlău; • 2018 – Predeal; • 2019 – Câmpulung Moldovenesc; • 2019 – Vama; • 2020, 2021, 2022 – Mamaia; • 2020 – Colibița; • 2020 – Groși; • 2022 – Alexandru cel Bun.
Albume personale: „Tazlău-Marix“ ISBN:978-973-0-22110-7; „Autoportret“ ISBN 978-606-685-528-0; „Chipuri din Piatra Neamț“ ISBN978-606-685-568-6; „Neamț – leagănul copilăriei“ ISBN 978-606-685-597-6; „Deluge“ ISBN 978-606-685-712-3; „Chipuri din Piatra Neamț II“ ISBN 978-606-685-724-6.
Albume colective: „Un secol de arte frumoase în Moldova“ – V. Ciucă; „Dicționarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova“ – V. Ciuca; „International Dictionary of Artists 2011 – World Wide Art Books“; „Enciclopedia artiștilor români contemporani“ vol. 7- Al. Cebuc; „Salonul Național de Artă Contemporană 2018“.
Referințe critice „Ștefan Potop știe să facă din luciditate o premisă a adevărului iar din caracter o metodă de lucru. În intimitatea sau doar în proximitatea unor astfel de opere viața poate părea a fi înzestrată și cu un oarecare sens…Prin creația sa ni se restituie, uneori, dreptul la surâs, neimpozabil încă…“ – Valentin Ciucă. „Abordând genul portretistic în lucrări cu câteva accente suprarealiste, pictorul pare a ne spune o poveste despre sine și despre umanitate, poveste pe care o ilustrează prin fizionomii expresive, alegorice, stranii, care, oscilând între ironie și cinism, introduce fine observații asupra spiritului uman. Nu se ferește de critica societății contemporane văzute prin tarele ei sociale și politice, prin personaje ale ei, dar atenția i se concentrează în primul rând asupra individului, pe care îl reprezintă într-o formă esențializată, șarjată, vecina cu caricatura, dar mereu expresivă, edificatoare“. – Iulia Mesea. „Privind într-o oglindă imaginară, unde toate exemplele amintite, și multe altele, se grupează pentru a releva incomensurabila varietate a posibilităților de transfigurare a chipurilor umane, negreșit, întorcând privirea spre contemporaneitatea locului și zilelor noastre, pe reversul acelei oglinzi, vom descoperi un alt fel de portretist, care trimite cu gândul la Daumier sau Hogarth, de exemplu, în tagma cărora mi se pare că, după doua secole, își află un onorabil loc pictorul nemțean Ștefan Potop, fără a intenționa numaidecât să-i poziționez creația într-o anume ierarhie a valorilor.“ – Liviu Suhar. „Portretele lui Ștefan Potop nu sunt academice și tocmai de aceea ar putea fi adăpostite de galerii cu pretenții academice. Și, pentru a ne întoarce spre pictorii români, portretele lui Ștefan Potop au câte ceva din precizia și fermitatea portretelor lui Corneliu Baba, din profunzimea și melancolia neliniștită a portretelor lui Pallady, din feminitatea portretelor lui Tonitza, din vehemența lui Lowendal, din adânca înțelepciune a portretelor lui Ștefan Luchian. Portretul și-a găsit în Ștefan Potop un adevărat maestru.“ – Lucian Strochi. „… Iată câteva motive care mă îndreptățesc să-l consider pe Ștefan Potop unul din cei mai redutabili și rafinați portretiști ai picturii noastre contemporane“. – Corneliu Antim. „Ștefan Potop, probabil cel mai bun portretist român al momentului“. – Marius Tița. Citeste mai mult

ANUNŢ IMPORTANT!

