Luni, 05 Septembrie 2022 08:48
Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova,
septembrie 05, 2022
Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Terra Dacica Aeterna organizează a doua ediție a festivalului de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”. Evenimentul se va desfășura la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2022, cu sprijinul Asociației Coolturale „Nouă ne Pasă!” și Bookster.
Ca și la prima ediție, perioada festivalului a fost aleasă pentru a coincide cu ziua de naștere a împăratului Traian, respectiv 18 septembrie.
Cu această ocazie, membrii Asociației Terra Dacica Aeterna vor aduce la viață o serie de elemente civile și militare ale perioadei antice. În cadrul festivalului se vor desfășura mai multe ateliere meșteșugărești de prelucrare a lemnului, osului, pielii, cămășilor de zale, prezentări de vestimentație și echipament specifice dacilor și romanilor, precum și demonstrații militare, prin intermediul cărora publicul se va familiariza cu formațiile de luptă romane, dar și cu armele dacilor. De asemenea, participanții vor avea ocazia să deguste o serie de rețete culinare antice, autentice. asemenea, vor fi expuse o serie de artefacte antice care au fost replicate în scop educativ de către Asociația Terra Dacica Aeterna.
Ca element de noutate, ediția din acest an a festivalului va cuprinde și reconstituirea unui proces roman, ritualuri antice și lupte de gladiatori susținute de la Ludus Ursus Nigrus – Școala de gladiatori a Asociației Terra Dacica Aeterna.
30 de elevi de gimanziu, coordonați de profesori din cadrul Teach for Romania, se vor bucura de o „Lecție de Istorie Vie”, susținută de către membrii Asociației Terra Dacica Aeterna și de muzeografi ai muzeului, precum și de un concurs de tip „treasure hunt”.
De asemenea, vor fi expuse o serie de artefacte antice care au fost replicate în scop educativ de către Asociația Terra Dacica Aeterna.
Programul evenimentului este următorul:
Sâmbătă, 17 septembrie
10:00-18:00 – ateliere meștesugărești
13:30-14:00 – ritualuri romane și lupte de gladiatori
17:00-17:30 – demonstrații militare
Duminică, 18 septembrie
10:00-16:00 – ateliere meștesugărești
12:00-12:30 – reconstituirea unui proces roman
13:30-14:00 – lupte de gladiatori
15:00-15:30 – demonstrații militare.
Parteneri mediaꓽ The History Channel și Magic FM.
septembrie 05, 2022
Muzeul Național de Istorie a României și Nae Caramfil, binecunoscutul și îndrăgitul cineast român, au plăcerea de a vă invita la proiecția filmului „Restul e tăcere”.
Evenimentul este organizat cu ocazia desfășurării primei ediții a Zilei Cinematografiei Românești (10 septembrie 2022) și va avea loc vineri, 9 septembrie, începând cu ora 16ꓽ00, în Holul Central al muzeului (Calea Victoriei nr. 12). Proiecția este urmată de o discuție cu regizorul filmului.
Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.
Lansat în 2008, „Restul e tăcere” (scenariul și regia Nae Caranfil, actori – Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Ioana Bulcă) prezintă povestea regizării primului film artistic românesc de lung metrajꓽ Independența României: Răsboiul Româno-Ruso-Turc 1877, ce a avut premiera în 1912, la cinematograful Eforie din București.
Pelicula lui Nae Caranfil ,,este unul dintre puținele filme postcomuniste care abordează teme din epoci istorice problematice. Pentru regizor a fost prilejul de a pomeni, cu ironie și compasiune, despre pionierii singuratici și sacrificiali ai culturii românești, despre generozitatea visătorilor români ai ,,Frumoasei Epoci” – La Belle Epoque”. (Prof. univ. dr. Mihaela Grancea, LDMD, vol. 2, 2014)
Capodoperă a cinematografiei românești, „Restul e tăcere” a fost distinsă cu mai multe premii la Galele Gopo din 2009, printre care Gopo pentru cel mai bun film, Cel mai bun scenariu, Cea mai bună imagine.
Documentarul dedicat sitului arheologic preistoric de la Păuleni Ciuc Vardomb, din județul Harghita, filmat în această vară, se află pe ultima sută de metri ai procesului de montaj. Cât timp așteptăm lansarea și înainte de a intra în poveștile serioase și explicațiile științifice ale documentarului, am decupat câteva scene amuzante din timpul filmărilor la care au participat colegii noștri, arheologi MNCR.
