mnir

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Tidal Wave. 1 august 1943”. Evenimentul va avea loc în data de 12 decembrie 2024, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Misiunea de bombardament „Tidal Wave” din 1 august 1943 a fost și va rămâne un moment de maximă încleștare între forțele militare combatante de pe teritoriul României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În această misiune au fost implicate, din partea Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, un număr de 162 de bombardiere B-24 D Liberator, dintre care 35 au fost doborâte pe teritoriul României, fiind misiunea cu cele mai multe Medalii de Onoare acordate de către Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În egală măsură, eroismul și priceperea tunarilor și piloților români, cât și germani au decis soarta acestei misiuni.Expoziția „Tidal Wave. 1 august 1943” abordează subiectul cu precădere din punct de vedere tehnic, dar are și rolul principal de restaurare a memoriei colective. Prea puțin cunoscut, acest moment istoric este prezentat publicului larg într-un mod educativ, ușor de înțeles.Identificarea avioanelor prăbușite la misiunea „Tidal Wave” și recuperarea fragmentelor epavelor de pe teritoriul României a fost și este, în continuare, rezultatul unei cercetări documentare foarte complexe. Vizitatorii vor putea admira fotografii de epocă, machete, obiecte personale, filmări și documente de arhivă.Parteneri ai expoziției sunt: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Arhivele Militare Naționale Române, Baza 90 Transport Aerian Otopeni, National Museum of the United States Air Force, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, Asociația AeroHistoria, Asociația Muzeul Jucăriilor, Asociația Romanian Military Archeology, Muzeul de Arheologie Aviatică, Agenția de Turism Panzer Travel, ONG Caradja Cantacuzino precum și colecționarii Alexandru Armă, Michele Bressan, Marius Simion, prof. Lucian Mihăescu, Radu Constantin, Matei Filip și Virgiliu Ioniță.Expoziția „Tidal Wave. 1 august 1943”, curatoriată de către Bogdan-Dumitru Mladin, expert restaurator metal în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, va fi deschisă în perioada 12 decembrie 2024 – 9 martie 2025 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00. Citeste mai mult

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) participă și în acest an la Târgul de carte Gaudeamus Radio România, care se va desfășura în perioada 4 – 8 decembrie 2024, la Centrul expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2.Vă invităm la standul cu nr. 66, cu publicații diverse precum, albume de colecție, cataloage de expoziție, și cărţi de specialitate.Printre noile apariții editoriale se numără albumul Expoziția Omagială care cuprinde un material documentar referitor la renumita expoziție din trecut, deschisă la Muzeul de Istorie al R.S.R. între 1978-1989, o bogată selecție de obiecte care au făcut parte din expoziția cu „cadourile lui Ceaușescu” (peste 550 de piese, însoțite de fișe), precum și o anexă cu documente de arhivă (tematici expoziționale, note, adrese, planuri de amenajare și fotografii).La standul editurii MNIR veți găsi publicații consacrate, cum sunt Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Cercetări Arheologice, Cercetări Numismatice, anuarul Muzeul Național, Revista de Restaurare, Conservare și Investigații, alături de cataloagele unor expoziții temporare apreciate de public – Dacia. Ultima frontieră a romanității, În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență, Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere, Cuza. 150 etc.Volumele sunt, de asemenea, accesibile atât la magazinul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, cât și online, pe site-ul MNIR: shop.mnir.ro/. Programul de vizitare a târgului va fi între orele 10:00 şi 20:00, iar accesul publicului se face gratuit. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României, împreună cu Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek, Polonia, anunță deschiderea expoziției „România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Józef Piłsudski și Familia Regală a României“. Proiectul este organizat în cadrul Sezonului Cultural România–Polonia, 2024-2025.Vernisajul va avea loc în data de 5 decembrie 2024,  la sediul Muzeului Național de Istorie a României, începând cu ora 17:00. Printre personalitățile prezente la eveniment se vor afla nepoata și nepotul mareșalului Piłsudski, doamna Joanna Onyszkiewicz și domnul Krzystsztof Józef Jaraczewski, invitați de Institutul Cultural Român de la Varșovia.Cele peste o sută de bunuri de patrimoniu românești și poloneze selectate pentru această expoziție vor putea fi admirate până pe 9 februarie 2025, după care versiunea poloneză a expoziției va fi deschisă în data de 3 martie 2025, la sediul Muzeului Józef Piłsudski din Sulejówek, cu ocazia Zilei Solidarității româno-polone.Printre obiectele aflate în colecția Muzeului Józef Piłsudski, care vor fi expuse la București, se află sabia mareșalului. Acest bun cultural, simbol polonez, încărcat de istorie, va fi prezentat alături de tablouri ale mareșalului Piłsudski și ale Familiei Regale române, statuete, medalii, decorații și brevete, plachete, documente diplomatice, albume fotografice și fotografii, pliante, hărți, ziare, drapele, uniforme ale regilor Ferdinand I și Carol al II-lea, precum și cea a reginei Maria, arme și insigne.Toate aceste bunuri de patrimoniu românești și poloneze ilustrează o epocă a istoriilor comune, a unor evenimente în centrul cărora s-au aflat Familia Regală a României și mareșalul Józef Piłsudski.Parteneri ai expoziției sunt: Institutul Cultural Român, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Institutul Polonez din București, precum și colecționarii Daniel-Cosmin Obreja și George Trohani.Expoziția „România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Józef Piłsudski și Familia Regală a României“ va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 5 decembrie 2024 – 9 februarie 2025 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României, împreună cu Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek, Polonia, anunță deschiderea expoziției „România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Józef Piłsudski și Familia Regală a României“. Proiectul este organizat în cadrul Sezonului Cultural România–Polonia, 2024-2025.Vernisajul va avea loc în data de 5 decembrie 2024,  la sediul Muzeului Național de Istorie a României, începând cu ora 17:00. Printre personalitățile prezente la eveniment se vor afla nepoata și nepotul mareșalului Piłsudski, doamna Joanna Onyszkiewicz și domnul Krzystsztof Józef Jaraczewski, invitați de Institutul Cultural Român de la Varșovia.Cele peste o sută de bunuri de patrimoniu românești și poloneze selectate pentru această expoziție vor putea fi admirate până pe 9 februarie 2025, după care versiunea poloneză a expoziției va fi deschisă în data de 3 martie 2025, la sediul Muzeului Józef Piłsudski din Sulejówek, cu ocazia Zilei Solidarității româno-polone.Printre obiectele aflate în colecția Muzeului Józef Piłsudski, care vor fi expuse la București, se află sabia mareșalului. Acest bun cultural, simbol polonez, încărcat de istorie, va fi prezentat alături de tablouri ale mareșalului Piłsudski și ale Familiei Regale române, statuete, medalii, decorații și brevete, plachete, documente diplomatice, albume fotografice și fotografii, pliante, hărți, ziare, drapele, uniforme ale regilor Ferdinand I și Carol al II-lea, precum și cea a reginei Maria, arme și insigne.Toate aceste bunuri de patrimoniu românești și poloneze ilustrează o epocă a istoriilor comune, a unor evenimente în centrul cărora s-au aflat Familia Regală a României și mareșalul Józef Piłsudski.Parteneri ai expoziției sunt: Institutul Cultural Român, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Institutul Polonez din București, precum și colecționarii Daniel-Cosmin Obreja și George Trohani.Expoziția „România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Józef Piłsudski și Familia Regală a României“ va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 5 decembrie 2024 – 9 februarie 2025 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00. Citeste mai mult

