muzeu

„Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”, o nouă expoziție la Muzeul Național de Istorie a României

septembrie 21, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de astăzi, 21 septembrie 2023.Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele – simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire. Asistăm, astfel, la o evoluție stilistică și estetică, de la litografii la gravurile emisiunilor comandate la Paris până la momentul în care spațiul românesc se integrează în universul instituțiilor poștale ce transpuneau pe hârtie creațiile artiștilor. Printre obiectele de natură filatelică pe care vizitatorii le vor putea admira în această expoziție, se numără piatra litografică a emisiunii „Carol cu favoriți” din 1872, matrițe și timbre poștale realizate în perioada domniei lui Carol I („Paris”, „București”, „Perle”, „Vulturi”, „Spic de Grâu”, „Cifra în patru colțuri”, „40 de ani de domnie”, „25 de ani de la proclamarea regatului”, „Gravate”), scrisori și documente poștale și machete.Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”. Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie 2023 – 1 aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă). Citeste mai mult

Conferințele CMNN V – Adina Boroneanț – Arheologie și schimbări climatice (MAPN, 22 septembrie, ora 15:00)

Conferințele CMNN V – Adina Boroneanț – Arheologie și schimbări climatice (MAPN, 22 septembrie, ora 15:00)

Interacțiunea omului cu mediul înconjurător este un subiect de actualitate pentru cercetarea științifică din multe domenii. Arheologia contemporană nu putea să facă abstracție de la această direcție de studiu, iar mulți dintre specialiștii de la ora actuală încearcă să înțeleagă, într-o manieră cât mai complexă, modul în care omul s-a raportat la mediu, în decursul istoriei. Modificările climatice au avut și ele un impact variat asupra evoluției comunităților umane, pornind de la influența directă asupra surselor de hrană și până la condiționarea modului de a ridica diferite construcții. Dispariția unor civilizații, adaptarea altora și chiar unele conflicte inter-umane au avut la bază modificări ale climatului. Toate aceste aspecte, dar și multe altele, care ne vor pune în fața unui tablou istoric extrem de captivant, vor fi prezentate în cadrul unei noi conferințe a Complexului Muzeal Național Neamț, susținută de dr. hab. Adina Boroneanț, de la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan” din București. Dr. Adina Boroneanț este cercetător științific II, iar principalele preocupări ale domniei sale sunt legate de arheologia mezoliticului/epipaleoliticului și a neoliticului timpuriu, cu privire specială asupra bazinului Dunării. A coordonat și participat la numeroase cercetări arheologice atât în situri preistorice, dar și din perioade istorice mai târzii, și a avut numeroase stagii de pregătire în Germania, Belgia, Bulgaria, Ungaria, UK. A fost implicată în numeroase proiecte de cercetare, ca principal responsabil, sau membru, aducând contribuții importante la studiul industriei litice preistorice, la analiza artefactelor confecționate din materii dure animale, dar a contribuit și la implementarea unor programe naționale de digitizare a patrimoniului arheologic. Este autoarea unor monografii dedicate tranziției de la mezolitic la neoliticul timpuriu, coautoarea unor sinteze dedicate cercetărilor din zonele istorice ale Bucureștiului, dar a scris și numeroase studii și articole privitoare la economia și dinamica populațiilor mezolitice, industriile comunităților preistorice, comportamentul funerar, precum și numeroase studii cu caracter interdisciplinar. Evenimentul se va desfășura vineri, 22 septembrie, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamț, de la ora 15. Citeste mai mult

Noi descoperiri arheologice la Sălnița, comuna Vima Mică

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a continuat și în acest an cercetările arheologice la Sălnița, com. Vima Mică, jud. Maramureș, începute în anul 2019.

Șantierul arheologic s-a desfășurat în perioada 22-30 august 2023, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare și Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie. Citeste mai mult

Deschiderea expoziţiei „București. O stratigrafie în hărți și planuri, la ARCUB – Hanul Gabroveni

septembrie 08, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „București. O stratigrafie în hărți și planuri”. Evenimentul va avea loc marți, 12 septembrie, începând cu ora 18ꓽ00, la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, București. Proiectul expoziţional este organizat de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, alături de „Lavița” și Muzeul Municipiului București. Povestea nu ar fi fost la fel fără colaboratorii Radu Oltean, Dragoș Stăncescu și Anticariat Unu. Expoziţia este curatoriată de Ştefan Huţanu, arhitect şi designer 3D, împreună cu Mihai Florea, muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României, şi face parte din programul evenimentului cultural „Zilele Bucureştiului” (20-24 septembrie 2023).Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” dorește să readucă în atenția publicului bucureștean o poveste care are tendința de a deveni o legendă urbană, mai mult decât un material de studiu. Sunt cunoscute „planurile Borroczyn”, care au circulat, în diverse forme, în special în spațiul virtual, de la începutul anilor 2000. Istoricul și legenda acestor planuri ne-au fost dezvăluite de un număr redus de documente aflate în arhive și colecții. De asemenea, numărul de proiecte, fie ele clasice, fie moderne, digitale, care să fie axate pe prezentarea publică adecvată a acestor documente, a fost limitat. Pornind de la această realitate, a fost inițiat acest proiect de recuperare istorică și transferare în zona memoriei colective, care se află la baza acestei expoziții. Proiectul inițial a debutat timid și cu multe dificultăți în perioada 2003-2004. Demersul a cunoscut o revigorare semnificativă în 2019, odată cu digitizarea „planurilor Sfințescu” (aceleași planuri Borroczyn, dar redesenate în perioada 1915-1916). Întregirea proiectului cartografic s-a concretizat odată cu alăturarea unui proiect digital, dezvoltat de „Lavița”. Proiectul „Lavița” a fost demarat în anul 2015 și urmărește reconstrucția digitală 3D a orașului București, având ca bază planurile mai sus menționate. În prezent, reconstrucția acoperă o suprafață totală de 104.78 km2 din care planul Borroczyn ocupă 46.57 km2. Alăturarea celor două proiecte, cel cartografic și cel de reconstrucție 3D, reprezintă o primă etapă, urmând a se dezvolta pe măsură ce date noi vor putea fi integrate în actuala formă de lucru. Astfel, posibilitățile de exprimare au devenit mai ușor de prezentat și de înțeles pentru un public neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului al XIX-lea.Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” are ca obiectiv principal prezentarea detaliată a planurilor și hărților Capitalei, începând din anul 1846 până în prezent, baza cartografică fiind asigurată de planul Borroczyn, finalizat în 1846.Pentru a ilustra evoluţia oraşului, dar şi pentru recuperarea memoriei colective a unor locuri, aproape uitate, vizitatorii vor avea ocazia să admire o serie de planșe litografiate în 1846, precum și cele redesenate, în perioada 1915-1916, de către o echipă coordonată de arhitectul-șef al Capitalei, Cincinat Sfințescu.Narațiunea expozițională este completată cu ilustrații de epocă, realizate de primii fotografi ai Bucureștilorꓽ Carol Popp de Szathmary și Ludwig Angerer, documente vizuale utilizate în timpul celor două războaie mondiale de către aviația militară a combatanților și, nu în ultimul rând, cu fotografii realizate de autori anonimi, cu ocazia unor evenimente importante din istoria Bucureștiului. Sunt expuse, de asemenea, gravuri și litografii, portrete ale diverselor personalități care au influențat soarta urbei bucureștene, imortalizate de penelul artiștilor contemporaniꓽ tablouri cu ultimii domnitori ai Țării Românești – Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, precum și primii domnitori ai României, Al. I. Cuza și Carol I.Expoziţia prezintă, în premieră, panorama oraşului, realizată, între anii 1857-1859, de către Carol Popp de Szathmary cu ajutorul fotografiilor realizate din Turnul Colței. Fotografiile de dimensiuni mari și calitatea imaginilor permite vizualizarea cu ușurință a multor edificii care în timp, ori au dispărut, ori și-au schimbat înfățișarea, precum sunt Palatul Suțu şi clădirea Universităţii din București.Expoziţia poate fi vizitată în perioada 13 septembrie –1 octombrie 2023, de marţi până duminică, între orele 12.00 – 20.00, la ARCUB Gabroveni – Sălile Bolților şi Atelier.   Citeste mai mult

