arheologie

Statuie din bronz a împăratului Traianus Decius descoperita la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Portret care îl reprezintă, probabil, pe împăratul Traianus Decius. Trăsăturile sunt cele ale unui om în vârstă, cu pomeți proeminenți, ochi foarte apropiați, barbă scurtă care acoperă maxilarul. Reprezentarea șuvițelor de păr și a bărbii este decorativă, redate prin linii incizate. Pe creștet se găsesc urmele a două nituri, folosite, probabil, pentru a fixa o coroană. Piesa prezintă numeroase defecte de turnare, retușate încă din antichitate.

Sursa text: Cimec

Gaius Messius Quintus Trajanus Decius, cunoscut și sub numele de Trajan Decius, a fost un împărat roman care a domnit între anii 249 și 251 d.Hr. Accederea lui la tron a avut loc după ce a reprimat o rebeliune în Moesia, iar trupele sale l-au proclamat împărat. Înainte de a deveni împărat, Decius se afirmase deja ca un politician distins în timpul domniei lui Philip Arabul. Citeste mai mult

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost primul oraş roman al Daciei. A fost amplasată strategic de-a lungul drumului imperial care vine din Tibiscum prin culoarul Bistra şi Pasul Porţile de Fier ale Transilvaniei, la jumătatea distanţei dintre primele două fortăreţe legionare ale Daciei – Berzovia şi Apulum. La sud era ocrotită de masivul Retezat, iar la nord de Munţii Poiana Ruscă. Puternicele garnizoane auxiliare de la Tibiscum şi Micia au păzit îndeaproape căile de incursiune dinspre vest, respectiv nord. Acest aranjament defensiv a eşuat o singură dată, la începutul războaielor marcomanice (166–180 d.Hr.), când invadatorii au ajuns la zidurile oraşului. Sarmizegetusa se afla şi la numai 12 km de cariera Bucova, care asigura marmura orasului.
Colonia a fost fondată de împăratul Traian în câţiva ani de la încheierea celui de-al doilea război dac (106 p. Chr.), deoarece Imperiul Roman trebuia să stabilească nu numai infrastructura militară, ci şi o bază economică şi administrativă pentru noua provincie. Deţinând de la început cel mai înalt rang urban, colonia, rolul său a fost legitimat simbolic prin adoptarea denumirii distrusei reşedinţe regale dacică, situată la aproximativ 40 km distanţă. Citeste mai mult

Castrul de epoca romană de la Grădiştea de Munte – Vârful Muncel

Situl arheologic se găseşte la est de localitatea Grădiştea de Munte, aproape de Culmea Muncelului.

Are o formă de cărţi de joc, cu incinta, şanţul şi meterezele încă vizibile. S-a stabilit că a avut cel puţin două faze de construcţie, atât pământ, cât şi cherestea. Întreaga incintă măsura doar 110 X 65 m, iar orientarea castrului era nord-est-sud-vest.Pe laturile de sud-est şi nord-vest, există două seturi de metereze paralele, cel mai probabil un sistem defensiv menit să blocheze posibilitatea de avans. Din colţul de vest, cele două linii de metereze se extind pe cca. 245 m pe panta si duc spre un izvor din apropierea padurii. Când era săpat şanţul din jur, pământul îndepărtat a fost folosit pentru crearea meterezei şi completat cu pământ scos din nişte scoase special realizate, identificate aproape în spatele meterezei, în interiorul incintei, ceea ce lasă impresia falsă a unui al doilea şanţ interior. În ultima fază, incinta avea o grosime de 4 m şi era din pământ şi piatră. Citeste mai mult

Cercetările arheologice din 2019 în castrul legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa

Cercetările arheologice desfășurate în canabae-le legiunii a V-a Macedonica, din Potaissa (Turda, jud. Cluj), au adus la lumină informații semnificative despre viața civilă din apropierea castrului legionar roman. Aceste cercetări au beneficiat de un buget de 50,000 de lei alocat din Planul Național de finanțare a cercetării arheologice sistematice a Ministerului Culturii și Identității Naționale, cu implicarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

În perioada 2 septembrie – 4 octombrie 2019, echipa de cercetare s-a concentrat asupra zonei civile din nord-vestul castrului, explorând în mod detaliat canabae-urile legiunii a V-a Macedonica. Printre descoperirile notabile se numără clădiri de locuit, drumuri și structuri cu destinații variate. Citeste mai mult

Săpături arheologice făcute la Tureni, județul Cluj, prilej pentru promovarea unor falsuri istorice

Un fals istoric potrivit căruia s-ar fi descoperit un document scris în limba română care datează din 1267 a reapărut în spațiul public. Ocazia a fost legată de recentele descoperiri arheologice făcute pe traseului drumului de legătură între DN1 și A3. Arheologii clujeni au găsit în două situri diferite artefacte din epoca fierului și din cea romană. Ce este adevărat și ce nu din această poveste istorică, aflați din reportajul audio.

