mnir

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește una dintre cele mai inedite instalații sonore ale Muzeului Memoriei – „Centrala amintirilor. Mărturii selectate din adolescența în comunism, anii ’70-’80”. Între 21 august și 31 octombrie 2024, vizitatorii pot ridica unul dintre cele 3 receptoare pentru a asculta 10 reconstituiri sonore, parte a celui mai nou proiect al Muzeului Memoriei, „Adolescent în comunismꓽ anii ’70-’80”. Instalația interactivă, prietenoasă cu copiii, de tipul centrală telefonică, ne conectează cu trecutul, conținând reconstituiri sonore din ziarele și știrile de atunci, dar și amintirile celor care ni le-au încredințat. „În capitolul doi al proiectului Adolescent în comunism, am vrut să reconstituim și să aflăm cotidianul din viețile celor care și-au trăit adolescența între acei ani: cei care au cunoscut iubirea, ascultau Europa Liberă pe furiș, dădeau mai departe bancuri cu Ceaușescu și au fost martorii devastatorului cutremur din ’77. Centrala amintirilor este o poartă spre alte vremuri, pentru că ea cuprinde conținut de arhivă original, care, altfel, nu ar ajunge la atât de mulți oameni. Credem că istoriile personale merită să fie ascultate.” – spune Smaranda Pasnicu, co-fondatoare Muzeul Memoriei și a ONG-ului cultural Punctart. ***Muzeul Memoriei este un proiect al ONG-ului cultural Punctart, o capsulă digitală a istoriei colective care se construiește, zi de zi, cu amintirile tuturor. În același timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educațional și cultural care promovează patrimoniul național prin analizarea unor momente istorice marcante din evoluția României și utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânăr. Punctart este un ONG cultural pornit în 2015 de către o echipă multidisciplinară de artiști profesioniști și specialiști. Punctart este un creator de experiențe culturale și dezvoltă proiecte destinate tinerilor, la granița dintre artă și tehnologie. Parteneri proiect:Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Amintirilor din Comunism Brașov, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Faber, AMBASADA, Asociația Acasă în Banat, Centrul Comunitar Zi de Bine, Cărturești,Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Proiectul „Adolescent în comunism: anii ’70-’80” este un proiect co-finanțat AFCN.Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. ContactSmaranda PasnicuCo-fondator Muzeul Memoriei & Punctartsmaranda@punctart.ro Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi din cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști” anunță lansarea catalogului expoziției „Revendicând pământul”, precum și organizarea unui atelier educațional – „Incursiune în arta ceramicii românești” – , joi, 1 august 2024, începând cu orele 11:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București. Activitățile vor avea loc în sala Mihai Viteazul, corp Stavropoleos (et. II). Participarea este gratuită, iar accesul se va face prin intrarea B din str. Poștei (vis-à-vis de Biserica Stavropoleos).Evenimentul debutează cu lansarea catalogului expoziției „Revendicând Pământul”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul lunii august a.c., care valorifică tandemului colecții particulare – colecții muzeale, și readuce în atenția publicului o lume pe cale de dispariție, prin etalarea unor opere de artă de factură populară, care exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse vreodată. Expoziții similare au fost deschise la Muzeul Național al Țăranului Român din București și la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat.Atelierul „Incursiune în arta ceramicii românești” se adresează tuturor persoanelor interesate de artă, tradiție și meșteșuguri, indiferent de vârstă și va cuprinde o scurtă incursiune în arta ceramicii românești, prezentare susținută de Sergiu-Sorin Popescu, restaurator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (și curator al expoziției), o prezentare a principalelor tehnici de modelaj în lut și a ustensilelor specific precum și lucru individual la planșetă. Organizatorul va pune la dispoziția participanților toate materialele necesare, în mod gratuit.Activitatea este parte a proiectului cultural „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei și este organizată de către Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.