istorie veche

Duminică, 28 mai, orele 13:00, în cadrul Salonul internaţional de carte Bookfest, sub egida editurii Librex, va avea loc lansarea lucrării “Doamne şi Domniţe, Jupâniţe şi Amante ale Domnitorilor Români” a istoricului şi cercetătorului Cornel Bîrsan.

Cartea este prefaţată de  :

 –         Nick de TEODOREANU- Despre Femeie (Cuvânt)

 –       Istoricul şi scriitorul  Cristian Moşneanu-    Cuvântare pentru “doamnele si domnițele” din istoria românilor ! Citeste mai mult

            Duminică, 28 mai, orele 13.00 în cadrul “Salonului internaţional de carte Bookfest” din incinta Romexpo, Pavilion 4, sub egida editurii Librex, va avea loc lansarea lucrării “Petru Dimitrie Cercel”- Gentilomul valah care a fermecat Europa” a istoricului şi scriitorului Cristian Moşneanu. Lucrarea este prefaţată de istoricul Cornel Bîrsan și de scriitorul și istoricul Vasile Lupaşc Sfinteş.

       Invitaţi special la acest eveniment

– Leonard Velcescu – istoric de artă și arheolog. Doctor în istoria artei și arheologie, Sorbonna și École Pratiques des Hautes Études (Paris), laureat al premiului Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române, pentru cartea “Les Daces dans la sculpture romaine”. Citeste mai mult

Era un deziderat mai vechi, începând de la Petru Rareş, domnitor al Moldovei şi Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, înfăptuită de Mihai Viteazul si pe urmă dorită de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Domnitorul Ţării Româneşti, Radu Serban, în anul 1603, care avea toată posibilitatea militară de a uni Muntenia cu Transilvania, a renunţat în ultimul moment, temâdu-se de interventia austriecilor şi a turcilor.

Ideea de Unire a Principatelor a fost reformulată între anii 1837-1838 de către Ion Câmpineanu (n. 1798 – d. iunie 1863), fiul Luxandrei şi al boierului Scarlat Câmpineanu.
Ion Câmpineanu, ofiţer în miliţia naţională formată de către Alexandru Dimitrie Ghica, cu grad de maior, decorat cu „Sfântul Vladimir” de generalul Pavel Kiseleff, a înfiinţat “Partida Naţională”. Ion Câmpineanu, în anul 1838, a redactat „Actul de unire şi independenţă” prin care se solicita înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectoratului ţarist şi unirea Principatelor într-un regat al Daciei. Documentul a fost prezentat Adunării Obşteşti a Ţării Româneşti cu prilejul discutării articolului adiţional la Regulamentul Organic, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.
Urmare acestui fapt, Ion Câmpineanu, a fost întemniţat timp de trei ani la Mărgineni, apoi la Plumbuita.
În schimb, ideile şi dezideratul lui Câmpineanu au devenit ideea de bază a revoluţionarilor de la 1848 şi ulterior a unioniştilor dintre anii 1857-1859 ! Citeste mai mult

Mai jos puteti urmari un scurt documentar despre cetatile dacilor din estul Transilvaniei. Printre ele, Cetatea dacilor din Valea Zanelor si Cetatea de la Racos – Tipia Ormenisului. Despre acestea aveti mai multe informatii aici, aici si aici.

Cetatea Zanelor

Cetatea Zanelor – Bastion Citeste mai mult

În Deva, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, în zona Lapidariului, există blocuri dacice marcate cu litere grecești. Mai jos vedeți câteva poze ale acestor blocuri.

Vezi aici turul virtual al Lapidariului din muzeul de la Deva.

Explicația muzeului:

Blocuri cu marcaje în construcţiile dacice din zona Sarmizegetusei Regia

Cercetările arheologice din zona capitalei Regatului Dac au avut ca rezultat şi descoperirea unor blocuri cu litere sau cu grupuri de litere greceşti (se ştie că la ridicarea monumentelor din piatră de la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au participat meşteri greci, din coloniile greceşti de pe ţărmul Mării Negre). Citeste mai mult

Domnie : 27 aprilie 1544 – 2 iunie 1544

După încercările pe care le fac Barbu Mărăcine, Şerban din Izvorani şi Ivan Viezure, toţi pretendenţi susţinuţi de boieri răzvrătiţi, în anul 1544 mai apre un alt “binevoitor” care doreşte să îl alunge pe Radu Paisie şi să preia frâiele Ţării Româneşti.  Acest personaj este cunoscut sub numele de  Laiotă Basarab.

Despre originea acestui pretendent nu avem informaţii. După cum afirmă sasul Hironimus Ostermeryer, Laiotă era un “un voevod român din Caransebeş”[1] Acest lucru atestă faptul că locul naşterii lui sau locul unde işi avea sălaşul  este Caransebeş însă despre oroginea lui  putem emite doar ipoteze: Citeste mai mult

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?

El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi învierea vieţii! Citeste mai mult