imperiul roman

Cum era răcit vinul de către legiunile romane de la Dunăre?

Arheologul șef Piotr Dyczek, profesor la Centrul de Cercetare a Antichităților din Sud-Est de la Universitatea din Varșovia, a anunțat că au descoperit un nou frigider antic cu răcire suplimentară la un sit de excavare lângă orașul Svishtov (de-a lungul Dunării), conform unui raport din Science – o sursă de știri științifice gestionată de Agenția Poloneză de Presă.

Tabăra Novae se află în nordul Bulgariei, de-a lungul Dunării, în apropierea orașului Svishtov. Probabil a fost fondată în jurul jumătății secolului I d.Hr. Această locație este asociată cu Prima Legiune Italiană, prezența sa fiind atestată în anii ’30 ai secolului V d.Hr. În cadrul taberei, care acoperă 17,99 hectare, au fost descoperite clădiri monumentale, cea mai importantă dintre acestea fiind sediul taberei (principia), deși spitalul legionar (valetudinarium) și băile (thermae legionis) sunt la fel de impresionante. Citeste mai mult

Reutilizarea civilă a castrelor abandonate

Dacă în viitor, cercetările vor atesta reutilizări pentru locuire şi mai târzii decât veacurile XI-XII, glisarea limitei temporale „în sus” va fi de cel mai bun augur, determinând o mai complexă şi completă urmărire a fenomenului; totodată, reutilizările atestate în veacurile anterioare vor putea fi poate mai profund percepute.
Am exclus desigur din discuţie simplele suprapuneri ale castrelor de construcţii medievale ori moderne care nu ar fi avut nicio relevanţă, deoarece reprezentau altceva decât fenomenul şi mecanismele acestuia pe care ne propusesem să le urmărim. Am fi făcut bineînţeles excepţie – căci exemple nu putem oferi acum din spaţiul fostei provincii Dacia – în cazurile când respectivele construcţii, chiar suprapuneri fiind, ar fi fost plasate acolo într-o evidentă relaţie cu fostul zid de incintă al castrului, căruia i-ar fi incumbat fie un simplu rol de împrejmuire-marcare a proprietăţii, fie şi-ar fi recăpătat destinaţia defensivă (contra animalelor sau duşmanilor). Citeste mai mult

Despre castrele Daciei după părăsirea lor de către armata romană

Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, e vast şi productiv. Un specific al provinciei a fost amaz (pe la anul 200, aproximativ 12-13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieţii şi civilizației romane. Primii,,romani” din Dacia sunt militarii, primele vetre de romanizare sunt castrele, primii constructori și producători sunt soldații romani, curând secondaţi de colonişti. Adusă astfel, civilizația romană a avut toate avantajele şi toate neajunsurile grabei. Firește, un aer cazon” pluteşte in Dacia, învăluind formele și rezultatele economiei, ale vieții sociale, ale expresiilor cultural-artistice şi chiar lingvistice. Cercetarea arheologică îndelungată a castrelor, cu metodă şi răbdare, alături de cea a oraşelor (mai puțin intensă), descoperă neîncetat mărturiile acestei civilizații. Citeste mai mult

Revenirea stăpânirii romane la nordul Dunării de Jos

„Descoperiri arheologice mai vechi şi mai noi, confirmând izvoarele scrise, arată că în prima jumătate a secolului al IV-lea Imperiul roman reocupă unele din teritoriile de la nordul Dunării ce fuseseră părăsite în timpul retragerii aureliene. Acum sunt refăcute şi întărite unele fortificații romane de pe malul stâng al Dunării şi de asemenea este ridicat valul de pămînt cunoscut sub numele de „Brazda lui Novac”. Ansamblul tuturor acestor construcții vin să confirme noua concepție defensivă a imperiului în veacul al IV-lea, și anume tactica de apărare în adâncime. Citeste mai mult

Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboşi

Situl arheologic daco-roman de la Tirighina-Bărboşi se află un promontoriu ce domină valea Siretului, la confluenţa acestuia cu Dunărea şi este situat în partea de vest a oraşului Galati, în apropierea şoselei spre Tecuci şi Brăila, DN25.

Sub acest nume sunt cuprinse zonele în care au fost efectuate descoperiri din perioada dacică, aşezare datată în secolele II-I a. Chr. şi perioada romană, aşezarea civilă romană, castellum, castru roman datate în secolele II-IV p. Chr. Acestea ocupă o suprafaţă destul de mare care cuprinde partea sudică a platoului Tirighina, versanţii acestuia, promontoriu pe care se află zidurile de fundaţie ale castrului, precum şi o parte din actualul cartier Bărboşi. Citeste mai mult

Teritoriul dacic aflat sub supraveghere romană

Teritoriul roman din sudul Moldovei, aşa cum s-a subliniat adesea, ocupă un loc deosebit în apărarea provinciei Moesia Inferior. În acelaşi timp, el avea o mare importanță și pentru apărarea frontierelor de răsărit ale provinciei Dacia. Ținând sub permanentă observație mişcările populațiilor din regiunile de la est de Carpați, trupele romane staționate la Barboşi, Orlovka sau Tyras puteau oricând alerta şi la nevoie ajută cu noi efective (staționate în Moesia Inferior) garnizoanele din estul Daciei. Pentru a putea interveni în caz de nevoie, romanii trebuiau să stăpânească sau cel puţin să aibă sub supraveghere drumul de legătură dintre Bărboși şi Transilvania, de pe valea Șiretului şi a Trotușului. Pericolul dinspre sud era bineînțeles foarte redus, deoarece Muntenia şi sudul Moldovei fuseseră pacificate şi anexate la imperiu. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!