… începând cu Mircea cel Bătrân
1385, 1 Ianuarie – Dan I şi Mircea cel Bătrân ajung pe tronul Valahiei, fiind asociaţi la domnie
1386 – Dan I este ucis de către ţarul bulgar de Târnovo , Ivan Şiman, data exactă nefiind nespecificând ȋnsă
1386, 23 septembrie – Ajunge pe tronul Valahiei Mircea cel Bătrân
1389 – Este atestat ȋntâia oară ȋn documente functia de stolnic
1389, 4 septembrie – Primul vornic ce apare ȋntr-un act oficial în persoana lui jupan Vladislav
Un nou documentar despre civilizația dunăreană și scrierea dunăreană. După ce am trecut în revistă munca lui Marco Merlini și concluziile sale despre plăcuțele de la Tărtăria, am publicat un articol scris de Marija Gimbutas referitor la scrierea de la Turdaș și un interviu cu Haraald Haarman despre civilizația dunăreană, redăm mai jos un nou documentar despre acest subiect.
Sursa foto
Vizionare plăcută!
Cetatea Noviodunum, amplasată lângă orașul Isaccea din județul Tulcea, reprezintă un important artefact al trecutului României. Săpăturile arheologice recente au scos la iveală numeroase obiecte de ceramică, precum și pereții fortificației de piatră, un turn de apărare și o necropolă.
Turnul mare de la Noviodunum este interesant datorită nivelurilor diferite de locuire descoperite aici, datate atât în secolul XI bizantin cât și în secolele IV-VI d.Hr.
În Turnul Mare de la Noviodunum au fost identificate nouă niveluri de locuire, numerotate deocamdată de sus în jos. Primele două aparţin sec. XI bizantin, următoarele VII, sec. IV – VI p. Chr. Nivelul IX este nivelul stilobatului şi primul nivel romano-bizantin. Nivelul VIII poate fi încadrat, după descoperirile numismatice din 1997 şi 1999, din CT. I şi CT. II, în a doua jumătate al sec. al IV-lea p. Chr. Nivelul VI – primul nivel romano-bizantin puternic incendiat, este marcat de un grup de chiupuri, amplasate spre zidul de faţadă: două descoperite în CT. II în 1998 şi alte patru descoperite în 2001 în CT. III.
Mai jos este un film de prezentare al expoziției desfășurate între 2013-2014 de la Muzeul Național de Istorie din București. Găsiți informații despre tezaurul de la Agighiol, brățările dacice, precum și tezaurul de la Pietroasele.
Mare parte din artefactele prezentate la această expoziție sunt prezente la subsolul muzeului din București, în camera tezaurului.
Tezaurul de la Pietroasele
Documentarul de mai jos nu reflectă neapărat punctul de vedere al autorului site-ului istorieveche.ro însă reprezintă un adevărat izvor de informare.
Am mai discutat despre Sarmizegetusa și localizarea sa în articolele bazate pe lucrările lui Constantin Zagoriț. Am urmărit detalii despre războaiele purtate între daci și romani în Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – primul război precum și informații despre al doilea război și despre a doua capitală a Daciei în Războaiele daco-romane interpretate de un militar – Contantin Zagoriț – al doilea război și a doua capitală a Daciei.
Urmăriți mai jos un documentar despre cetatea Capidava.
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi cetate romană, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelasi nume, Capidava. După retragerea oficală romano-bizantină din Dobrogea (circa 600) , cetatea a fost reclădită de bizantini in secolul X, adăpostind, de asemenea, și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia. (vezi sursa)
O cărămidă veche de aproximativ 1.800 de ani purtând urma piciorului unui copil de șase ani a fost descoperită de arheologi în timpul unor săpături în situl de la Colonia Sarmizegetusa Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei romane, a declarat Carmen Ciongradi, șef de șantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.
Cărămida făcea parte din sistemul de hipocaust (sistemul de încălzire) al unei clădiri aflate în incinta orașului Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Acest sistem hipocaust presupune ca podeaua clădirii să fie sprijinită pe zeci de picioare formate din cărămizi dreptunghiulare sau rotunde. Astfel, prin spațiul creat între pământ și podea, pe sub toată clădirea, poate circula un aer cald produs într-un cuptor aflat într-o latură a edificiului.
Legenda fântânii de la Castelul Corvinilor
Un aspect foarte interesant de la Castelul Corvinilor este reprezentat de fântâna interioară și povestea acesteia:
Se povestește despre această fântână că a fost săpată de către trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara îi ținea în castel. Ioan le promite celor trei că îi va elibera dacă vor săpa o fântână cu apă bună. Prizonierii, animați de speranța eliberării, sapă în stâncă timp de 15 ani și la 28 de metri adâncime reușesc să găsească prețioasa apă.
Fragment din lucrarea “Istorie Uitată, Ţara Românească în perioada 1500-1600” (lucrare în pregătire), autori: Adrian Anghel, Cristian Moşneanu, Cornel Bîrsan
Petru Dimitrie Cercel, ”frumosul ce fermeca lumea cu darul cuvântului” după cum afirmă Alexandru Vlahuţă, este descendent, pe linie paternă, al dinastiei Basarabilor fiind fiul legitim al lui Pătraṣcu cel Bun şi frate vitreg cu Mihai Viteazul iar pe linie maternă se trage din marea familie de boieri Slătioara, mama lui numindu-se Voica.
Citește aici prima parte.
Mai jos aveți concluziile lui Constantin Zagoriț, care întăresc convingerea că Sarmizegetusa a fost așezată lângă actualul sat Subcetate:
Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 8
Locația prezenta anumite avantaje din punct strategic, așa cum se observă și mai jos:
Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 9
Mai jos este descrierea cetății Sarmizegetusa, care avea 6 porți de intrare, după cum se vede și pe planșă:
Contantin Zagoriț – Sarmizegetusa, pag. 16-17
