🏺 Reportajul „Beton peste istorie”, realizat de echipa România, te iubesc!, aduce în prim-plan descoperirile arheologice importante apărute odată cu dezvoltarea infrastructurii din România.
🚧 Construirea autostrăzilor a scos la lumină vestigii valoroase, dar și probleme legate de protejarea patrimoniului în fața ritmului accelerat al construcțiilor.
Piramidele din Giza, monumente emblematice ale civilizației egiptene, ar putea ascunde structuri impresionante sub suprafața lor. Un grup de cercetători italieni susține că a detectat formațiuni subterane care coboară la peste 600 de metri adâncime, incluzând posibile scări în spirală și o rețea de camere conectate prin tuneluri. Aceste afirmații, bazate pe o tehnologie numită SAR Doppler, au stârnit atât interes, cât și scepticism în rândul experților.
Modelare 3D a Piramidei lui Khafre și a structurilor sale subterane – sursa Facebook Khafre Research Project SAR Technology
Tehnologia SAR Doppler și cercetările italienilor
Echipa italiană a utilizat SAR Doppler, o metodă bazată pe radar de apertură sintetică, pe care o prezintă ca o inovație proprie. Într-un studiu publicat în 2022 în jurnalul Remote Sensing, cercetătorii au detaliat cum această tehnologie le-a permis să analizeze structurile interne ale piramidelor. Recent, ei au afirmat că datele indică existența unor formațiuni masive sub piramida lui Khafre, cu o adâncime de peste 600 de metri, incluzând scări spiralate și camere interconectate. Descoperirea a fost prezentată și într-o conferință în limba italiană, desfășurată în ultimele săptămâni. Iată înregistrarea conferinței:
Zahi Hawass și dezbaterea științifică
Celebrul arheolog egiptean Zahi Hawass a contestat vehement aceste concluzii. El susține că nu există dovezi convingătoare pentru astfel de structuri și pune la îndoială interpretarea datelor obținute prin SAR Doppler. „Piramidele au fost studiate de decenii, iar astfel de afirmații necesită mai mult decât imagini radar”, a declarat Hawass. Deși studiul din 2022 este publicat, comunitatea științifică nu a ajuns la un consens privind validitatea descoperirii, iar tehnologia folosită este încă în curs de examinare.Citeste mai mult
Sevilla este un oraș cu o istorie bogată, un loc unde influențele culturale ale maurilor, creștinilor și comercianților din epoca marilor descoperiri geografice se întretaie armonios. Am vizitat acest oraș de două ori și de fiecare dată am descoperit ceva nou și fascinant. Prima mea vizită m-a purtat la catedrala impresionantă unde se află mormântul lui Cristofor Columb, iar recent am revenit pentru a explora Alcázarul, un exemplu remarcabil de arhitectură mudejară.
Mormântul lui Cristofor Columb din Catedrala din Sevilla
Catedrala din Sevilla: O Moștenire a Trecutului
Catedrala din Sevilla este una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume, construită pe fundațiile unei moschei din secolul al XII-lea, ridicate în timpul dominației Almohade. După recucerirea Sevillei de către Ferdinand al III-lea al Castiliei în 1248, moscheea a fost transformată în catedrală, iar construcția noii biserici a început în 1403, durând peste un secol.Citeste mai mult
Córdoba, unul dintre cele mai fascinante oraşe ale Spaniei, a fost capitala Emiratului Cordobei, fondat în 756 de Abd al-Rahman I, şi ulterior a devenit centrul Califatului Cordobei în 929. Acest oraş a fost un veritabil focar de cultură, artă şi arhitectură, în care moştenirea musulmană, creştină şi romană se întrepatrund armonios. Printre cele mai importante monumente se numără Alcazarul, Băile Califale, Podul Roman şi celebra Moschee-Catedrală.
Dinastia Ummayad
Alcazarul din Córdoba, o construcţie impunătoare cu ziduri masive, a fost iniţial reşedinţa conducătorilor musulmani, fiind ulterior transformat de regii creştini după cucerirea oraşului în 1236. Acesta a servit drept palat regal, sediu al Inchiziţiei şi chiar închisoare. Astăzi, Alcazarul impresionează prin grădinile sale superbe, curţile interioare cu fântâni şi impresionantele mozaicuri romane expuse în Sala Mozaicurilor.Citeste mai mult
În Maramureș, vechile tradiții sunt restaurate cu ajutorul unor meșteri veniți tocmai din… Japonia. Aceștia au reușit să repare, zilele trecute, o vâltoare, locul în care localnicii își spălau rufele în apa din râu. Pentru a salva „mașina de spălat” a naturii, veche de 30 de ani, muncitorii au folosit o tehnică japoneză de imbinare a lemnului.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/o-valtoare-veche-din-maramures-a-fost-salvata-cu-o-tehnica-japoneza-mesterii-impresionati-de-masina-de-spalat-a-naturii-3039795 Citeste mai mult
Un interviu din Hotnews cu profesorul Alexandru Nicolae de la Facultatea de Litere din București prezintă critica acestuia la adresa lui Dan Alexe și Dan Ungureanu, pe care îi acuză că promovează teorii controversate și nesusținute științific despre originea limbii române. Nicolae afirmă că cei doi autori adoptă o abordare pseudoștiințifică și folosesc argumente nevalidate de lingvistica comparativ-istorică, punând accent pe elemente care sunt mai mult speculații decât fapte bine fundamentate.