În lunile următoare va continua seria de prezentări și ateliere la București, Râmnicu Sărat și Alexandria. Participarea la activitățile educaționale ale proiectului este gratuită și deschisă, în limita locurilor disponibile, promotorii încurajând aplicarea principiilor nediscriminatorii bazate pe incluziune, egalitatea de șanse, echilibrul de gen, participarea activă, atât a adolescenților, cât și a adulților. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea micro-expoziției „Leul de hârtie: biletele Ministerului Finanțelor (1919-1920)”, exponatul lunii august. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în sala „Lapidarium”, începând de joi, 1 august 2024.Continuând seria prezentării unor exemplare rare de bancnote românești, inițiată în anul 2023 prin etalarea biletelor ipotecare – primii lei din hârtie, în acest an vor fi expuse bancnote dintr-o serie fabricată în anii 1919-1920, în Statele Unite ale Americii, la comanda Ministerului de Finanțe. Aceste bilete, nefiind puse în circulație și distruse ulterior (după sursele Băncii Naționale a României), sunt rarisime în serii complete, în stare foarte bună de conservare și cu numere de serie consecutive, cum sunt piesele care fac parte din expoziție.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 1 august – 1 septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Curatorii proiectului expozițional sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae, (MNIR).  Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României (PMIR) anunță lansarea noului site al muzeului și a chatbot-ului Mircea, în cadrul unui eveniment care va avea loc miercuri, 26 iunie 2024, începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.Evoluția tehnologiei, schimbările în comportamentul utilizatorilor și dorința de a oferi o experiență online mai modernă și intuitivă sunt aspectele de care am ținut cont pentru noul mnir.ro.Înlocuirea temei și refacerea designului, o mai bună arhitectură și accesul rapid la informații, navigarea mai ușoară, optimizarea vitezei de încărcare, sunt câteva dintre obiectivele pe care le-am avut în vedere și la care am lucrat pentru a face utilizarea site-ului plăcută, eficientă, relevantă și sigură.O noutate a site-ului este chatbot-ul Mircea cu ajutorul căruia am dorit crearea unei experiențe interactive pentru vizitatori, permițând inteligenței artificiale să răspundă întrebărilor, să ofere informații despre personalități și evenimente istorice și să furnizeze o experiență personalizată în funcție de interesele vizitatorilor.„Chatbot-ul Mircea reprezintă o premieră pentru muzeele din România și sperăm să fie un instrument util pentru vizitatorii noștri din online”. – dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Manager al MNIR.Această realizare nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României. Fundația a jucat un rol esențial în sponsorizarea și facilitarea implementării acestui proiect. Colaborarea fructuoasă dintre MNIR și Fundația PMIR subliniază importanța parteneriatelor pentru promovarea și valorificarea patrimoniului cultural.Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați www.mnir.ro sau să ne contactați la pr.mnir@gmail.com și echipa@pmir.org. *** Despre Muzeul Național de Istorie a României, mnir.ro Muzeul Naţional de Istorie a României, inaugurat în anul 1972, este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Muzeul este adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului. Din anul 2002, clădirea muzeului a intrat într-un amplu proces de consolidare şi reorganizare, din păcate departe de a fi încheiat astăzi, datorită absenţei sau asigurării total insuficiente a resurselor financiare necesare unui atare demers novator. Astfel, în acest context muzeul poate să prezinte publicului – în expunere permanentă – doar colecţiile Tezaurul Istoric şi Lapidarium (care include şi copia Columnei lui Traian). Este de aşteptat ca, pe măsură ce lucrările de