Domnie : 27 aprilie 1544 – 2 iunie 1544
După încercările pe care le fac Barbu Mărăcine, Şerban din Izvorani şi Ivan Viezure, toţi pretendenţi susţinuţi de boieri răzvrătiţi, în anul 1544 mai apre un alt “binevoitor” care doreşte să îl alunge pe Radu Paisie şi să preia frâiele Ţării Româneşti. Acest personaj este cunoscut sub numele de Laiotă Basarab.
Despre originea acestui pretendent nu avem informaţii. După cum afirmă sasul Hironimus Ostermeryer, Laiotă era un “un voevod român din Caransebeş”[1] Acest lucru atestă faptul că locul naşterii lui sau locul unde işi avea sălaşul este Caransebeş însă despre oroginea lui putem emite doar ipoteze:
Scoţând din calcul faptul că Laiotă ar fi aparţinănd ramurii Draculeştilor (lucru imposibil), el poate fi un urmaş al ramurii Dăneştilor sau un simplu boier susţinut de ceilalţi boieri potrivinici lui Radu Paisie. Presupunând că s-ar trage din ramura Dăneştilor ar putea fi un presupus copil din flori al lui Vladislav al III-lea şi , deci, frate cu Moise Vodă(ultimul descendent pe ramura bărbatească a Dăneştilor) sau chiar un fiu nelegitim al lui Moise Vodă. Cunoscându-se faptul că exista tradiţia ca principii să primească nume ale inaintaşilor lor, o ipoteză ar fi aceea în care acest pretendent să fie vreun urmaş (pe linie maternă) al lui Laiotă Basarab cel Bătân, fiu al lui Danciu şi nepot al lui Dan al II-lea, voevod care nu a avut urmaş direct la tron. Chiar dacă nu ar fi din ramura Dăneştilor, cu siguranţă a fost un boier cu foarte mare influenţă. Faptul că ar putea fi un boier care a dorit să ajungă pe tron şi nu “os domensc” poate fi argumentat de faptele boierilor Danciu Gogoasă, Barbu Mărăcine, Ivan Viezure şi Şerban din Izvorani care au dorit sau chiar au ajuns pe tronul Valahiei. Crezul nostru personal este că acest pretendent este urmaş (probabil strănepot – pe linie maternă) al lui Laiotă Basarab cel Bătrân.
Nemulţumiţi de modul cum Radu Paisie conducea ţara, câţiva boieri în frunte cu Stroe Preibeagul (Stroe din Floreşti fost mare paharnic) merg în “Ţara Ungurească” (Transilvania) pentru a sprijini pe “un fecior de domn” în a-l alunga pe Radu Paisie şi a-l urca pe tronul Valahiei.
Cine este acest Stroe care l-a ajutat pe Laiotă Basarab? Cunoscut şi cu patronimul de “Pribeagul”, este fiul lui Drăgihici din Drăgoieşti. Este fugit din ţară în perioada 1538-1544. Este ucis de Radu Paisie la Fântâna Ţiganului în anul 1544. Pe propria-i piatră de mormânt este specificat faptul că a fost ban al Craiovei (pus fiind în această funcţie de către Laiotă Basarab în scurta-i domnie).
La data de 27 aprilie, Laiotă Basarab intră în ţară pentru a-l înfrunta pe Radu Paisie cu o armată formată din husari(cavalerie uşoară), trabanţi(soldaţi din gardă de corp sau halibardieri) peste care se adaugă şi oamenii boierilor ce îl sprijineau.
După o confruntare militară, Laiotă Basarab îl înfrânge pe Radu Paisie care la data de 5 mai 1544 se găsea refugiat la Turnu în Vadul Nicopolelui[2]. Despre bătalia dintre cei doi găsim informaţii într-un act de danie emis de Radu Paisie la data de 23 octombrie 15 octombrie 1546 (?? anul probabil este trecut greşit ) unde se menţionează o danie a lui Radu Paisie către vistierul Radu Furcă (?) : “pentru că aceste sate au fost domneşti, iar domnia mea am miluit pe Radu vistierul pentru credincioasa şi dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o când a fost cea dintâi luptă cu Stroe Pribeagul şi ne-a doborât Stroe şi s-a spart oastea şi s-au împrăştiat toţi şi au fugit toţi şi au lăsat vistieria domniei mele şi au început să jefuiască vistieria domniei mele şi au spart căruţele. Iar Radul vistierul nu a lăsat vistieria domniei mele, ci a scos-o cu bărbăţia sa şi a dres căruţele şi a adus toată vistieria la domnia mea la Turnul Nicopolului. Atunci domnia mea foarte m-am bucurat şi m-am veselit pentru dreapta slujbă pe care mi-a slujit-o Radu vistierul” [3]
După ce ajunge pe tron, Laiotă Basarab îşi stabilieşte capitala la Târgovişte şi după cum era firesc schimbă sfatul domnesc. Nu avem nici un document emis din perioada domniei lui.
Despre perioada domnei lui există mai multe variante: într-o cronică internă se menţionează că a domnit timp de o lună [4]. La 2 iunie 1544 avem confirmarea că Radu Paisie se afla în scaun la Târgovişte[5].
Despre sfărşitul domniei lui Laiotă Basarab avem informaţi dintr-un alt document unde se menţionează că “a venit Laiotă Băsărabă şi cu Stroe la Fântâna Ţiganului, de s-au bătut cu domnia mea” [6]. De aici reiese faptul că bătalia purtată la Fântâna Ţiganului a pus capăt domniei lui Laiotă, bătălie ce are loc înainte de data de 2 iunie 1544.
În istoriografia noastră apar trei bătălii ce se dau la Fântâna Ţiganului între Radu Paisie şi Laiotă Basarab: 17 noiembrie 1538, 24 aprilie 1544 şi 2 iunie 1544. Constantin Rezachevici demonstrează că între cei doi se dau doar două bătălii şi doar una la Fântana Ţiganului. De asemenea Rezachievici demostrează că actul din data de 17 noiembrie 1538 est e un fals de epocă.
Despre Fântâna Ţiganului – locul unde s-a disputat batălia – există două ipoteze:
- În judeţul istoric Dâmboviţa pe Valea Mozacul [7].
- La sud de Târgovişte aproape de reşedinţa domnescă (tot în judeţul istoric Dâmboviţa) pe râul Ilfov [8].
Se cunoaşte faptul că în ambele zone există toponimul “Fântâna Ţiganului”, înclinăm totuşi a crede că cea de-a doua variantă este cea mai aproape de adevăr deoarece domnii munteni nu cedau reşedinţa domenască fără luptă purtând în multe situaţii bătălii în apropierea ei.
Surse:
[1] Aolf Armbruster. Cronicari români despre saşi. Românii în cronica săsească, Bucureşti, 1980, p.203
[2] D.R.H., B, IV, p. 196-197;
[3] D.R.H., B, IV, p. 196;
[4] Virgil Cândea, Letopiseţul Ţării Româneşti, p. 685;
[5] D.R.H., B, IV» p. 198-199;
[6] D.R.H., B, IV, p. 91;
[7] Ion Nania, Date noi privind lupta de la Fântâna Ţiganului, în „SA1″, VII (1965), p. 373-380;
[8] Wiiheîm Zekely, încercări de localizare a luptei dintre Radu Paisie şi Laiotă Basarab de la Fântâna Ţiganului din 15 octombrie 1544, în „Istros”, Brăila, V (1987), p. 257-262.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris