arheologie

Aşezarea antică Apoulon

În ultimul secol, aşezarea dacică de la Alba Iulia a constituit obiectul a numeroase ipoteze şi păreri formulate de către istorici. În prima jumătate a secolului al XX-lea, E. Kornemann, N. Iorga, I. Marţian, C. Patsch, C. Daicoviciu, Gr. Florescu etc. au susţinut existenţa unui sat al autohtonilor daci (vicus) sau a unei „fortăreţe” preromane. În 1949, examinând „natura obârşiei, factorul topografic şi antropogeografic, începuturile şi originea numelui”, I.I. Russu localiza cetatea locuită de tribul Apulilor de pe malul drept al Mureşului. În 1961, eruditul clujean a reluat problematica aşezării Apoulon şi a adus noi contribuţii onomastice la etimologia şi semnificaţia tribului apulilor în Dacia antică. Citeste mai mult

Carpato-Danubienii din Dacia

Extras din Dacia. Civilizațiile străvechi din regiunile carpato-danubiene – 1937 – Vasile Pârvan

Europa centrală, de la Alpii austriaci şi din câmpia Bavariei până în podişurile Galiţiei orientale şi până în stepa Dobrogei, adică Europa danubiană, prezintă încă dela începutul protoistoriei, din vârsta Bronzului, şi până’la sfârşitul evului mediu, — când se prăbuşeşte regatul catolic al Ungurilor sub loviturile propriilor lor rudenii musulmane, Turcii, — în 1526—, o serie de fenomene culturale al căror teritoriu de bază îl formează înaltul podiş transilvan. Citeste mai mult

Centrul de putere al dacilor din Munții Perșani – Tipia Ormenișului

În acest articol vom sintetiza informațiile din cercetările arheologice efectuate în locația Tipia Ormenișului din județul Brașov. Coordonatorul acestora a fost domnul arheolog Florea Costea, care s-a ocupat de acest sit încă din anul 1989.

tipia_ormenisului_1

Un lucru foarte important de reținut despre acest sit este locuirea în diferite epoci, locuire argumentată cu descoperirile de ceramică încadrate în diferite perioade de timp.

Epoca bronzului – este reprezentată de cești sau străchini polilobate, la care se adaugă alte artefacte importante precum carele miniaturale: Citeste mai mult

Descoperiri care răstoarnă teoria popoarelor indo-europene de origine asiatică !

Vezi partea I aici.

Cornel Bîrsan – fragment din lucrarea Istorie Furată.Cronică Românească de Istorie Veche

In India
Aceasta migrare a triburilor europene în Asia nu a fost însă unică, cronicile indiene menţionează infiltrarea unei mari populaţii în Valea Indusului, în jurul anilor 1700 i.Chr. care avea să influenţeze într-un mod determinant cultura şi civilizatia indiană. Aceasta populaţie europeana migrata din zona Central-Europeana pe traseul Caucaz, Tarim şi ulterior Valea Indusului avea să fie numită de către vechii indieni, Arya, respectiv “străini” , formulare de unde derivă atât de utilizatul, în exces cuvant “arian” respectiv “popoare ariene”.
Celebra epopee sanscrită “ Ramayana “, scrisă în secolul IV iHr., alcatuită din 24.000 de distihuri, prezintă epopeea prinţului Rama, identificat şi ca „preot scit”, intrat în conflict cu anumite facţiuni ale poporului său „pelasg”, decide să „emigreze” spre Asia.
Mişcarea iniţiată de către Rama este un proces masiv de migrare, pelasgii cucerind Caucazul, Iranul, India şi Ceylonul.
În India pre-invaziei ariene trăiau dravidienii, populatie de rasă negroidă care ocupau întregul subcontinent, originari, probabil, din Africa. În jurul anilor 2400 î.Chr., aceştia vor crea o înfloritoare civilizaţie, remarcată prin ridicarea unor orase precum, Mohendjo-Daro şi Harappa, construite matematic. Clădirile oraşelor, construite din cărămidă, sunt aliniate de-a lungul străzilor care se întretaie în unghi drept. Oraşele erau prevazute cu un sistem de canalizare şi alimentare cu apă performant. Creşterea puterii economice a populatiei dravidiene avea să le faciliteze efectuarea de schimburi comerciale cu civilizaţiile din Mesopotamia şi întregul Orient Mijlociu. Citeste mai mult

Povestea scrisului

logo_blackDin volumul „Istorie Furată.Cronică românească de istorie veche”, de Cornel Bîrsan

[…]Toate aceste descoperiri făcute, și multe altele, puțin mediatizate, a căror expunere numai, ar ocupa zeci de volume, se întind pe un spatiu imens care acoperă o mare parte a Europei de Est pe actualele teritorii ale României, Republicii Moldova, Ungariei, Ucrainei, Cehiei si Slovaciei, Serbiei si Bulgariei, Greciei si Turciei.