consolidare a clădirii vor avansa, expoziţia istorică permanentă să fie redeschisă treptat, iar site-ul web al muzeului (www.mnir.ro) să poată prezenta – într-o nouă formă grafică – noile modalităţi de expunere a valoroaselor colecţii ale muzeului, asigurând publicului un parcurs virtual al acestora. În prezent Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un bogat patrimoniu (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporeşte anual şi între care se numără obiecte remarcabile), organizat în următoarele colecţii: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament şi echipament, textile şi mobilier. În sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3.000 de piese deosebite (unele unicat), realizate din metale şi pietre preţioase aparţinând unor civilizaţii care au existat – de-a lungul timpului – pe teritoriul actual al ţării noastre sau ilustrând evenimente şi activitatea unor personalităţi istorice din vremurile trecute. Expoziţia permanentă din Lapidarium este amenajată într-o clădire special construită la sfârşitul anilor ’60 ai secolului trecut, astfel încât să poată fi expuse aici copia la scară naturală a bazei Columnei lui Traian şi copii după scenele reprezentate pe acest monument excepţional al antichităţii, cât şi monumente epigrafice şi arhitectonice datând din epoca antică şi din evul mediu, toate plasate într-o expunere cronologică. Astfel, sunt prezentate monumente civile (acte, decrete, monumente onorifice), religioase (monumente funerare şi votive), sculptură şi elemente decorative şi de arhitectură. Prin colecţiile sale, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un fond foarte valoros de bunuri de patrimoniu mobil care ilustrează toate perioadele semnificative din trecutul poporului român, cât şi din vremea unor civilizaţii care au existat în vechime pe actualul teritoriu al ţării noastre. Instituţie de prim rang în peisajul cultural românesc, muzeul speră să-şi redeschidă cât de curând porţile publicului larg, cu o expoziţie modernă şi atractivă. Despre Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României, pmir.orgFundația Prietenii Muzeului de Istorie a României (PMIR) poate fi percepută precum un mediu de întâlnire și de gestiune al interesului pentru înțelegerea importanței cunoașterii identității culturale și care sprijină activitatea MNIR prin proiecte de sponsorizare și inițiative menite să promoveze și să valorifice patrimoniul cultural național, ca parte integrantă dintr-o comunitate care prețuiește istoria. Despre DRUID, druidai.comDRUID este o platformă end-to-end pentru construirea de aplicații conversaționale de afaceri bazate pe inteligență artificială, aplicații concepute pentru a-i ajuta pe angajați să atingă următorul nivel de productivitate și pentru a livra o experiență totală către clienți în cel mai intuitiv mod. Asistenții virtuali inteligenți DRUID permit interacțiuni rapide, personalizate, susținute pe o multitudine de canale diferite și hiper-automatizate, disponibile în limba fiecărei organizații datorită capacității de a se integra cu orice sisteme Enterprise și tehnologii RPA existente.  Citeste mai mult

Începând de vineri, 21 iunie, la Muzeul Național de Istorie a României poate fi admirată, în cadrul micro-expoziției Exponatul lunii, o piesă deosebită care face parte din colecția muzeului – o diplomă imperială de danie și împroprietărire în Rusia, acordată de Ecaterina cea Mare boierului Emanoil Balș în 1794.La sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima parte a celui următor, scena politică din Principatul Moldovei era dominată de patru familii domnești și boierești: Cantacuzino, Ruset, Sturza și Balș. Într-un context internațional complex, dominat de luptele pentru supremație dintre Imperiul Otoman, Rusia și Austria, spațiul românesc a fost martorul unui adevărat teatru de război. Moldova devenise o miză strategică importantă pentru marile puteri încă de la începutul secolului al XVIII-lea. În urma contactelor directe cu noua organizare politică a cuceritorilor, în special a celor ruși, care au instituit în mai multe rânduri un protectorat asupra Moldovei, marilor boieri moldoveni le-a înflorit ideea de a-și întocmi și stabiliza genealogiile și herburile necesare pentru o accedere rapidă în funcții înalte, în special în domnie, cu bunăvoința noilor stăpânitori.