Lansare Istorie Veche premium – ediția martie 2022

Așteptarea a luat sfârșit! Suntem foarte bucuroși să vă anunțăm că pe 5 martie 2022 o să lansăm prima ediție a conținutului nostru premium. Am strâns în ultimele luni articole pe care o să vi le livrăm în următorul an. 

Ce conține fiecare ediție?

Vei găsi conținut pentru a citi o oră în fiecare lună lucruri noi sau pe care poate le știai mai puțin despre istoria României și împrejurimilor. Căutăm cu atenție surse și le documentăm temeinic.

Nu vei mai avea parte de reclame, bannere sau legături către alte website-uri afiliate. Vei avea acces doar la conținutul de istorie pe care îl poți citi pe telefon, tableta sau calculator fără să ai nevoie de un cont sau să ții minte parole.

Cum funcționează?

Punem la dispoziție 3 tipuri de acces:

1. cumperi înainte de lansare cu 5.5 lei pentru fiecare ediție
2. cumperi după ziua lansării cu 6.5 lei pentru fiecare ediție
3. cumperi acces pentru 1 an cu 55 lei și ai 2 luni gratuite

Pentru pasionații de istorie care cumpără acces înainte de lansarea fiecărei ediții sau care vor cumpăra acces pentru 1 an de zile, aceștia vor primi în ziua lansării toate detaliile de conectare pe emailul cu care au cumpărat accesul. Trebuie doar să lași bifată opțiunea „Înscrie-te la newsletter!” din pagina de unde plasezi comanda. Cei care cumpără după ziua lansării, vor primi detaliile de conectare după finalizarea comenzii.

5.5 lei pentru o oră de istorie în fiecare lună, cu lucruri pe care le știai mai puțin sau poate nu le știai deloc despre istoria României!

Mai jos sunt articolele care te așteaptă pe 5 martie și câteva citate din fiecare:

1. Retragerea aureliana – abandon al procesului de romanizare sau continuitate – autor Teodora Smultea
   Mergând pe succesiunea evenimentelor de după cele două războaie daco-romane, lectura ne obligă la o scurtă poposire asupra procesului romanizării și a cauzelor ce au condus la mult pomenita retragere aureliană din prospera provincie Dacia. În urma celor două confruntări, o parte din teritoriul controlat de regalitatea dacă a devenit provincie romană. Imperiul Roman acaparează acum Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia, Banat și Transilvania, celelalte teritorii nord-dunărene cucerite, Crișana, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, nu sunt înglobate Imperiului Roman și rămân dacilor liberi.
2. Conflictele de la Dunărea de Jos din perioada 275 – 324 d. Hr – autor Cristian Roșu
   După retragerea administrației și armatei din Dacia Romană, aceasta a ieșit din granițele Imperiului Roman. Cu toate acestea, majoritatea populației daco-romane a rămas în provinciile dacice. Totuși, continuarea procesului de romanizare după retragere este dezbătut de mulți istorici: “acest eveniment de o importanță excepțională pentru istoria poporului român și a romanității danubiene a provocat în istoriografia modernă cunoscuta discuție în jurul problemei dacă în Dacia a rămas sau nu o populație romanică.”
3. Așezările romane din Dacia – spațiul rural și spațiul urban – autor I.R.
   Pentru a înțelege cât mai bine situația economică, socială și etno-culturală se cuvine să poposim asupra cunoașterii condițiilor de habitat și ale tipurilor de așezări prezente în provincia romană Dacia. Conform toponomiei antice a provinciei, toponomie destul de redusă, se găsesc cu aproximație 80 de denumiri de așezări. Desigur, numărul acestora era mult mai mare, cele mai numeroase așezări fiind cele rurale, dar alături acestora s-au dezvoltat și câteva centre urbane.  Pe de-o parte în așezările rurale se găsește cea mai mare parte a populației, în special populația autohtonă. În timp ce pe de altă parte, surprindem așezările urbane cu populație axată pe o viață meșteșugărească, politică și culturală activă. Este de la sine înțeles faptul că în mediul urban se întâlnesc și coloniștii, dovadă fiind desele menționări în inscripții.
4. Mahaira și Rhompaea – arme mai puțin cunoscute ale tracilor – autor Teodora Smultea
   Puțin cunoscute însă des întâlnite în lumea tracilor și apoi a dacilor, romanilor și grecilor, armele care au înscris Tracia în rândul popoarelor războinice se înregistrează ca obiect de studiu al multor istorici dornici să pătrundă mentalitatea militară a popoarelor antice. Reconstituirea aspectelor militare ale civilizației tracice oferă un amplu tablou al gândirii războinice în spațiul ocupat de această populație, al dezvoltării artei militare și al profilului războinicului trac. Acest luptător notoriu în epocă, s-a distins nu doar prin temperamentul vulcanic, ci și prin preferința pentru săbiile și pumnalele curbe fapt ce l-a individualizat în panoul-mozaic al luptătorilor Antichității, caracteristici rămase mai apoi în conștiința și metoda de luptă a dacilor.
5. Civilizația și cultura dacilor – autor I.R.
   În spațiul carpato-dunărean civilizația și cultura dacilor a înregistrat apogeul de dezvoltare în intervalul secolelor I î.Hr. și I d.Hr. Din punct de vedere arheologic termenul de cultură face referire la totalitatea valorilor materiale și spirituale, de exemplu: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, diferite manifestări religioase și artistice, etc. Înafara statului roman, la nivelul zonei Europene existau celții și geto-dacii. Așadar, între aceste popoare exista unele similitudini. Cultura daco-geților își are rădăcinile înfipte în credințele autohtone. Hadrian Daicoviciu era de părere că ,,această originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din afară”.