istorie veche

Cetățile dacice din Munții Orăștiei vor putea fi vizitate din săli multimedia dotate cu echipamente de înaltă tehnologie, dar și de pe calculatorul sau tableta de acasă, grație unui proiect ce își propune să realizeze un muzeu virtual ce va include prezentarea detaliată a acestor monumente UNESCO.

În paralel, 500 de piese arheologice, ce au fost descoperite cu ocazia săpăturilor sistematice din Munții Orăștiei, vor fi scanate de specialiști cu ajutorul tehnologiei 3D și vor completa „zestrea” muzeelor virtuale ce vor fi realizate, în colaborare, de către ingineri, informaticieni și istorici. Citeste mai mult

Prima menţionare a Târgşorului ca localitate este într-un hrisov din data de 6 august 1413 dat de către Mircea cel Batrân, ce consta în acordarea unor privilegii domneşti negustorilor. Cu această ocazie începe perioada de înflorire a Cetăţii Târgşor. Târgşoru Vechi s-a impus atenţiei istoricilor şi arhitecţilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, datorită monumentelor sale extrem de valoroase.

Cercetările arheologice au debutat în anul 1956, echipa de cercetători de atunci compusă din Dorin Popescu, Gheorghe Diaconu, Gheorghe Cantacuzino, Sebastian Morintz, Nicolae Simache, Dinu Rosetti, profesorul Ion Ionaşcu şi studenţii M. Sânpetru, Al. Popeia şi M. Zgabea, a trasat primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. Perimetrul cercetat are peste 17 ha, vestigiile identificate aici având o valoare imensă pentru poporul român, primele urme de locuire de aici aparţinând paleoliticului superior. În anul 1991, perimetrul a fost declarat de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice drept „Rezervaţie de interes public naţional”. Citeste mai mult

Un articol de Cristian Moșneanu

Prima parte aici.

Despre  Zamolxis, de la Herodot,  avem cele mai imprortante  informaţii  despre cultul și mitul său. După cum aflase de la grecii din Emexon și de la cei din zona Mării Negre,  Zamolxis  este posibil să fi fost un vechi sclav al lui Pitagora. Eliberat, el s-a imbogăţit și ar fi reușit să facă o călătorie iniţiatică. Apoi s-a întors la traci pe care i-a deprins cu învăţăturile sale și pe care i-a pus să îi “clădească o sală de primire în care îi primea pe cei mai de seamă dintre concetăţenii săi.  În cursul ospăţului îi invaţă că nici el nici comesenii săi nici urmașii lor nu vor muri, ci vor ajunge într-un loc în care vor trăi deapururea și se vor bucra de o fericre desăvȃrșită. Între timp el a pus să i se facă o locuinţă subpămȃnteană în care a coborȃt și a trăit vreme de trei ani. Traci il regretau și il plângeau  ca pe un mort. În al patrula an a apărut în faţa lor și așa îi făcu Zamolxis să creadă spusele lui.  Iată ce povestesc că ar fi căcut el. Cât despre mine, nici nu pun la îndoială și nici nu cred pe deplin cele ce se spun despre el și loculinţa lui de sub pămȃnt. De altfel socot că acest Zalmolxe a trăit cu multă vreme înaintea  lui Pitagora. Fie că Zamolxis nu a fost decȃt un om, fie că a fost într-adevăr un Zeu de prin părţiile Geţiei,  îl las cu bine”. Citeste mai mult