Profesorul își exprimă dezacordul cu teoriile propuse de Alexe și Ungureanu, inclusiv cu încercările lui Alexe de a stabili o legătură directă între română și albaneză și cu teoria acestuia despre formarea limbii române la sud de Dunăre. De asemenea, Nicolae sugerează că editurile care au publicat lucrările celor doi ar fi renunțat la evaluarea științifică riguroasă, permițând apariția unor lucrări de popularizare care merg dincolo de limitele științei.
Nicolae atrage atenția asupra pericolului de a face reconstrucții lingvistice detaliate fără dovezi suficiente, susținând că Alexe și Ungureanu ignoră literatura de specialitate existentă și creează teorii simpliste care omit complexitatea procesului istoric și lingvistic.Citeste mai mult
În urma sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței, care a amendat cu aproximativ 1,2 milioane de euro mai multe edituri și librării din România pentru presupuse practici anticoncurențiale, reacțiile publice au fost vehemente. Personalități culturale precum Cristian Tudor Popescu și Gabriel Liiceanu au exprimat dezacordul lor față de această decizie, subliniind consecințele nefaste pe care le-ar putea avea asupra pieței de carte din România, unde 55% dintre români nu au deschis o carte în ultimul an.Citeste mai mult
Ciprul este o destinație ce îmbină plaje superbe, ape cristaline și peisaje pitorești, dar oferă și o istorie fascinantă, care te transportă cu mii de ani în urmă. Recent, într-o călătorie dinspre Larnaca spre hotel, am avut ocazia să trec pe lângă unul dintre cele mai vechi situri neolitice din zonă, un loc ce ne amintește de civilizațiile timpurii care au populat această insulă.
Citește și partea despre conflictul actual din Cipru, aici.
Siturile Neolitice ale Ciprului
La fiecare pas, Ciprul îți amintește de trecutul său bogat. Pe drumul spre hotel, am întâlnit un sit neolitic ce datează de aproximativ 9.000 de ani. Aceste urme ale primilor locuitori din Cipru vorbesc despre o civilizație agricolă dezvoltată, care a învățat să-și construiască adăposturi și să-și crească hrana într-un mod organizat. Printre cele mai cunoscute situri neolitice din Cipru se află Choirokoitia, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, un exemplu impresionant de așezare preistorică bine conservată.Citeste mai mult
Cercetările arheologice desfăşurate în anul 1949 de către Radu Vulpe în aşezarea protoistorică de la Poiana (jud. Galați, România) au condus la descoperirea unor obiecte din argint. Vreme îndelungată, modul în care se asociau sau nu aceste obiecte, precum şi contextele lor arheologice au rămas necunoscute. Regăsirea şi studierea carnetului inedit al campaniei din 1949 îngăduie identificarea a două tezaure: unul este format dintr-o pereche de fibule de tip Almgren 82 mai mari, celălalt cuprinde două fibule de tip Almgren 82 mai mici, un cercel pierdut, şapte verigi și patru denari republicani. Alte obiecte scoase la lumină în 1949 au fost descoperite izolat. Unele dintre aceste obiecte oferă indicii consistente pentru prelucrarea locală a metalelor prețioase în faza târzie de ocupare a sitului (a doua jumătate a secolului I p.Chr. şi începutul secolului al II-lea p. Chr.). Cele patru fibule de tip Almgren 82 din argint se adaugă celor peste patru duzini de fibule similare atestate până acum la Poiana. Analogiile supraregionale ale fibulelor Almgren 82 de la Poiana reflectă, fie şi numai în parte, importanța acestui centru ca nod al unei vaste rețele supraregionale care conectau Imperiul şi stepa.Citeste mai mult
În această postare vom explora dezbaterea istorică privind existența unei limbi getice. Ideea a pornit de la o analiza a Svetlanei Yankieva, membra a Institutului de Studii Balcanice al Academiei Bulgare de Științe. Yankieva examinează ipoteza formulată de V. Georgiev și Boris Simeonov, care sugerează existența unei limbi getice distincte, separată de tracă și dacă-moesiană. Prin examinarea criteriilor socio-lingvistice și lingvistice interne, Yankieva își propune să aducă lumină asupra acestui puzzle lingvistic.Citeste mai mult