,,Decret. Deportare. Lagăr. Mărturii din colecția Muzeului Național de Istorie a României”

septembrie 03, 2023În patrimoniul muzeului se păstrează o serie de bunuri culturale, care puse laolaltă, ne spun povestea populației evreiești din România, așa cum a fost ea, într-unul dintre cele mai tulburi momente pe care istoria contemporană le notează.Expoziția ,,Decret. Deportare. Lagăr. Mărturii din colecția Muzeului Național de Istorie a României” își propune, prin intermediul acestor obiecte, să aducă în fața publicului vizitator aspecte ale evenimentelor care s-au derulat după publicarea decretelor cu putere de lege, începând cu cel din ianuarie 1938, prin care se revizuia cetățenia evreilor din România.Astfel, în cadrul proiectului expozițional se regăsesc Monitoarele oficiale în care au fost publicate decretele amintite mai sus, documente, fotografii, obiecte care au aparținut celor trimiși în lagăre (tensiometru și stetoscop folosite de dr. Kasion Blum în tratarea bolnavilor din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo (1941-1943), semne de carte realizate de deportați, un caiet cu însemnări din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo, însemne ale grupului român din lagărul de concentrare de la Buchenwald, bilete de cantină pentru personalul SS din lagărul de la Buchenwald, fișă medicală, ecusoane pentru deținuți din lagărul de exterminare de la Auschwitz).Expoziția va putea fi vizitată în perioada 31 august-septembrie 2023, de miercuri până duminică , între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Mai multe informații despre programul de vizitare și bilete, puteți găsi pe site-ul muzeuluiꓽ https://www.mnir.ro/Vă așteptăm!   Citeste mai mult

Deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”, la Muzeul Național de Istorie a României

august 28, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”. Vernisajul va avea loc joi, 31 august 2023, începând cu ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carol I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum.În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție.Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00-18ꓽ00.Vă așteptăm!  Citeste mai mult

Bienala Națională de Artă Plastică Lascăr Vorel, ediția a XVIII-a

Bienala Națională de Artă Plastică Lascăr Vorel, ediția a XVIII-a

Complexul Muzeal Național Neamț organizează cea de-a XVIII-a ediție a BIENALEI NAŢIONALE DE ARTĂ PLASTICĂ „LASCĂR VOREL” PIATRA-NEAMŢ în perioada 30 octombrie 2023– 9 ianuarie 2024. Prestigioasa manifestare națională de artă plastică își deschide porțile și în 2023 pentru artiști de valoare: pictori, sculptori și graficieni, absolvenți ai universităților de artă, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Regulamentul concursului este disponibil pe site-ul Complexului Muzeal Național Neamț la secțiunea Anunțuri (https://cmnn.ro/anunturi/). Calendarul evenimentului: Înscrierile în concurs se vor desfășura în perioada 14 august – 30 septembrie 2023. Rezultatele preselecției juriului vor fi anunțate pe 5 octombrie 2023. Pe 30 octombrie vor avea loc vernisajul expoziției și festivitatea de premiere a artiștilor câștigători. În perioada 31 octombrie 2023 – 9 ianuarie 2024 expoziția va fi deschisă publicului. Fiecare vizitator va avea ocazia să își aleagă un favorit și să îl voteze. La finalul expoziției, organizatorii vor acorda Premiul Publicului, celui mai apreciat artist. Si anul acesta, cu ocazia celei de-a XVIII-a ediții, Fundația Vorel Piatra-Neamț, în calitate de partener, va acorda Premiul pentru debut. Juriul evenimentului: Bienala Națională de Arte Plastice „Lascăr Vorel” beneficiază de un juriu de excepție și în acest an. La această ediție cei care vor analiza și vor desemna câștigătorii sunt personalități marcante din domeniul criticii de artă și al artelor plastice. Președintele juriului: Erwin Kessler, istoric și critic de artă, Director General al Muzeului de Artă Recentă. Membrii juriului: Suzana Dan, artist plastic, Manager Cultural Rezidenta BRD Scena 9, Fondatoare Asociația Ephemair Cătălin Davidescu, istoric si critic de artă Ștefan Potop, artist plastic, Președintele Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România Mircea Roman, sculptor Complexul Muzeal Național Neamț sprijină și promovează arta contemporană, oferindu-le artiștilor ocazia de a se exprima. Diversitatea stilistică, varietatea tehnicilor caracteristice activităţii creatoare contemporane caracterizează fiecare ediție a Bienalei. Complexul Muzeal Național Neamț reprezintă o instituție de importanță națională, care își aduce contribuția la dezvoltarea și consolidarea identității locale și regionale. Complexul Muzeal Național Neamț cuprinde 16 unitati muzeale pe teritoriul județului Neamt: Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ; Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra-Neamţ; Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra-Neamţ; Muzeul de Artă Piatra-Neamţ; Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ; Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ; Expoziţia „Curtea Domnească” Piatra-Neamţ; Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ; Muzeul Cetatea Neamţ Târgu Neamţ; Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humuleşti Târgu-Neamţ; Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu-Neamţ; Muzeul de Istorie Bicaz; Muzeul de Istorie Roman; Muzeul de Artă Roman şi Muzeul de Ştiinţele Naturii Roman. Citeste mai mult

Gheorghe Cuciureanu – Figura umană – diverse ipostaze (GALVPN, 1-14 august a.c.)