Miercuri, 17 Mai 2023 14:22

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă anunţă şi pe această cale că, începând de luna aceasta întâmpinăm vizitatorii online cu un nou site modern: www.muzeuldeistorieprahova.ro/

Noua interfaţă a site-ului are un mod de navigare intuitiv şi multe îmbunătăţiri, care vă ajută să aveţi o experienţă deosebit de plăcută şi vă permit accesul mai facil la numeroase informaţii. Citeste mai mult

Întâlnire cu excelența în muzeologie (MAPN, 16 mai, ora 14:00)

În pragul Zilei Internaționale a Muzeelor, Complexul Muzeal Național Neamț are deosebita oanoare de a fi gazda unui eveniment de excepție, dedicat academicianului Ioan Opriș, cea mai prestigioasă personalitate a muzeologiei românești contemporane. Evenimentul se va desfășura la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, marți, 16 mai 2023, ora 14.00. Manifestarea, pusă sub semnul întâlnirii cu Excelența în Muzeologie, va oferi posibilitatea prezentării volumului omangial, „Ioan Opriș. O viață dedicată Patrimoniului Cultural Național”, coordonat de Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim și Alexandru Constantin Chituță și editat cu prilejul omagierii profesorului Ioan Opriș la împlinirea a 80 de ani de viață. Tipărit în condiții grafice deosebite, volumul însumează 350 de pagini, fiind structurat pe următoarele capitole: „O viață pentru o datorie”; „Monumente religioase și civile, arte minore” și „Pentru conservarea patrimoniului cultural”. Lăudabilul proiect editorial a fost susținut financiar de Primăria Municipiului Iași și a apărut grație relațiilor de bună colaborare existente între Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, coordonat de doamna director dr. Aurica Ichim, și Muzeul Național Brukenthal, aflat sub conducerea domnului Constantin Chituță. Lansat la Iași (Muzeul Municipal „Regina Maria”-Palatul Braunstein), Cluj (Muzeul Etnografic al Transilvaniei) și București (Muzeul Național al Literaturii Române) în prezența a înalți prelați, academicieni, personalități din domeniul muzeologiei și a editorilor, volumul va fi prezentat și la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. Evenimentul se va bucura de prezența academicianului Ioan Opriș și a doamnei director dr. Aurica Ichim. Publicul va viziona expoziția „Radu Florescu. Viața și opera”. Ioan Opriș s-a născut la 9 iunie 1942, în Lechința de Mureș (jud. Mureș). Urmează studiile primare și liceale la Turda, iar apoi Facultatea de Istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj și la Universitatea din București. În 1983 obține la Cluj titlul de doctor, cu tema, „Comisia Monumentelor Istorice – Secţia pentru Transilvania. Istorie şi activitate”. În perioada 1982-1990 a fost redactor principal la Editura Științifică și Enciclopedică. Ulterior, a ocupat funcția de director al Direcției Muzeelor și Colecțiilor. Între 1991 și 1994 a fost director fondator al Muzeului Național Cotroceni, iar în perioada 1993-1994, director al Direcției pentru Protecția și Valorificarea Patrimoniului Cultural Național din cadrul Ministerului Culturii. A predat la mai multe universități, printre care și la Universitatea „Valahia” care i-a oferit distinsului profesor titlul onorific de Doctor Honoris Causa pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea academică, pentru dezvoltarea cunoașterii științifice, muzeografiei și a culturii, modernizarea metodelor de investigare psiho-socio-pedagogică și introducerea pedagogiei muzeale în muzee. Activitatea de cercetător științific și de pionierat în domeniul muzeologiei a fost apreciată și răsplătită cu numeroase distincții și premii: Premiul „George Oprescu”, acordat de Academia Română, în 1994. Este membru de onoare al Academiei din 2017. A publicat peste 40 de volume, peste 400 de articole de specialitate, a participat la sute de sesiuni, comunicării și simpozioane în țară și în străinătate. Citeste mai mult

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Vineri, 12 Mai 2023 12:37

Duminică, 14 mai 2023, va fi sărbătorită Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, zi instituită prin Legea 102/2015.

Cu acest prilej, vă invităm la Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, să admiraţi expoziţia temporară „Costumul tradițional românesc – Tezaur de etnografie și artă”, o surpriză pentru toţi cei care vor trece pragul acestui muzeu încă din Noaptea Muzeelor. Citeste mai mult

Noaptea Muzeelor (13 mai a.c.)