În acest context istoric, Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei, îi acordă boierului Emanoil (Manolache) Balș, colonel în armata rusă, spătar al Principatului Moldovei, împroprietărit în Rusia, provincia Poloțk, comuna Șietevțchi, o gramată imperială (diplomă) pentru meritele deosebite în războiul contra turcilor, în contextul războaielor ruso-austro-turce din a doua parte a secolului al XVIII-lea.Diploma este formată din două file de pergament din vițel, caligrafiate cu cerneală neagră și aurie, miniate și pictate, cu legătură și forzațuri din mătase. Conține un sigiliu imperial atârnat, din ceară roșie, așezat într-o casetă din argint aurită.„Facem știre cu această [diplomă] că noi înspre încredințare credinții, osârdie și supunere cătră noi și a împărății noastră, din armie noastră polcovnic și a Cnejii Moldavii spătar, Emanuil Balș, cu premilostivire i-am dat lui în vecinică stăpânire și clironoamă stăpânire, în gubernie Poloțchi, în starostie Șietevțchi, în numărul 337 suflete, cu căzuturile pământuri și olaturi, dar fiind că el iaste al nostru de armie polcovnic, asupra acelor suflete gramată dăruită nu are”.„Noi, cu această împărătească dăruită gramată, cu însuși mâna noastră am iscălit și cu împărăteasca noastră pecete am întărit și am poruncit. S-au dat aceasta în Sankt-Petersburg, anul 1794, februarie 7 zile, a împărății noastre 32 de ani”.Obiectul de patrimoniu, excepțional și inedit, expus pentru prima dată publicului, poate fi admirat până la data de 21 iulie 2024.Curatorul micro-expoziției este dr. Ginel Lazăr. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României deschide două noi expoziții temporare – „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României” și „De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor-călători”. Vernisajul acestora va avea loc joi, 20 iunie, ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12. Accesul la eveniment este gratuit. Expoziția „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României” (iunie-septembrie)În anul 2012 a fost lansat proiectul „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României” prin intermediul căruia au fost prezentate – fie în format „clasic”, în micro-expozițiile din cadrul „Exponatului lunii”, fie cu ajutorul platformei on-line capodopere2019.ro – o serie de artefacte de valoare excepțională aflate în colecțiile noastre. Prin selecția realizată pentru această expoziție „recapitulativă” dorim să arătăm nu numai extraordinara diversitate și valoare a „capodoperelor” din patrimoniul muzeului, ci și bogăția spirituală a spațiului românesc, imaginația celor care au locuit aici, istoria noastră tumultoasă sau personalitățile remarcabile care și-au lăsat amprenta asupra trecutului României. Fiecare dintre aceste artefacte are o istorie care, suntem convinși, le va face și mai valoroase în ochii și inima vizitatorilor muzeului. Și nu ne-am limitat doar la obiecte care au făcut parte, deja, din proiectul „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, ci am expus și o serie de alte bunuri culturale care vor fi incluse, acolo, în viitorul apropiat. „Gânditorul” și perechea sa, barilul de la Khorsabad, vasul de la Capidava (cu inscripția „Petre”), tezaurele de la Lețcani și Coveiu, fragmentele de frescă de la biserica Trei Ierarhi, tablouri de Luchian, Tonitza, Sava Henția, Mișu Popp, tronul reginei Elisabeta, vioara lui George Enescu, fragmentele de rocă lunară, Biblia lui Șerban Cantacuzino sau Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon sunt doar câteva dintre „capodoperele” pe care le veți regăsi expuse. Nu lipsesc nici unele dintre cele mai rare și mai valoroase ordine și decorații, nici cea mai mare monedă bătută pe teritoriul României și nici cea mai mică bancnotă din lume.Intrând în cel de-al 22-lea an de când clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României se află în proces de „restaurare”, fapt ce privează publicul de posibilitatea şi dreptul său legitim de a admira multe dintre valoroasele comori ale patrimoniului nostru arheologic şi istoric, prin astfel de expoziții avem ocazia de a împlini, fie chiar şi parţial, obligaţia noastră de a prezenta „comorile” trecutului către un public cât mai larg.Trebuie să spunem că toate artefactele din cadrul seriei „Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”  au fost publicate, anual, în cadrul unui catalog de colecție, ajuns la cel de-al treisprezecelea număr. Acesta poate fi achiziționat atât de la Casa de Bilete a muzeului, cât și online (https://mnir.ro/shop/). De asemenea, vă invităm să accesați site-ul capodopere2019.ro, dar și pagina dedicată acestei expoziții, prin intermediul codurilor QR care însoțesc obiectele expuse. Expoziția „De la Mayer la Preziosi. Spațiul românesc în viziunea artiștilor-călători” (iunie-octombrie)Nu credem că trebuie să argumentăm prea mult importanța pe care călătorii străini o au pentru cunoașterea trecutului spațiului românesc. Mărturiile acestora sunt esențiale pentru crearea unei imagini cât mai complete și mai obiective a evenimentelor care s-au petrecut în aceste locuri de-a lungul secolelor, dar și a oamenilor, reliefului, satelor, orașelor, clădirilor, monumentelor etc.În afara mărturiilor scrise, considerăm că foarte importante sunt și creațiile artiștilor străini, acei „artiști-călători” care, așa cum spunea George Oprescu, „ne-au priceput și ne-au simpatizat, la un moment când atenția lumii se îndrepta rareori spre noi; au așternut pe hârtie aspecte stabile, în peisagii, sau trecătoare, costume și scene, observate cu interes și curiozitate binevoitoare; ne-au servit ca propagandiști în epoca când prieteniile erau rare și nesigure”.În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se găsesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artiști străini, care vor putea fi admirate în această expoziție: de la „palatele” lui Luigi Mayer, la „vedutele” cu orașele și târgurile de pe linia Dunării ale lui Erminy, personajele în costume pitorești surprinse de Bouquet și Valério, locurile și oamenii atât de minuțios „înregistrați” de Raffet, Iașul fermecător al lui Rey, cetățile transilvănene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumusețile ei, așa cum ni le-a lăsat Knapp, precum și Bucureștiul pitoresc al lui Preziosi. Sperăm ca publicul să fie purtat într-o adevărată călătorie virtuală prin spațiul românesc, în perioada ce cuprinde primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea.Expozițiile, disponibile publicului începând cu data de 20 iunie, pot fi vizitate de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (Casa de bilete se închide la 17:15). Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României va găzdui lansarea volumului „Roman Dacia and the Roman Army”, apărut la Editura MEGA, dedicat remarcabilului profesor Liviu Petculescu, cu ocazia aniversării sale de 75 de ani. Evenimentul va avea loc miercuri, 12 iunie 2024, începând cu ora 12:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, în Sala Lapidarium.Volumul „Roman Dacia and the Roman Army. Papers Dedicated to Liviu Petculescu on the Occasion of His 75th Birthday”, editată de Constantin Augustus Bărbulescu, conferențiar în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București – Centrul Universitar Pitești, reunește studii și articole dedicate Daciei Romane și implicit armamentului, echipamentului sau elementelor de fortificație ale Imperiului Roman.În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României, conf. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, Decan al Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte – Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București – Centrul Universitar Pitești, dr. Liviu Petculescu precum și alți invitați.Volumul este deschis de studiul lui Jodi Magness, fost Președinte al Institutului Arheologic America și membru titular al Academiei Americane de Arte și Știință. Acesteia i s-au alăturat peste 20 de cercetători și specialiști români, care și-au prezentat studii inedite dedicate Provinciei Romane Dacia.Volumul redactat în totalitate în limba engleză s-a dorit un Omagiu adus profesorului și cercetătorului Mihai Liviu Petculescu, care și-a dedicat întreaga carieră studiului armamentului și echipamentului militar roman, dovedind în timp un reputat nume în tot ceea ce înseamnă cercetarea arheologică europeană și mondială.Profesorul Liviu Petculescu și-a desfășurat cea mai mare parte din activitatea sa profesională la Muzeul Național de Istorie a României, dar a fost și profesor al Centrului Universitar Pitești.