Gheorghe Cuciureanu – Figura umană – diverse ipostaze (GALVPN, 1-14 august a.c.)

Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” – Piatra Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, vă invită în perioada 1-14 august să vizitați expoziția semnată de Gheorghe Cuciureanu, artist și profesor de arte vizuale din cadrul Liceului de Artă “Victor Brauner” din Piatra Neamț. Expoziția actuală se intitulează “Figura umană – diverse ipostaze” și cuprinde numeroase lucrări de grafică, fotografie, pictură, sculptură și arte decorative. Actuala expoziție face parte din proiectul “ART AGAINST EXCLUSION” al programului Erasmus și are drept scop integrarea artiștilor atât naționali cât și internaționali, unii dintre ei fiind chiar la primele manifestări, în circuitul valorilor culturale. Formele alese pentru promovarea artiștilor amatori au fost expoziții comune ale artiștilor profesioniști și amatori, concerte, conferințe și schimburi culturale ce au avut loc în august 2022 la Nisa- Franța și se vor repeta și în acest an în luna august tot în aceeași locație. Tema aleasă la această expoziție este interferența dintre caricatură, grafică, pictură, sculptură și arte decorative. În acest sens figura umană este tratată prin intermediul caricaturii, schiței, studiului, compoziției și al icoanei, prin modalitățile folosite și în arta decorativă. În cadrul acestei expoziții au participat 23 de artiști din țară și străinătate, acestia fiind: Sabine le Varlet (Franța), Fernando Cezanne (Brazilia), Kenny von Dzvrin (Peru), Emrah Taskiran (Turcia), Susanna Patras (Iași), Nicoleta Bica Bucșaru (București), Eleonora Dragomir (Piatra Neamț), Georgeta Cracană (Piatra Neamț), Carmen Cărbunariu (Piatra Neamț), Maria Tămaș (Piatra Neamț),Valentina Imbrea Chirvase (Piatra Neamț), Irina Maria Moldovan (Piatra Neamț), Vasile Trăistariu (Piatra Neamț), Mihail Sorin Gaidău (Piatra Neamț), Dragoș Burlacu (Piatra Neamț), Dinu Focșăneanu (Piatra Neamț), Ioan Clopoțel (Piatra Neamț), Cristofor Târșa (Piatra Neamț), Andreea Fracase (Iași), Franss Conde Hinojosa (Ecuador), Nicolaie Trifan (Piatra Neamț), Ungureanu Emil (Bicaz), Gheorghe Cuciureanu (Piatra Neamț). La finalul proiectului, în anul 2024, va fi lansat și un catalog ce va cuprinde toate manifestările culturale ce au avut loc în cadrul acestui program. Coordonatorii acestui proiect sunt Eleonora Dragomir, președinta asociației ASCETIS- Piatra Neamț și Gheorghe Cuciureanu. Pictorul este născut la data de 19 aprilie 1954, în Piatra Neamț, a absolvit cursurile Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, secţia Artă Decorativă, pentru început, a predat artele vizuale la Școlile Nr. 2 și 5, din Râmnicu Vâlcea, dar mai apoi a revenit în Piatra Neamț, unde lucrează și în prezent în calitate de profesor. Cariera artistului Gheorghe Cuciureanu a debutat în 1976, cu prima expoziție personală la Clubul Tineretului din Piatra Neamț, în care a prezentat 18 lucrări ce reprezentau portrete în tehnica ulei pe pânză. Mai apoi artistul a participat la diferite expoziții atât în țară cât și în străinătate. Expoziții personale (selecție – click pentru a vizualiza) În 1995, împreună cu Constantin Popovici pune bazele mişcării artistice “Punctul roşu”, iar în 2001 publică şi cartea “Istoria Punctului roşu – estetism, metodă, viziune”. În cadrul Galeriilor de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra Neamț artistul este prezent cu expoziții personale anuale dar și în cadrul expozițiilor colective și tabere de creație. Activitatea artistului este una bogată, acesta continuând să expună constant atât în expoziții personale cât și în cele colective și tabere de creație atât în țară cât și în străinătate. Pe lângă activitatea expozițională, Gheorghe Cuciureanu este implicat în diferite proiecte naționale și internaționale ce au ca scop integrarea și cunoșterea artiștilor plastici, fie ei profesioniști sau amatori în schimburile culturale cu artiști din străinătate. Pentru mai multe detalii despre artistul Gheorghe Cuciureanu și activitatea acestuia puteți accesa site-ul https://gheorghecuciureanu.com/biography.html. Citeste mai mult