Totul a pornit de la o postare pe pagina proprie de Facebook a primăriței comunei clujene Tureni, Daniela Mănăilă. Ea a anunțat că arheologii au descoperit vestigii care dovedesc că ”Tureniul a fost locuit de daci, apoi și de romani, iar acest lucru a fost reconfirmat de specialiști”. Citeste mai mult

Columbia: În căutarea primului oraș construit de conchistadori (reportaj)

Ne aflăm în municipalitatea Unguia, în nord-vestul Columbiei, într-o regiune devastată de Clan del Golfo, cea mai mare bandă de traficanți de droguri din țară.

Majoritatea celor care participă la săpături sunt femei, în special femei indigene și afro-columbiene. Lucrează sub supravegherea lui Alberto Sarcina, un arheolog italian în vârstă de 55 de ani care arată ca Indiana Jones.

Cu cizme de cauciuc și o pălărie mare de paie pe cap, el încearcă de zece ani să reconstituie istoria primei capitale hispanice din Lumea Nouă. În jurul său, jungla densă din Darien se întinde până în vecinătatea Panama. Citeste mai mult

Brazilia. Seceta a scos la iveală gravuri în stâncă ce înfățișează fețe umane, vechi de mii de ani. Erau acoperite de apa fluviului Amazon, al cărui nivel a scăzut la minime record.

Râul Amazon se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimul secol, care a scos la suprafața stâncile gravate din Ponto das Lajes, pe malul de nord al Amazonului, lângă locul unde râurile Rio Negro și Solimoes se unesc.

Gravurile au fost observate prima dată în 2010, tot în perioada secetoasă. Acum însă, apele Rio Negro au scăzut cu 15 metri și au expus astfel întinderi vaste de stânci și nisip, unde anterior nu existau plaje.

Jaime de Santana Oliveira, care lucrează la Institutul Național al Patrimoniului Istoric și Artistic a explicat că gravurile de acum nu sunt singurele descoperiri din zonă. Cercetătorii au observat anterior și alte gravuri, însă acestea pot contribui la eforturile prin care se încearcă stabilirea originii lor. Citeste mai mult

”Casa pătrată” din Nîmes – unul din cele mai bine conservate temple romane din lume, inclus în patrimoniul UNESCO

© Pascal GUYOT / AFP

Decizia a fost luată la reuniunea reprezentanților statelor membre UNESCO care a avut loc luni la Ryad, Arabia Saudită.

© Pascal GUYOT / AFP

Fostă colonie romană, a cărei înflorire a cunoscut apogeul sub domnia împăratului Octavianus Augustus, Nîmes era un centru comercial și cultural de primă mărime al Imperiului.

Numeroase edificii din acea perioadă s-au păstrat până în ziua de azi, în unele având loc în mod curent spectacole și concerte, dar cel mai bine conservat este ”La Maison carrée”. Citeste mai mult

Ohrid, Albania: probabil cea mai veche așezare lacustră din Europa

Rezultatele datării cu radiocarbon a unor mostre din acest sit, descoperit în largul coastei micii peninsule Lin, arată că vestigiile datează din perioada 6.000 – 5.800 î.Hr.

„Din câte știm, situl lacului Lin este cel mai vechi din Europa (…) mai vechi decât cele cunoscute până în prezent în Mediterana și în regiunea alpină…

„În nordul Alpilor, cele mai vechi situri datează din jurul anului 4000 î.Hr., iar mai la sud, în lacurile alpine italiene, acestea datează din jurul anului 5000 î.Hr.”, explică arheologul Albert Hafner, director de cercetare la Universitatea din Berna, expert în locuințele lacustre neolitice europene. Citeste mai mult

Grup sculptural roman din secolul al III-lea-al IV-lea d.Hr, Felix Romuliana, Gamzigrad, Serbia de astazi

Un fragment dintr-un grup sculptural roman din secolul al III-lea-al IV-lea d.Hr., reprezentând un câine care urmărește un mistreț sălbatic, a fost descoperit în ruinele palatului imperial de la complexul Gamzigrad – Felix Romuliana, în apropierea orașului Zaječar din estul Serbiei.

Acest fragment face parte dintr-o compoziție mai amplă, probabil reprezentând zeița Diana, protectoarea vânătorii și a mediului rural, sau călărețul trac, un cult care îmbină elemente din tradițiile religioase și mitologice helenistice și paleobalcanice. Mistrețul este sculptat cu pricepere, având corpul acoperit cu blană ondulată și o creastă pe spatele gâtului. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!