Ne punem intrebarea cine au fost cei care au construit aceste fortificatii gigantice, au început să își contruiască case și să închege comunități mari, au început să prelucreze metalele, au inceput să se împodobească cu obiecte din aur și argint, si mai ales au început să-și organizeze traiul, după structuri administrative, economice, militare și religioase, bine definite Citeste mai mult

Seimeni – inelul timpului

Inel detaliu

Autor: Ștefan Cristian Pintilie

Inima bătea să-i iasă din piept şi ştia că nu din cauza efortului. Mai erau câţiva paşi, ar urca în fugă, dar nu mai avea putere. La ultimii şi-a ridicat capul şi, încet, în faţa ochilor, s-a aşternut până departe … era aşa cum i-au spus … era Marea Apă. Sclipirile soarelui dansau pe unduirile care se rostogoleau vesele şi i s-a părut ca vede la mal peşti sărind. Instinctiv, şi-a dus mâna la piept … a pipăit seminţele apoi le-a strâns în pumn. S-a întors şi a privit în spate … a văzut cu ochii minţii unduirea lanurilor … atunci a ştiut că nu va mai pleca. Privind în jur, la ochii înlăcrimaţi ai femeii care îmbrăţişa copiii, a strâns cu putere toiagul şi la înfipt adânc în pământ. Acolo va săpa locuinţa, pe acel deal scăldat în lumină. De acolo va pleca pe ultimul drum în Oraşul Umbrelor şi va avea lângă el statueta cioplită în piatră de nepotul favorit … statueta Gânditorului. Citeste mai mult

Constantin C. Giurescu despre preistoria Daciei

Citești în 5 minute!

Constantin C. Giurescu este un alt istoric care a tratat preistoria Daciei în scrierile sale. El spune următoarele:

Ce știm noi astăzi despre preistoria Daciei? Mijloacele noastre de informație sunt urmele pe care le-a lăsat traiul omenesc aci adică armele, uneltele, obiectele de podoabă, de cult, funerare, etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac îngropate în pământ, acoperite de praful și nisipul care s-a așezat peste ele timp de mii de ani, uneori și de cenușă incendiilor sau de dărâmăturile așezărilor pustiite. Citeste mai mult

Marco Merlini despre Tărtăria

tablitele_de_la_tartaria10 lucruri despre descoperirea de la Tărtăria:

 1) Multe dintre interpretările lui Nicolae Vlassa, cercetătorul român care a descoperit tăbliţele în 1961, au fost greşite, conform lui Marco Merlini. Interpretarea lui Nicolae Vlassa cuprindea ideile următoare:

„- Oasele par “arse şi dezmembrate, unele dintre ele sfărâmate”.
– Persoana a fost un bărbat adult.
– Acesta a fost un Mare Preot sau un Şaman.
– A fost incinerat în timpul unui sacrificiu uman.
– Oasele arse, sfărâmate şi dezmembrate reprezintă “rămăşiţele unui sacrificiu însoţit de o formă de canibalism ritual”
– Groapa era o “groapă magico-religioasă …umplută cu pământ cenuşos”
– Mormanul de obiecte găsite pe fundul gropii alături de oasele umane reprezintă “ofrande de sacrificiu”. Descoperirea reprezintă “singurul complex magico-religios … de acest tip din arealul culturii Turdaş”.
– Tăbliţele inscripţionate aparţineau nivelului Turdaş.
– Prin urmare “cele mai bune analogii pentru aceste tăbliţe sunt … tăbliţele arhaice din depozitul de la Uruk-Warka IV, pe care multe dintre semne sunt identice sau foarte asemănătoare celor de la Tărtăria”.” Citeste mai mult

Seria de articole C.S. Nicolăescu Plopșor

nicolaescu plopsorMai jos aveți cele 5 articole din seria dedicată marelui arheolog român C.S. Nicolăescu Plopșor, care a descoperit la Bugiulești, astăzi Tetoiu, resturi umane ce au fost datate cu vechimea de 2 milioane de ani.

1) În prima parte sunt prezentate detalii despre activitatea lui Plopșor și respectiv despre lucrările sale.

2) În partea a 2-a sunt prezentate informaţiile unor cercetători români, referitoare la paleoliticul României în general, și la fosilele umane descoperite de Nicolăƒescu Plopșor. Citeste mai mult

C.S. Nicolăescu Plopșor și Bugiulești – partea V

Partea I | Partea II | Partea III | Partea IV

Citești în 10 minute!

nicolaescu plopsorDupă ce am aflat în articolele anterioare detalii despre descoperirile de la Bugiulesti, este momentul să redăm informații despre metoda de cercetare a lui Plopșor, precum și despre lucrările sale.

One could say that in the 1960s the new phase of understanding and knowledge of the Paleolithic in Romania was due primarily to Plopsor. As for research methods and interpretation of the Paleolithic, Plopșor was the first to organize the complex system of interdisciplinary research. At Baia de Fier, Ohaba Ponor, or Bugiulești , and later at Bicaz or Portile de Fier, archaeologists concerned with problems of the Paleolithic worked in the same group with archaeologists specializing in later periods – Ancient or Medieval History – and with anthropologists, paleontologists, geostratigraphers, ethnographers, and folklorists.He was first to see that only this type of research could reconstruct stages of social development from vanished historical periods. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!