Cultura Gumelnița, denumită astfel datorită cercetărilor întreprinse în România în așezarea eponimă situată aproape de malul stâng al Dunării, lângă orașul Oltenița, jud. Călărași, definește debutul eneoliticului dezvoltat în sudul României către jumătatea mileniului V a. Chr. Evoluția sa a fost împărțită în trei faze principale care au durat aproape un mileniu, populația acestei culturi ocupând o vastă regiune de la țărmul Mării Negre în est, până în Bulgaria centrală la vest, la nord până în apropierea Munților Carpați, iar la sud până la Marea Egee.
ApT Ediția #9: Castrele romane din zona Clisurii Dunării
Joi, 16 decembrie, ora 16:00 vă invităm la o nouă întâlnire Arheologia pentru toți, parte a seriei de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman (Limes), pentru care România pregătește dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).
În această ediție vom vorbi despre fortificațiile din zona Clisurii Dunării, parte dintr-un sistem defensiv roman complex, care se întinde din zona localității Banatska Palanka de astăzi până în apropierea podului lui Apollodor de la Drobeta.
Castrele, turnurile și drumurile din zonă au fost construite cu scopul de a facilita accesul armatelor și de a supraveghea și semnaliza traficul fluvial. După formarea provinciei Dacia, unele fortificații din Clisura Dunării au fost abandonate, dar odată cu retragerea armatei, sub împăratul Aurelian, când fluviul a devenit din nou granița Imperiului, regiunea a fost refortificată, iar noi fortificații și turnuri sunt atestate arheologic.
Multe dintre structurile romane ale regiunii au fost, însă, modificate și folosite intens în epoca medievală și modernă, ceea ce complică studiul lor.
Construcția grandiosului proiect hidrotehnic de la Porțile de Fier ale Dunării, care a trimis pe fundul lacului de acumulare o serie întreagă de situri arheologice, închiderea granițelor țării în perioada comunistă, precum și situația politică internațională din anii ’90 (războaiele din Fosta Iugoslavie) au vitregit și mai mult cercetarea arheologică a zonei.
Ultimul deceniu a permis, însă, și a impus, în același timp, reluarea cercetărilor arheologice din zonă și reevaluarea siturilor, în condițiile în care turismul rural și nautic în zonă se dezvoltă rapid și dezordonat.
Vino la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 9-a, pentru a afla mai multe detalii despre castrele romane din zona Clisurii Dunării, despre cele mai noi descoperiri și potențialul lor științific și cultural.
Ghid în această călătorie ne va fi dr. Călin Timoc, arheolog expert și muzeograf de la Muzeul Național al Banatului.
Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al Direcției Patrimoniu Digital.
Prezentare: Călin Timoc (Muzeul Național al Banatului)
Dimensiuni – 45 x 40 cm
Colecția de artă comparată Rita și Prof. Dr. Ion Chiricuță
sec.XIX
Țara Oltului
Icoana expusă redă scena ”Maica Domnului Jalnică și Răstignirea ” care este cea mai cunoscută imagine a sa în pictura pe sticlă, întâlnită în toate centrele de iconari din Transilvania. Bustul Mariei este alăturat imaginii miniaturale a durerii sale – scena răstignirii lui Iisus. Portretul Fecioarei Maria se regăsește în prim plan, capul înclinat spre stânga, cu mâinile încrucișate la piept, în semn de rugăciune, trăsăturile feţei indicând durerea şi suferinţa prin care trece. Este înveşmântată cu maforion negru mărginit de o panglică aurie și stea pe cap.
Icoanele pe sticlă din Transilvania erau pictate de ţărani, meşteri autodidacţi, în multe cazuri, care prin arta lor vorbeau despre rai și iad, despre Dumnezeu şi viaţa sfinţilor. Atelierele de pictură funcţionau mai ales pe lângă mănăstiri şi în apropiere de glăjerii, icoanele pictate aici erau mult mai ieftine, mai accesibile decât icoanele pe lemn. Cele mai cunoscute centre în care s-au lucrat icoane pe sticlă au fost în: Nicula, Iernăuţeni, Şchei Braşovului, Ţara Făgăraşului, Mărginimea Sibiului, Valea Sebeşului, Alba Iulia, Ţara Oltului, Banat . (Juliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, București, 1975)
Sursa: muzeulparvan.ro
Vineri, 02 Septembrie 2022 09:19
Începând cu 7 septembrie 2022, ora 14.00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote…