„Liviu Petculescu este omul care iubește seriozitatea, profesionalismul, conștiinciozitatea, corectitudinea și rigoarea. Practic, fără acestea nu ar fi putut fi unul dintre cei mai mari specialiști în echipamentul militar roman din Europa și din lume. Pentru Liviu Petculescu, istoria și arheologia sunt și trecut, prezent și viitor, un timp continuu și o viață.” – Constantin Augustus Bărbulescu Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României are bucuria de a anunța o nouă donație intrată în patrimoniul muzeului, formată din documente, fotografii, câteva tablouri, dar și partituri muzicale care au aparținut marii compozitoare și pianiste Carmen Petra-Basacopol, ce vor fi prezentate într-o micro-expoziție, urmată de un recital extraordinar, sâmbătă, 25 mai 2024, ora 17:00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr.12. Carmen Petra-Basacopol (1926-2023) s-a născut la Sibiu în familia Floașiu, membri ai Partidului Național Țărănesc și apropiați ai lui Iuliu Maniu. Schimbarea regimului, persecutarea și arestarea liderilor țărăniști, au determinat-o ca în anul 1949, să-și schimbe numele din Floașiu în Petra, luând numele unchiului Ion Petra, locotenent de artilerie mort la Oituz. În anii 1945-1949, a studiat Filosofia la  Universitatea din București. Cu un talent uriaș și cu perseverență a urmat, atunci când a fost posibil, deoarece în acei ani pentru a fi admis la o facultate prima cerință era un dosar corespunzător, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, Secția Compoziție, pe care a absolvit-o cu Diplomă de merit în iunie 1956, la vârsta de 30 de ani, fiind declarată diplomat în arte, în specialitatea compoziție. A urmat o carieră de peste șase decenii de compozitoare, pianistă și apoi de profesoară la Conservator. A fost și a rămas până acum singura româncă cu un doctorat în muzicologie la Universitatea Sorbona din Paris, susținut în iunie 1976. Activitatea sa de compozitoare a fost impresionantă, fiind autoarea multor concerte pentru harpă pentru care a avut o mare dragoste, vioară, violoncel, pian, dar și peste 200 de lieduri. A fost căsătorită mai bine de jumătate de secol cu medicul Alexandru Basacopol, profesor universitar doctor, un medic de renume care a inovat în domeniul pneumologiei, având un fiu împreună. Domnul Paul Basacopol, fiul marii compozitoare, prim solist la Opera Națională, cu o importantă carieră internațională, a păstrat și adunat documentele mamei sale și le-a donat muzeului, fiind acum parte a patrimoniului muzeal. Printre bunurile culturale donate menționăm: diploma de bacalaureat, actul de schimbare a numelui, diploma de merit a Secției Compoziție a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, afișe, partituri, fotografii de familie, picturi ale bunicii sale. De-a lungul carierei, pianista și compozitoarea Carmen Petra-Basacopol a fost răsplătită cu o serie de premii și distincții naționale și internaționale, dar mai ales cu dragostea și admirația studenților și a publicului și, cu ajutorul acestei donații, cu amintirea contemporanilor. În memoria părinților săi, domnul Paul Basacopol donează muzeului o piesă de tezaur care va fi prezentată în premieră cu această ocazie. Evenimentul din 25 mai 2024, va fi întregit printr-un recital extraordinar din opera compozitoarei susținut de minunații artiști care i-au fost studenți și discipoli: Mihaela Stanciu, soprană, Opera Națională, dr. Claudia Codreanu, mezzosoprană, Valentin Vasiliu, bariton, Opera Națională și dr. Eliodora Falan, pianistă. Micro-expoziția Donația Colecției Carmen Petra-Basacopol  este curatoriată de dr. Cristina Păiușan. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României anunţă deschiderea expoziției temporare „DAR. Donații, achiziții, recuperări, descoperiri arheologice”. Vernisajul va avea loc marți, 21 mai 2024, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.Evenimentul va avea loc în prezența doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii, și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Directorul general al muzeului. În anul 1972, la momentul deschiderii pentru public a Muzeului Național de Istorie a României, în colecțiile instituției se aflau în jur de 50 000 de bunuri culturale. În cei 52 de ani de la inaugurare, patrimoniul muzeului a crescut de mai bine de zece ori (fără a socoti aici și Colecția Filatelică a României, cu cele peste 16 milioane de bunuri ale sale)! Această creștere se datorează donațiilor primite de muzeu, achizițiilor de obiecte de patrimoniu, descoperirilor efectuate pe șantierele arheologice (sistematice și preventive) și recuperării, de către autoritățile române, a patrimoniului obținut și traficat în mod ilicit.Istoria muzeelor este strâns legată de istoriile donatorilor și de actelor lor de generozitate. De la înființare și până acum, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României au intrat zeci de mii de bunuri de patrimoniu cu valoare memorială și istorică, donate de familiile unor personalități, de colecționari, de cei care au înțeles că moștenirea lor devine istorie printr-un act de mecenat. Astfel, prin aceste gesturi de mare generozitate, patrimoniul muzeului a fost completat cu obiecte de mare valoare, referitoare la istoria politică, socială, economică, militară și culturală a României, așa cum sunt: corespondența Haricleei Darclée, documentele referitoare la Conferința de Pace de la Paris (1947), manuscrisele lui Vasile Alecsandri, arhiva Clara Haskil, colecția de decorații, diplome și documente ale lui Nicolae Iorga, primul premiu Nobel obținut de un român, colecția de obiecte personale și fotografii ale lui Carol al II-lea sau obiectele, fotografiile și documentele donate de personalități ale vieții artistice românești sau de urmașii acestora (Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Carmen Petra Basacopol, Anda Călugăreanu).Puțin cunoscută publicului, dar fundamentală pentru muzee, este munca de descoperire a bunurilor de patrimoniu din colecții private, din anticariate, de la case de licitații din țară și din străinătate și apoi lungul proces al achiziționării acestora. Achizițiile au o importanță deosebită mai ales dacă ținem cont că trebuie umplute „golurile” patrimoniale generate de restricțiile de natură politico-ideologică, din perioada de până în 1989, și care aveau legătură cu anumite perioade, teme sau personalități istorice (monarhia, viața cotidiană în România Modernă sau în perioada interbelică, cele două războaie mondiale, minoritățile naționale, ca să amintim doar câteva). Acest patrimoniu, astfel recuperat, este și va fi prezentat publicului în expozițiile temporare și permanente, pe platformele on-line sau prin intermediul publicațiilor noastre. În cadrul expoziției, publicul va avea ocazia să admire carnetul intim și albumele de cărți poștale și fotografii ale reginei Maria, pocalul breslei minerilor germani din Țara Bârsei (datând din secolul al XVI-lea), hărți din perioada secolelor XVII-XVIII, documente ale unor personalități importante (Vasile Goldiș, Armand Călinescu, Theodor Pallady), fotografii de atelier, rarități filatelice, decorații, armament etc.Cercetările arheologice realizate de către specialiștii MNIR, atât cele preventive cât și cele sistematice, au avut o importantă contribuție la creșterea patrimoniului muzeului, precum și la îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor referitoare la diverse aspecte ale preistoriei, istoriei antice, perioadei migrațiilor, istoriei medievale și istoriei moderne a României. În acest moment, echipele de arheologi din cadrul muzeului realizează ample săpături arheologice sistematice, în situri emblematice pentru studiul evoluției istorice a comunităților umane ce au trăit pe spațiul actual al României (Micia, Ostrov, Caransebeș, Tărtăria, Capidava, Histria, Nufăru, Băneasa, Mangalia).