istorie veche

Rușii trăiesc de opt secole cu supunerea și instinctul de invadare în gene

După opt secole de totalitarism, poporul rus “are supunerea interiorizată în genele sale istorice”, și e gata să își activeze oricând “instinctul de invadare”, pentru că “este învățat să cucerească lumea”.

Este opinia scriitorului și filozofului Gabriel Liiceanu, care spune că “omenirea și lumea politică a planetei încă nu a conștientizat” că poporul rus trăiește de opt secole “în mintea unui singur om”, fie că e vorba de Ivan cel Groaznic, de țarii “roșii” sau de Vladimir Putin.

Gabriel Liiceanu a vorbit, într-un interviu pentru știrileprotv.ro, realizat de Cristian Leonte, despre felul în care ar trebui să înțelegem “ecuația” poporului rus, prin prisma istoriei sale, marcată de totalitarism. Citeste mai mult

Când a început să fie sărbătorit Crăciunul și când a devenit acesta principala sărbătoare creștină? S-a născut Isus Hristos pe 25 decembrie?

Într-o listă veche a episcopilor romani, întocmită în anul 354 d.Hr., aceste cuvinte apar pentru anul 336 d.Hr.: „25 decembrie: natus Christus in Betleem Judeae – 25 decembrie, Hristos născut în Betleem, Iudeea”. Această zi, 25 decembrie 336, este prima celebrare consemnată a Crăciunului, potrivit site-ului www.christianity.com.

Primul Crăciun a fost celebrat la Roma, capitala Imperiului Roman, în penultimul an al domniei Împăratului Constantin cel Mare, cel care a avut o contribuție decisivă la triumful creștinismului asupra păgânismului până atunci dominant. Constantin a început să fie un adept al creștinismului după victoria împotriva rivalilor săi de la Ponte Milvio (aflat într-o suburbie a Romei) pe 28 octombrie 312, a acordat statut de egalitate cu celelalte religii creștinismului prin Edictul de la Milano din februarie 313 și a jucat un rol crucial la Conciliul de la Nicea din 325 în care episcopii creștini au adoptat dualitatea naturii lui Isus – divină și umană.

În primii 300 de ani ai erei creștine, zilele de naștere nu au primit prea multă atenție – nici măcar nașterea lui Hristos. Ziua în care un sfânt murea era considerată mai importantă decât nașterea sa, deoarece îl introducea în împărăția cerurilor. Botezul lui Hristos a primit mai multă atenție decât ziua sa de naștere în sărbătoarea Epifaniei – Bobotează, din 6 ianuarie. Citeste mai mult

Cunoastem fragmente de istorie

Sursa foto: Unsplash

Ne-am apucat în luna iunie a anului 2021 sa documentam subiecte din Mileniul Întunecat de istorie a României fiindcă noi cu toții cunoaștem doar fragmente de istorie.

Internetul de limba romana este plin de exagerari istorice. Cel mai sensibil subiect și cel mai exagerat de altfel, este cel legat de civilizația dacilor. Lucrurile nu sunt deloc ușoare cand vorbim despre daci. Atat cat ne-a arătat arheologia cu foarte puține proiecte în teren, ne facem o idee despre cetățile, armele și traiul dacilor. Dar nu știm nimic despre limba lor. Știm doar o mențiune trecătoare ca dacii și geții vorbeau aceeași limbă. Atat. Tablitele de la Sinaia nu sunt acceptate de către specialisti ca fiind artefacte din care putem porni studiul lingvistic asupra lor. Daniel Spanu a aratat recent ca tablitele contin atat litere grecesti cat si chirilice și a indicat ca un potențial autor al lor ar putea fi Bogdan Petriceicu Hasdeu. Restul de cărți care „traduc” sau „descifrează” tablitele fotografiate de Dan Romalo sunt entuziaști ai istoriei, nu experti in lingvistica. Mulți probabil veți citi aceste randuri si veți fi ofensati. Nu asta e intentia. Credeți că arheologii și istoricii care studiaza istoria științific nu si-ar dori sa descopere scrisul dacilor sau sa afle ce limba vorbeau aceștia? Nu credeți ca ar fi o împlinire pentru profesia lor? Citeste mai mult