ICEM Tulcea – „Jandarmeria Română 1850 – 2020” la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea

Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean Tulcea, anunță deschiderea expoziției itinerante „Jandarmeria Română 1850 – 2020” la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Vernisajul va avea loc luni, 7 august, la ora 11.00, la eveniment urmând să participe reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, personalități din viața publică, membrii ai comunității tulcene și pasionați de istorie.
Muzeul de Istorie și Arheologie este a șaisprezecea instituție muzeală din România care găzduiește expoziția cu tematică militară, itinerarea la Tulcea dorind să contribuie la marcarea a 145 de ani de la încheierea Războiului de Independență și de la includerea Dobrogei în granițele României. Expoziția a fost organizată mai întâi la Muzeul Național de Istorie a României, în intervalul 29 iulie – 8 noiembrie 2020 și ulterior itinerată la instituții muzeale de rang municipal, județean și național din: Oradea, Arad, Buzău, Timișoara, Târgoviște, Brașov, Reșița, Satu Mare, Baia Mare, Călărași, Slobozia, Deva, Craiova și Constanța. Până în prezent peste 28.000 de vizitatori au reușit să cunoască istoria Jandarmeriei Române prin intermediul unei cercetări calitative, echilibrate și obiective, având posibilitatea să vadă piese de patrimoniu reprezentative pentru istoria de peste 170 de ani a acestei arme.
Expoziția reprezintă rezultatul unei colaborări de succes dintre Muzeul Național de Istorie a României, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Muzeul Jandarmeriei Române, Asociația RoMilitaria, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Consiliul Județean Tulcea și Inspectoratul de Jandarmi Județean Tulcea Mareșal „Alexandru Averescu”.
Organizată cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, expoziția își propune să aducă în atenția publicului istoria acestei instituții, care a îndeplinit un rol semnificativ în istoria modernă și contemporană a României. Întemeiată prin ordin domnesc în data de 3 aprilie 1850 de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, Jandarmeria Română şi-a asumat de-a lungul timpului rolul de garant al siguranţei cetăţeanului, al drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale.
În cadrul expoziției vor putea fi admirate o serie de piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții, brevete, documente, fotografii, publicații de specialitate, articole de echipament care provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și al Muzeului Jandarmeriei Române alături de numeroase replici de uniforme realizate în cadrul proiectului ,,Neamurile trăiesc și devin eterne prin păstrarea memoriei eroilor lor – Nicolae Iorga – In memoriam eroilor jandarmi 1918-2018”.
Pentru a evidenția istoria Dobrogei și a oamenilor care au reprezentat cu demnitate această provincie, în cadrul expoziției vor fi prezentate fotografii, documente și distincții care au aparținut subofițerului jandarm Nicolae Diaconu. Participant la al Doilea Război Balcanic și la Marele Război, Nicolae Diaconu s-a remarcat în timpul desfășurării activității profesionale, ca un militar responsabil, dedicat profesiei și deosebit de eficient în valorificarea resurselor. În perioada interbelică a deținut mai mult funcții de comandă, inclusiv cea de șef de post în localitățile Esechioi și Beibunar.
Un rol semnificativ la realizarea expoziției îi revine domnului Nicolae Adrian Alexe, muzeograf în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, unul dintre cei mai notabili specialiști în istoria Jandarmeriei Române și autor al cărții ,,Jandarmii și milițienii de la sate’’ publicată la editura ASTRA Museum din Sibiu în anul 2014.
Expoziția ,,Jandarmeria Română 1850-2020’’ va putea fi vizitată în perioada 7 august – 29 septembrie 2023, de marți până duminică în intervalul orar 09:00-17:00. Ultimul acces se realizează cu 30 de minute înainte de încheierea programului de vizitare. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!