Evenimente Noaptea Muzeelor 13 mai 2023
(interval orar 18.00 – 24.00)
Zona Piatra-Neamț
Muzeul de Artă Piatra-Neamț
Foto-expoziție outdoor – Portul popular românesc reprezentat pe cărți poștale. Colecția Constantin Pațilea (detalii aici); Expoziție temporară: Maramureș. Patru țări din patru zări, colaborare cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș (detalii aici); Aurel Băeșu (1896-1928). Cultura memoriei, prezentarea lucrării sculptorului Pavel Obreja. Bustul realizat în bronz va fi amplasat ulterior în Parcul “Nicu Albu”; Organizator: Rotary Club Camena Piatra-Neamt (Președinte Marius Șerban, Manager proiect-Cornel Agăleanu) – Sala de Artă Contemporană, 13 mai, ora 19.00; Citeste mai mult

Expoziție foto-documentară: Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere (MIETN, 13 mai, ora 16.00)

Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, aflat sub egida Complexului Muzeal Național Neamț, aduce în atenția publicului, începând cu data de 13 mai a.c., o nouă expoziție foto-documentară, outdoor, intitulată „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere”. Timp de un an, cei interesați vor putea descoperi, parcurgând cele 9 panouri situate în curtea instituției amintite, modul în care prima școală publică din Târgu Neamț, martor tăcut al istoriei locale, a evoluat timp de mai bine de un secol și jumătate. Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, din inițiativa domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853, 1854-1856), pe proprietatea Mănăstirilor Neamț și Secu, aflate sub conducerea starețului Neonil Buzilă (1789-1853), Școala Domnească, din orașul situat la poalele Cetății Neamț, a fost inaugurată în toamna anului 1852, însă și-a primit elevii abia la 1 iunie 1853. Având de-a lungul timpului institutori meniți pentru vocația didactică, precum părintele Isaia Teodorescu, soții George și Smaranda Cosmovici, Leon Mrejeriu sau învățătorul Mihai Stamate, prima școală publică de băieți din acest oraș a oferit culturii și tagmei bisericești personalități ale căror nume au rămas de referință în domeniile cărora li s-au dedicat (scriitorul Ion Creangă, filosoful Vasile Conta, lingvistul Alexandru Lambrior, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu și învățătorul Mihai Busuioc). Prima decadă a secolului al XX-lea anunța organizarea unor evenimente memorabile pentru istoria națională, precum comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1904) și jubileul de 50 de ani de la Unirea Principatelor Române (1909). La o scară mai mică și cu o importanță aparte pentru memoria acestor locuri, la Târgu Neamț, în 1903, directorul Cosmovici prelua inițiativa celebrării semicentenarului Școlii Domnești, prilej cu care instituția de învățământ a primit numele ctitorului său. Din a doua jumătate a veacului al XX-lea, sălile școlii în care a învățat scriitorul Ion Creangă au devenit neîncăpătoare pentru noile generații de elevi, astfel că prestigiul și amintirea ctitoriei lui Grigore Ghica Vodă au fost preluate și transmise mai departe de Școala Gimnazială Domnească. În acest context a fost posibilă instalarea în imobilul primei unități de învățământ public din Târgu Neamț a Muzeului de Istorie și Etnografie, opera perseverentului director Dumitru Constantinescu. Moștenirea lui a fost perpetuată de specialiști precum profesorul Gavril Luca, dr. Gheorghe Dumitroaia, dr. Elena Florescu și îmbogățită de donatori precum profesorul Vasile Vrânceanu care, cu generozitate și altruism, a donat Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț un număr impresionant de piese etnografice, obiecte cu valoarea istorică, piese arheologice, documente vechi, fotografii etc., strânse cu multă tenacitate pe parcursul celor 40 de ani de carieră didactică. Instituția de cultură târg nemțeană, care păstrează memoria orașului, și-a asumat misiunea de a readuce în prezent amintirea primei școli publice din urbea situată în nord-estul județului Neamț. De mai bine de 150 de ani fosta Școala Domnească este definită de funcția educativă cu care a fost înzestrată încă de la început, din 1853, iar Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț duce mai departe menirea inițială a acestei clădiri monument istoric. Expoziția temporară „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere” va putea fi vizitată timp de un an (13 mai 2023-13 mai 2024), conform programului 10-18 (aprilie-septembrie) și 9-17 (octombrie-martie).
Curator: muzeograf Renata-Gabriela Buzău Citeste mai mult