În afară de cercetarea arheologică programată, sistematică, specialiștii din cadrul MNIR participă la numeroase proiecte de arheologie preventivă, prilejuite de mari proiecte de dezvoltare economică și a infrastructurii de transport a României, care au generat bunuri de mare valoare istorică și materială.Dintre obiectele de patrimoniu provenite în urma descoperirilor arheologice, vizitatorii vor putea găsi în expoziție: statuete antropomorfe, arme și unelte neolitice, o mare varietate de obiecte ceramice: vase, opaițe, cahle, statuete (datând din neolitic până în perioada medievală), elemente de harnașament din epoca bronzului, bijuterii romane și medievale, elemente de arhitectură romană, monede etc. În expoziție sunt prezente și artefacte descoperite în cadrul cercetărilor arheologice desfășurate, în trecut, cu participarea arheologilor muzeului: Vitănești – Măgurice (jud. Teleorman), Sultana – Malu Roșu (jud. Călărași) sau Bordușani – Popină (jud. Ialomița).Colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a României s-au îmbogăţit, de-a lungul timpului, cu numeroase bunuri de patrimoniu recuperate de autorităţile române. Aceste obiecte, rezultate în urma braconajului arheologic, exportate sau traficate ilegal, au fost recuperate în urma unor operațiuni judiciare desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în străinătate (prin aplicarea convenției UNIDROIT), în strânsă colaborare cu autoritățile judiciare din Polonia, Belgia, Statele Unite, Germania, Irlanda, Spania, Italia, Elveția etc. Experții acreditați ai MNIR au participat la numeroase astfel de cazuri de recuperare a patrimoniului, rezultatele muncii lor regăsindu-se și în îmbogățirea colecțiilor muzeului și, implicit, a patrimoniului cultural național, cu artefacte de valoare excepțională. În expoziție se găsesc monede antice din aur și argint, bijuterii antice și medievale (fibule, inele, brățări, aplice), piese de harnașament, dar și plăcile din bronz conținând „legea municipală” a orașului Troemis, emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 p. Chr.).Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 mai – septembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00. ________________________ Suntem recunoscători tuturor celor care au ales să contribuie, prin donațiile lor, la creșterea patrimoniului cultural național: domnul profesor Andrei Pippidi, domnul profesor Philip Palade, doamna Sandra de Laszlo (De Laszlo Archive Trust), domnul Alexandru Enea și domnul Narcis Badea, doamna Margareta Pâslaru, doamna Corina Chiriac, domnul Dan D. Dimăncescu, domnul George Trohani, doamna Anca Buzdugan, domnul Ilie Picioruș, domnul Daniel-Cosmin Obreja, domnul Dan Schlanger, domnul Paul Basacopol, domnul Alexandru Medeleanu, domnul Șerban Lăcrițeanu, doamna Neluța Mătase, domnul Mircea Cantor, familia col. (r) Gheorghe Cojocea, domnul Emanoil Săvoiu, doamna Claudia Voiculescu, Ambasada Republicii Cuba în România, Ministerul Finanțelor (ANAF). Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României vă invită miercuri, 10 aprilie 2024, începând cu ora 11:00, la conferința cu titlul „Research on Medieval Melee Weapons and Caltrops from the Collections of the National Museum of Romanian History in Bucharest and Its Broader Context”, susținută de prof. dr. mgr. Martin Husár și dr. Silviu Oța (MNIR).
Conferința se va desfășura exclusiv în limba engleză și va avea loc la Muzeul Național de Istorie a României, corp strada Poștei (intrarea B a muzeului), etaj II, sala „Mihai Viteazul”. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. Pentru participare, înscrierea se face la adresa de e-mail: inscrierimnir@gmail.com.
Martin Husár își desfășoară activitatea în cadrul Institutului de Cercetare a Moștenirii Culturale „Constantin și Metodiu” (Facultatea de Arte, Universitatea Constatin Filozoful din Nitra – Slovacia), fiind un reputat cercetător în domeniul armamentului medieval din Europa Centrală și de Sud-Est.
Conferința prezintă rezultatul cercetărilor întreprinse în colecția Muzeului Național de Istorie a României, în perioada 2018-2024, alături de dr. Silviu Oța, șeful Secției Arheologie.
Vă așteptăm! Citeste mai mult