Duminică, 1 decembrie, vă invităm la Muzeul Național de Istorie a României pentru a sărbători împreună Ziua Naţională. Cu această ocazie, ne vom întâmpina vizitatorii cu o nouă micro-expoziție, „Documentele Unirii”, dedicată momentului istoric din 1 decembrie 1918, și cu un recital de muzică clasică Tre Mezzo, susținut de către Artpulse, începând cu ora 12:00, în Sala Lapidarium. Muzeul va fi deschis pentru public conform programului obișnuit de vizitare, 09ꓽ00 – 17ꓽ00, iar accesul va fi gratuit.Micro-expoziția „Documentele Unirii” va cuprinde o selecție de bunuri de patrimoniu fundamentale, legate de Unirea Transilvaniei cu România, aflate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, precum Albumul Marii Uniri, realizat de către fotograful Unirii, Samoilă Mârza, și anume exemplarul dedicat lui Vasile Goldiș, artizan al Marii Unirii de la 1 decembrie 1918.Samoilă Mârza (1886-1967), fotograf de profesie, a fost recrutat și a luptat în Armata Austro-Ungară în Marele Război. S-a întors acasă în satul Galțiu, comuna Sântimbru, Alba,  cu puține zile înainte de 1 Decembrie 1918 și a participat alături de delegația satului său la Adunarea Națională de la Alba Iulia, fiind singurul fotograf care a imortalizat în cinci clișee evenimentul istoric al proclamării Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.Vasile Goldiș (1862-1934) profesor, autor de manuale în limba română pentru românii din Transilvania, colaborator al ziarului „Tribuna” din Arad, publicație care a susținut drepturile naționale, fiind tribuna luptei românilor pentru drepturi și apoi pentru unire; a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta susținând drepturile românilor timp de mai bine de un deceniu. A fost cel care a elaborat manifestele prin care poporul român își cerea drepturile: Către națiunea română și Către popoarele lumii. O voce cunoscută a luptei naționale, Vasile Goldiș a negociat modalitățile de Unire cu guvernul român aflat la Iași și a fost cel care a redactat parțial Rezoluția Adunării de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, pe care a citit-o în fața celor 100.000 de români prezenți. A fost ales membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei în problema Cultelor și Instrucțiunii Publice și membru al delegației care a adus Actul Unirii la București și i l-a prezentat regelui Ferdinand.Albumul Marii Uniri are o istorie aparte, fiind realizat de Samoilă Mârza special pentru Vasile Goldiș, având pe copertă titlul de „Album”, numele lui Vasile Goldiș și anul 1918. Câteva pagini au fost semnate de fruntașul român, iar fotografia cu care se deschide albumul îi aparține, având textul „Vasile Goldiș, ideologul Marii Uniri, și Ioan Suciu, unul dintre principalii organizatori a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia”.Alături de album va fi expusă o brasardă tricoloră, păstrată împreună cu acesta, o fâșie de pânză albă, având cusută pe ea steagul tricolor pe care este inscripționat cu cerneală anul „1918”, brasardă purtată la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, dar și câteva credenționale – delegații ale reprezentanților localităților în care se prevedea: „Drept-ce susnumiții delegați sunt prin aceasta autorizați a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Națională Română ce se va convoca prin Consiliul Central Național Român, în numele tuturor românilor din acest cerc electoral și la alte Mari Adunări Naționale Române, cari eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următori și a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorții viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria și Bănatul Timișan”.Din sute de comune și sate ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, reprezentanți ai organizațiilor politice, bisericești, de femei, culturale și profesionale au fost delegați să reprezinte localitățile lor, în fapt poporul român, la Alba Iulia, câteva din aceste acte vor fi expuse în cadrul micro-expoziției, însoțind Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918. Începând cu ora 12:00, în Sala Lapidarium, va avea loc recitalul de muzică clasică Tre Mezzo, susținut de către Artpulse. Vor interpreta solistele Alexandra Dumitrache, Dumitrița-Eudochia Sinița, Theona Iurcovschi; La pian: Ioana Găină-Cojuharov, coordonator proiect; Direcția de scenă: Daniel-Andrei Găină-Cojuharov.De asemenea, publicul va putea vizita expozițiile: Tezaurul istoric, Lapidarium, Copia Columnei lui Traian, EIKON. Conservare-restaurare pictură pe lemn, Summum spectacula, Coloranți naturali. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană și Muzeul Jucăriilor. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „EIKON. Conservare-restaurare pictură pe lemn”. Vernisajul va avea loc luni, 25 noiembrie, începând cu ora 17ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.Proiectul expozițional aduce în atenția publicului larg problematicile generale de conservare și restaurare ale picturii pe lemn din colecția Muzeului Național de Istorie a României. În buna tradiție a Secției de Restaurare din cadrul muzeului, și de această dată, sunt aduse în prim plan rezultatele unei profesii prea puțin vizibile în peisajul muzeal românesc.Pe lângă obiectele restaurate, va fi prezentat și fluxul tehnologic pe care îl parcurge un obiect, de la restaurare, la expunere, precumꓽ investigații fizico-chimice, îndepărtarea repictărilor, consolidarea și reatașarea ramei pe panoul de lemn, chituirea lacunelor din stratul pictural, vernisarea intermediară și integrarea cromatică a fisurilor și lacunelor stratului pictural. Vor fi etalate piese încadrate între secolele XVII – XX, cu precădere de școală lipovenească, cu diferite problematici de restaurare care țin de vechime, condițiile de depozitare, dar și de calitatea materialelor utilizate în operă.Bunurile culturale au fost restaurate de către Maria Popa și Marian Radu, restauratori în cadrul muzeului.Expoziția va putea fi vizitată începând cu data de 27 noiembrie, de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00, până la începutul anului viitor. Vă așteptăm! Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea micro-expoziției „Certificat de eliberare din robie pe numele lui Oprea Matei”, exponatul lunii noiembrie. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de joi, 14 noiembrie 2024.Exponatul lunii noiembrie, certificatul de eliberare din robie pe numele lui Oprea Matei, ne aduce în vremea Revoluției de la 1848, în Țara Românească, invitându-ne să redescoperim din perspectiva comunității rome această etapă, altfel foarte familiară, din eforturile de modernizare ale Principatelor.Documentul a fost emis de Comisia Eliberării Robilor, instituție prin intermediul căreia revoluționarii din Țara Românească și-au propus să rezolve cea mai mare nedreptate socială a momentului, statutul de dependență personală în care se aflau locuitorii romi ai Principatului. Este un document extrem de rar, iar caracterul său de martor excepțional al unui moment istoric eșuat este și mai ușor de înțeles dacă ținem cont de natura efemeră a instituțiilor care l-au emis, precum și de circulația sa ca act privat, lipsit de valabilitate. Deși nu știm nimic altceva despre Oprea Matei, copilul de zece ani care pe durata verii lui 1848 s-a numărat printre locuitorii liberi ai țării, mărturia sa dă dimensiune umană procesului lung de câteva decenii – din care momentul 1848 constituie doar un episod – care s-a concretizat cu abolirea robiei romilor, cea mai importantă reformă socială din Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 14 noiembrie – 8 decembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.Curatorul proiectului expozițional este dr. Andreea Ștefan, MNIR. Citeste mai mult

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță încheierea proiectului cultural „TRADIȚIE ÎN LUT. ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei.Proiectul a fost implementat în perioada februarie – noiembrie 2024, alături de partenerii MNIR: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.Așadar, luni, 11 noiembrie 2024, începând cu orele 13:00, vă invităm să fiți alături de noi, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, indiferent de rolul pe care l-ați avut, ca parteneri, colaboratori, participanți activi sau beneficiari indirecți, la o întâlnire în cadrul căreia vom comunica rezultatele acestui proiect, încheindu-l în mod oficial.Cu încrederea că am fost la înălțimea așteptărilor, mulțumim tuturor partenerilor și participanților din cadrul proiectului. Toate capitolele și subcapitolele principale sau secundare propuse, au fost atinse, începând cu expozițiile, atelierele educative, publicarea catalogului, culminând prin această ultimă etalare a unui număr restrâns de obiecte din colecția Sergiu-Sorin Popescu, numită elocvent „Summum spectacula”, ca un omagiu adus tuturor meșterilor anonimi, sau consacrați, care au lăsat și încă își mai lasă amprenta emblematică pentru etnografia ceramicii moderne și contemporane a României. Expoziția, deschisă recent la MNIR este disponibilă până la data de 30 noiembrie a.c. și beneficiază de un tur virtual 3D, disponibil aici: https://www.zona3d.ro/work/2024/MNIR/Sumum_Spectacula/Sumum_Spectacula_VRStereo3D.htmlAvând ca principal obiectiv valorificarea unor forme ceramice păstrate din neolitic până în prezent, cu schimbările inerente ale ornamentației și, mai mult sau mai puțin, ale formelor, proiectul a scos în evidență tandemul colecții muzeale – colecții particulare în domeniul ceramicii tradiționale. Sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, a fost consumată pentru proiectul nostru în perioada februarie-noiembrie, cu suma de 127.382,80 lei. Au fost donate din partea colecției Sergiu-Sorin Popescu către muzeele naționale participante, sau cele din provincie, un număr de aproximativ 50 de piese, cu speranța că vor fi de folos și că vom putea resuscita achiziția pentru asemenea piese valoroase, care astăzi poate ni se par banale.Încheiem acest proiect având convingerea că s-a desfășurat exemplar, fiind unul dintre exemplele de bune practici de promovare și valorificare a unor îndeletniciri apuse, care, subliniate într-un anumit context, capătă alte valențe.Vă așteptăm! Citeste mai mult

Ne face plăcere să anunțăm, alături de partenerii de la Collider Visuals, lansarea Platformei Pentru Patrimoniu (PPP), aplicație web care aduce patrimoniul cultural românesc mai aproape de publicul larg, oriunde s-ar afla!Începând de astăzi, 1 noiembrie, poți explora online, prin intermediul modelelor 3D interactive și a realității augmentate, bunuri culturare de patrimoniu cu mare valoare istorică și culturală din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale altor 7 muzee importante din România.Lansarea va avea loc online, astăzi, la ora 12.00: https://www.facebook.com/events/894552085972487?ref=newsfeedAccesează aplicația, aici: https://vxd.ro/PPP/ și descoperă obiecte excepționale din colecția MNIR, precumꓽ celebra pereche de figurine neolitice „Gânditorul” și „Femeie șezând”, barilul de la Khorsabad cu inscripție cuneiformă sau coiful princiar getic de argint aurit de la Agighiol._____________________________________________________Proiect co-fianțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Citeste mai mult

Corina Chiriac a debutat în muzică în anul 1965 și în teatrul în anul 1968. A câștigat în anul 1970 trofeul „Steaua fără nume”, iar în 1971, „Cerbul de bronz” la Festivalul internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov. A avut o carieră internațională de succes, participând la zeci de festivaluri în întreaga lume, dar și în țară, a lansat numeroase șlagăre nemuritoare.De-a lungul unei cariere artistice de aproape șase decenii a fost răsplătită cu o serie de premii și distincții naționale și internaționale, precum Ordinul „Meritul Cultural”, dar și cu dragostea și admirația publicului.În anul 2021, marea artistă a donat Muzeului Național de Istorie a României colecția familiei Chiriac, compusă din câteva sute de bunuri de patrimoniu, documente de la începutul secolului XX, pașapoarte, obiecte de familie, tablouri, dar și cele adunate în impresionanta ei carieră, bunuri constituite în Colecția Corina Chiriac a MNIR. Din 2022 și până în prezent, expoziția „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” a încântat publicul din București, Piatra-Neamț, Vaslui, Târgoviște, Alba-Iulia și Iași, iar drumul ei va continua în anul 2025, însoțit și de un catalog.Cu ocazia aniversării a 75 de ani de viață, ne exprimăm recunoștința pentru gestul de mecenat, îi dorim o viață lungă și rodnică și LA MULȚI ANI! Citeste mai mult