Cetatea dacică și Valea Zânelor din Covasna, între realitate și legendă

Cetatea dacică și Valea Zânelor din Covasna, între realitate și legendă

În inima țării, la Covasna, există o cetate dacică ridicată în urmă cu aproape 2.000 de ani.
Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii, dar oamenii de știință nu pot confirma acest lucru.

cetatea_zanelor

Foto: mncr.ro

O mare parte dintre zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci și alte vestigii, cum ar fi bucăți de ceramică, monede și obiecte de cult, pe baza cărora specialiștii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos.

În urma săpăturilor făcute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatră de aproape doi metri, iar aceștia susțin că cetatea e foarte bine conservată și poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.

Cetatea a atras de-a lungul timpului și căutători de comori, pentru că în jurul ei s-au țesut nenumărate povești. Una dintre ele spune că undeva, printre zidurile cetății, dacii ar fi ascuns o comoară. Potrivit legendei, din șapte în șapte ani se deschide o poartă care arată drumul spre lada plină cu aur și care stă deschisă o noapte întreagă până la cântatul cocoșilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropată în pământ.

Potrivit altei legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trăit cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pământence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperită, potrivit legendei, doar într-o noaptea cu lună plină dinaintea zilei Sfântului Gheorghe și doar de către al șaptelea copil al unei familii.

În grădina Cosânzenei au mai rămas tufele de rozmarin sălbăticit și un loc tocmai potrivit pentru turiștii care vor să-și petreacă vacanța la cort sau în camping.

Cei care au despărțit mitul de realitate au concluzionat că adevăratele comori ale Covasnei sunt apele minerale, mofetele și aerul puternic ionizat care ajută la vindecarea multor boli. În Valea Zânelor există, de altfel, și singurul spital de recuperare a bolilor cardiovasculare din România.

An de an, în preajma Sântiliei, în Valea Zânelor are loc Nedeia mocănească, una dintre cele mai populare sărbători tradiționale ale românilor din zonă, care readuce în actualitate obiceiurile și tradițiile oierilor din Covasna-Voinești.

Pe vremuri, fetele de măritat așteptau cu nerăbdare sărbătoarea pentru că atunci flăcăii coborau de la stână să își caute neveste. Se găteau cu cele mai bune straie și se întâlneau în Valea Zânelor, la horă, iar, dacă se plăceau și părinții se înțelegeau la zestre, atunci toamna, când dealurile se albeau de oile mânate spre casă, urma nunta.

Obiceiurile s-au schimbat, dar voineștenii continuă tradițiile pentru că sunt crescători de oi din tată în fiu și nu vor să le piardă.

Sărbătoarea reconstituie întregul ritual al nunții tradiționale din zonă, cu cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălțatul nașilor, trânta voinicilor și ridicatul bolovanului și este un prilej de a prezenta turiștilor veniți în stațiune frumusețea portului, dansului și cântecului popular românesc din Covasna.

Un alt punct de atracție pentru turiști este Planul înclinat dintre Covasna și Comandău, folosit pe vremuri la transportul buștenilor din pădure prin contrabalansarea a două vagoane aflate la capete opuse. Vagonul încărcat cu lemne cobora, iar cel gol urca folosind forța gravitațională și diferența de nivel de aproape 300 de metri dintre cele două stații. Din păcate, Planul înclinat, construit în anul 1890, a fost distrus în 1999 într-un incendiu, dar autoritățile vor să refacă acest monument industrial unic în Europa și să îl transforme într-o atracție turistică. De asemenea, vor să refacă acea cale ferată îngustă dintre stațiunea Covasna și localitatea Comandău pentru ca turiștii să se poată plimba cu mocănița prin pădure.

Autoritățile au cumpărat mai multe locomotive cu abur, vechi de peste o sută de ani, cu gândul de a le recondiționa și aduce în spațiul public ca atracții turistice. Trei din cele opt locomotive sunt deja expuse — una, fabricată în anul 1909, poate fi văzută în fața Gării din Sfântu Gheorghe, iar alte două, ceva mai tinere, care ar fi ajuns la fier vechi dacă nu erau salvate, sunt expuse la intrarea în Valea Zânelor, mai exact în apropierea Spitalului de Cardiologie.

Celelalte locomotive, de fapt cele mai vechi și valoroase, sunt ținute deocamdată în depouri până se vor găsi bani pentru recondiționarea lor. Printre ele și o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur național, care a fost fabricată în Germania și a supraviețuit celor două războaie mondiale. Locomotiva aceasta a ”jucat” în filmul românesc ”Profetul, aurul și ardelenii”, turnat în localitatea covăsneană Comandău. Pe cazanul locomotivei Krauss este scris anul 1914, iar autoritățile ar vrea ca anul acesta, când se împlinesc o sută de ani de la fabricarea ei, să poată funcționa. De aceea au și demarat o campanie publică de strângere de fonduri pentru refacerea locomotivei.

Turiștii veniți la odihnă și tratament în stațiunea Covasna mai pot vizita casa memorială a orientalistului maghiar Korosi Csoma Sandor (1784 — 1842) din Chiuruș, creatorul primului dicționar englez-tibetan din lume. Mânat de dorința de a găsi originile poporului maghiar, acesta a plecat în lume în urmă cu mai bine de 200 de ani, ajungând în Tibet și apoi în India, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

În Valea Zânelor mai există o vilă de vânătoare construită pentru Nicolae Ceaușescu, dar care nu este deschisă turiștilor, în ultimii ani fiind folosită ca vilă de protocol.

Sursa: agerpres.ro

3 Responses »

  1. Acum trei luni am “bantuit”prin zona destul de mult. Intr adevar Valea Zanelor este un loc binecuvantat de Dumnezeu din toate punctele de vedere .M-a surprins insa, sa vad o delasare totala a autoritatilor(nu neaparat locale),in ceea ce priveste faimoasa cetate:totul este lasat in paragina,nimic protejat,nimic inscriptionat,nici o atentionare.Vizitatorul vede patru asa zise ziduri de piatra,neprotejate-deja au inceput sa se darame fata de anul trecut-.Acestea sunt asezate pe doua terase diferite,doua(asa zise ziduri)pe o terasa,doua pe cealalta,in interiorul lor(probabil foste incaperi)fiind picati bolovani,pamant si bineinteles nelipsitele urme ale lui “porcus turisticus”.Ne aflam in aceeasi situatie ca la Sarmisegetuza si ca peste toate locurile sacre ale stramosilor.lasate in paragina pt a ne face sa ne uitam trecutul magnific,sa nu mai ne stim adevarata istorie si sa devenim slugi pe pamantul sfintilor stramosi.Oare cei care intelegem acest lucru,vom fi in stare(si destui)sa ne recastigam REGATUL DACIC?

  2. Pingback: Templu dacic, descoperit de arheologi la cetatea din Valea Zânelor - Istorie Veche Istorie Veche

  3. Pingback: Mai aproape de cetatile dacilor din estul Transilvaniei - documentar - Istorie Veche Istorie Veche

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *