română

Lucian Roșu, studentul lui C.S. Nicolăescu Plopșor

lucian_rosu

Citești în 5 minute!

Lucian Roșu a obținut doctoratul la Universitatea din București. Nativ al României, a predat aici cursuri din diferite subiecte incluzând Istoria Romei Antice și Istoria Civilizațiilor din Orientul Apropiat și a fost mult timp directorul tuturor muzeelor de istorie, arheologie și etnografie din România. A fondat de asemenea, în 1964, jurnalul științific Revista Muzeelor și Monumentelor, pe care l-a condus până în 1987. Fiind un om de știință Fulbright, Dr. Roșu s-a stabilit în SUA unde a predat la Universitatea din Michigan din 1979 până în 1981. Din 1981 până în 1984 a fost asistent de cercetare în Departamentul de Istorie și Artă Antică din Institutul de Artă al Detroit-ului. Întorcându-se la Universitatea din Michigan, a predat acolo până în 1987, când – la recomandarea Dr. Bernard Goldman și a soției sale, Prof. Norma Goldman de la Universitatea Statului Washington, alături de alți colegi de la Universitatea Missouri, DIA și Universitatea Statului Kansas – a venit la Universitatea de Vest din Michigan, la invitația Dr. Diether H. Haenicke, care era atunci președintele acestei universități. Dr. Roșu a continuat activitatea de predare, cercetare și publicare ca profesor titular în Departamentul de Istorie din Universitatea de Vest din Michigan până la moartea sa prematură, în 6 octombrie 1998. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea III

Partea I | Partea II | Partea IV | Partea V

Citești în 10 minute!

Descoperirea de la Bugiulești a fost plasată în Villafranchian, o perioadă de acum 1.700.000 – 2.000.000 de ani. Cercetările au durat între anii 1960-1969 și au fost reluate în 1975, acestea scoțând la iveală un număr foarte mare de artefacte.

În niveluri străvechi de locuire, s-au descoperit unelte din oase de animale şi coarne de cervidee, precum şi o serie de pietre anume selectate de către fiinţe umane, spre a fi întrebuinţate ca unelte. Dintre toate, cele mai importante ştiinţific s-au dovedit a fi vestigiile materiale provenite din punctul denumit de către localnici “Valea lui Grăunceanu”. În acel loc, pe o suprafaţă restrânsă de numai circa 80 metri pătraţi, s-au “recoltat”, un impresionant număr, (câteva sute) de oase lungi (ale unor animale mari), toate rupte la ambele extremităţi, pentru a se extrage măduva din interiorul acestora. Aproape tot pe atât de numeroase erau diferite cranii de animale, prezentând perforaţii prin care s-au scos din cutia osteologica creierii în vederea consumării lor ca hrană. Fapt deosebit de important, în punctul denumit “Valea lui Grăunceanu”, pe lângă oasele sparte cu scopul deliberat al extragerii măduvei, erau prezente o serie de oase lungi (femure) provenite de la picioarele animalelor ce fuseseră transformate în unelte prin spargerea lor dirijată, aplicându-se lovituri cu pietre ascuţite şi tăind oblic osul pe la mijlocul lungimii. Totodată, în lotul pietrelor locale folosite la spargerea oaselor s-au identificat şapte bolovani dintr-o rocă aparte, mai dură, necesari în procesul de rupere a capetelor oaselor aduse de pe Dealurile Slătioarei. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea II

Partea I | Partea III | Partea IVPartea V

Citești în 10 minute!

În articolul anterior am prezentat informații generale despre personalitatea și activitatea intensă a arheologului C.S. Nicolăescu Plopșor. Fiindcă descoperirea de la Bugiulești nu este prezentă sub formă de citare în lucrări științifice ale cercetătorilor străini, vom arăta informaţiile unor cercetători români, referitoare la paleoliticul României în general, și la fosilele umane descoperite de Nicolăƒescu Plopșor. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea I

nicolaescu plopsor

Partea II | Partea III | Partea IVPartea V

Citești în 10 minute!

Cele două articole despre hominizi, Primii hominizi – partea I și Primii hominizi – partea II, au avut scopul principal de a reda un context internațional privitor la studiul vechilor oameni din paleolitic și a uneltelor pe care aceștia le foloseau. De asemenea, am arătat și o lista cronologică de fosile umane recunoscute la nivel mondial. Astăzi lansăm o serie de articole referitoare la un cercetător și la rezultatele studiilor sale, ce sunt foarte puțin folosite ca referință în articole științifice. Citeste mai mult

Ale cui sunt Basarabia și Transnistria?

Citești în 10 minute!

După ce am arătat în articolul A cui este Transilvania? modul în care s-a rezolvat disputa dintre sașii și românii din două sate din jurul Bistriței în anul 1366, este momentul să tratăm un alt subiect legat de românii din Moldova, Basarabia și zona teritoriului istoric al Transnistriei, un teritoriu mai mare decât cel cunoscut astăzi.

harta istorica a Transnistriei

Harta istorică a Transnistriei – Alexandru Boldur

Primele menţiuni despre existenţa unor comunităţi sunt din sec. IX-XI, când triburi slave se vor aşeza în Moldova estică, întemeind aşezări fortificate, precum cele din satul Echimăuţi (Orhei) sau Rudi (Soroca), unde a fost descoperită o cetate fortificată, supranumită de populaţie Farfuria turcului. Aşezarea fortificată de la Echimăuţi, construită în jurul anului 940 de către slavi, avea un sistem de apărare alcătuit dintr-un şanţ adânc şi un val mare de pământ, pe creasta căruia s-a înălţat o palisadă din lemn şi piatră. Curând însă slavii aveau să intre în conflict cu populaţia băştinaşă moldavă, ducând la asedierea acestei fortificaţii şi în final, la distrugerea ei prin incendiere, în jurul anului 1050. Citeste mai mult

A cui este Transilvania? (într-un document din anul 1366)

Citești în 10 minute!

Un conflict interesant  în care sunt implicați românii din actualul sat Petriș și sașii din actualul Satu Nou, are loc în anul 1366. Conflictul este legat de dreptul de proprietate a unei păduri. Important este de menționat faptul că regele Ludovic I se deplasează personal la Bistrița, unde îi cere judelui Ubaldus Tumels să judece acest litigiu. Documentul ce conține hotărârea judecatei este publicat în anul 1894, în revista „Familia”, de către academicianul Atanasie Marian Marienescu, document ce l-a preluat din volumul „Documente privitoare la Istoria Românilor„, publicat de Academia Română, vol. I, partea a 2-a, pag. 112-118. Iată conținutul documentului: Citeste mai mult

ISTORIA ROMÂNILOR ÎN DATE (cronologie anii 2.000.000 i.Chr. – 1.400 d.Chr)

Înaintea erei noastre:

2 000 000 – 1 800 000 Bugiuleşti.

Apariţia primilor hominizi de tip Australopithecus. Descoperirea resturilor fosile s-a făcut în localitatea Bugiuleşti, din judeţul Vâlcea. [Vezi în acest articol mai multe detalii]

1 000 000 – 10 000 Paleoliticul

1 000 000 – 100 000 Paleoliticul inferior.

Popularea teritoriului României de către cete de hominizi purtători ai culturii uneltelor de prund. Dovezi arheologice descoperite la Valea Dârjovului (Muntenia), Valea Lupului şi Ripiceni (Moldova), Căpuşul Mic (Transilvania). Citeste mai mult

Primii hominizi – partea II

Citești în 10 minute!

În articolul anterior am prezentat o lista cronologică cu fosilele primilor hominizi descoperiți pe Terra. Astăzi continuăm această temă cu 3 descoperiri publicate în 2013, legate de locul unde s-a folosit pentru prima dată focul și respectiv alte fosile, aparținând unor strămoși ai oamenilor de astăzi.

În numărul din mai 2013, Discover Magazine publică informații despre peștera Wonderwerk din Africa de Sud. Aici, echipa arheologului Paul Goldberg de la Universitatea din Boston, a descoperit în mod accidental sedimente vechi de un milion de ani, care aveau urme de ardere. Citeste mai mult

Primii hominizi – partea I

Citești în 10 minute!

O parte importantă a istoriei este studiul paleoantropologiei. Oamenii din ziua de astăzi au o curiozitate sporită în ceea ce privește vechii locuitori ai Pământului. Subsolul este cel care va arăta întotdeauna o imagine cât mai clară a trecutului îndepărtat. Oamenii de știință au realizat anumite categorii, în funcție, în principal, de înrudire. Au existat multe dezbateri în ceea ce privește numele vechilor oameni ai acestei planete, dar în final, arborele denumirilor și categoriilor arată, în linii mari, ca în următoarea imagine: Citeste mai mult

Istoria, amalgam de filosofii și păreri

Citești în 5 minute!

Data-Center-HistoryObservăm că istoria se scrie prin prisma unor convingeri personale, într-un mod subiectiv. Această abordare este profund greșită. Istoria este o știință, nu este exactă ce-i drept, dar este o știință. Aceasta trebuie văzută în mod obiectiv, prin prisma faptelor și evenimentelor descrise în documente istorice, ce aparțin scriitorilor antici și bineînțeles, prin prisma descoperirilor arheologice. Aceasta este descrierea formală a istoriei. Ulterior, aceasta trebuie studiată și în concordanță cu alte științe moderne, cum ar fi de exemplu genetica sau geologia. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!