Afganistan – cimitirul imperiilor

Pe 16 august, la o zi după ce talibanii au intrat în Kabul, Joe Biden a susținut un discurs despre tragica situație în care a ajuns țara în care armata S.U.A. a luptat timp de două decenii:

“Evenimentele pe care le vedem acum reprezintă trista dovadă că nicio forță militară nu va putea crea un mediu stabil, unit și sigur în Afganistan – țară cunoscută în istorie sub numele de Cimitirul Imperiilor” [1].

Analizând vasta istorie a Afganistanului, vom observa că țara a trecut prin mâinile multor imperii. Citeste mai mult

Cetatea dacică Ardeu

Unul dintre cele mai puțin cunoscute monumente dacice, cetatea Ardeu a fost descoperită în secolul al XIX-lea de arheologul maghiar Téglás Gábor. Totuși, în secolul XX cetatea nu s-a mai bucurat de atenția cercetătorilor.

Cetatuia Ardeu – reconstituire 3D – sursa romaniadevis.ro

Unde se află cetatea Ardeu și de ce este importantă?

Cetatea Ardeu a fost o cetate dacică, situată pe un deal la sud de satul Ardeu din județul Hunedoara. Situl arheologic cuprinde acest deal, numit “Cetățuii”, zonele joase din jurul acestuia și “Dealul Judelui”, platou aflat la poalele Cetățuii. Accesul către vârful dealului este destul de dificil, dat fiind faptul că toți cei patru versanți ai acestuia sunt abrupți. Citeste mai mult

Templu dacic descoperit la Sarmizegetusa Regia

Un alt templu dacic a fost descoperit în Sarmizegetusa Regia. Se află pe terasa a IX-a, deasupra teraselor X şi XI – unde sunt celelalte şapte edificii de cult ale dacilor.

Arheologii au început în 2017 săpăturile care au dus la dezvelirea lui, însă în primele etape de cercetare au fost rezervaţi în a oferi detalii despre rolul construcţiei misterioase.

Acum, oamenii de ştiinţă implicaţi în cercetarea Sarmizegetusei Regia se declară convinşi că rămăşiţele scoase la iveală în urma ultimelor cinci campanii arheologice sunt ale unui templu dacic, al cărui plan includea 60 de baze de calcar, unele dintre ele aflate in situ, dispuse pe cinci şiruri a câte douăsprezece rânduri.

Mai mult, potrivit arheologului Răzvan Mateescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, edificiul din Sarmizegetusa Regia ar fi fost ridicat pe locul altei construcţii, mai vechi, care a fost distrusă de foc. Resturile incendiate se găsesc pe suprafeţe mari şi au fost folosite în structura templului ridicat ulterior. Citeste mai mult

Scrie articole pentru Istorie Veche

Căutam colaboratori pentru website-ul nostru. Dacă ești pasionat de istorie sau ești un student masterand sau doctorand la facultatea de istorie, scrie-ne pe contact@istorieveche.ro.

Colaborarea este de tip freelancing și include 2 modalități de a te plăti:

Pentru orice articol pe tema istorie veche pe care ni-l trimiți te plătim cu 25 RON/pagină.

  • Articolele trebuie să aibă maxim 3000 de cuvinte
  • Trebuie să le documentezi temeinic și să incluzi citate, poze, hărți, etc.
  • Incluzi linkurile de pe internet de unde te-ai documentat și numele cărților sau articolelor de unde ai preluat citate
  • Citeste mai mult

    MNIR: Festivalul de reconstituire istorică ”Zilele Columnei” – în perioada 17-19 septembrie

    Festivalul de reconstituire istorică daco-romană din Bucureşti „Zilele Columnei” se va desfăşura, în perioada 17-19 septembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României şi în proximitatea instituţiei muzeale.

    Potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES, festivalul, organizat Asociaţia Terra Dacica Aeterna şi de MNIR, va începe pe 17 septembrie, la ora 21,00, cu o paradă cu torţe în zona Căii Victoriei şi a Centrului Vechi, evenimentul urmând să aibă loc în zona adiacentă intrării principale şi în proximitatea clădirii MNIR.

    „În spaţiul amintit, membrii Asociaţiei Terra Dacica vor aduce la viaţă elemente civile şi militare ale perioadei antice. În zilele de 18 şi 19 septembrie, în cadrul mai multor ateliere meşteşugăreşti, publicul va putea vedea cum se produceau cămăşile de zale sau cum se prelucrau lemnul, osul sau pielea. Participanţii vor avea ocazia să deguste şi o serie de reţete culinare antice, autentice. Nu în ultimul rând, vor avea loc demonstraţii militare, prin intermediul cărora publicul se va familiariza cu formaţiile de luptă romane sau cu armele dacilor”, precizează sursa citată.

    Cu acest prilej va fi organizată o micro-expoziţie cu artefacte antice, care au fost replicate în scop educativ de către membrii Terra Dacica Aeterna, aproximativ 70 de tineri aflaţi în grija Direcţiei pentru Protecţia Copilului Sector 3 fiind invitaţi la o „Lecţie de Istorie Vie”, susţinută de către membrii asociaţiei şi angajaţii MNIR.

    La finalul lecţiei, tinerii vor participa la un concurs de tip „treasure hunt”, dotat cu premii constând în cărţi cu tematică istorică şi rechizite, asigurate de ThoughtWorks România.

    Festivalul de reconstituire istorică „Zilele Columnei” este organizat cu sprijinul Asociaţiei Coolturale „Nouă ne Pasă!” şi The History Channel. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)  Citeste mai mult

    De ziua limbii române să ne amintim de primul text scris în limba română

    Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung

    În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel). Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

    Textul scrisorii

    „Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.).

    I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre.

    I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus.

    I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

    I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta.

    I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă.

    I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

    I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine.

    I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)
    Citeste mai mult

    DOCUMENT – Vlad Țepeș și singura bătălie navală din istoria evului mediu românesc – un succes răsunător până în Italia

    Text și document preluate cu bunăvoința autorilor Corpus Draculianum

    În ianuarie 1462 Vlad își împărțea armata de vreo 5-6000 de oameni în sașe corpuri, lasându-le să treacă Dunărea prin cele mai importante șase vaduri ale sale:  Isaccea, Hârșova, Silistra, Turtucaia, Ruse și Nicopole. În cele din urmă două cazuri, corpurile de armată erau conduse de voievodul valah și cel mai important susținător al său, Neagoe de la Strehaia (sau Neagoe Craiovescu), strămoșul celebrilor Craiovești, marile ajutoare de mai târziu ale lui Mihai Viteazul. Cele șase corpuri de armată valahe atacaseră în mod cât se poate de deliberat și îndelung cugetat capacitățile de reacție rapidă la Dunăre ale sultanului, formate în special din temuții akıncı-i și trupele personale ale beilor de Nicopole și Silistra. Genialitatea acțiunii nu a constat doar în rapiditatea execuției atacului, ci mai ales în natura obiectivelor distruse. Armatele valahe nu au atacat frontal trupele de akıncı-i, ci doar le-au distrus sistematic subzistența. Akıncı-ii erau la bază un fel de țărani soldați, care în timpul când nu jefuiau, practicau agricultura și alte îndeletniciri specifice oricărui țăran local. În plus, din comunitățile locale care furnizau akıncı-i, doar o mică parte din locuitori erau soldați activi. Cei mai mulți rămâneau acasă și doar trebuiau sa susțină logistic soldații activi, ce plecau în acțiunile de jaf numite akın. Tocmai aceștia au avut cel mai mult de suferit. Citeste mai mult

    error: Continutul este protejat!