retragerea aureliana

Conflictele de la Dunărea de Jos după retragerea aureliană

După retragerea administrației și armatei din Dacia Romană, aceasta a ieșit din granițele Imperiului Roman.Cu toate acestea, majoritatea populației daco-romane a rămas în provinciile dacice. Totuși, continuarea procesului de romanizare după retragere este dezbătut de mulți istorici: “acest eveniment de o importanță excepțională pentru istoria poporului român și a romanității danubiene a provocat în istoriografia modernă cunoscuta discuție în jurul problemei dacă în Dacia a rămas sau nu o populație romanică.” Citeste mai mult

Retragerea aureliană și destinul daco-romanilor după 271

Observăm că actul retragerii nu înseamnă momentul final al romanizării, ci asistăm în fapt, de la jumătatea secolului III și până la invazia hunică, la o „epocă romană târzie”, perpetuându-se așadar o „romanitate fără imperiu” prin populația daco-romană latinofonă, ce-i drept, mai modestă de acum înainte, după retragere, limba dacică strămoșească neluând locul latinei ci dimpotrivă, latina face progrese teritoriale. Din perspectivă militară, linia Dunării își păstrează vechea importanță strategică prin seria de capete de pod din câmpia nord-dunăreană, de la mare până la Porțile de Fier ale Transilvaniei. Expediții victorioase la nordul Dunării ale împăraților Galerius (domnie 305-311), Constantin cel Mare (domnie 306-337) și Valens (domnie 364-378), au menirea de a fixa pe vizigoți la răsărit de Carpați și instalarea controlului imperial pe cea mai mare parte a Câmpiei Române, control ce se menține doar până la prăbușirea echilibrului politic din Europa Răsăriteană provocată de invazia hună în 376, politica imperială redevenind activă la N de Dunăre după părăsirea scenei de către huni în 454. Citeste mai mult

Lansare Istorie Veche premium – ediția martie 2022

Așteptarea a luat sfârșit! Suntem foarte bucuroși să vă anunțăm că pe 5 martie 2022 o să lansăm prima ediție a conținutului nostru premium. Am strâns în ultimele luni articole pe care o să vi le livrăm în următorul an. 

Ce conține fiecare ediție?

Vei găsi conținut pentru a citi o oră în fiecare lună lucruri noi sau pe care poate le știai mai puțin despre istoria României și împrejurimilor. Căutăm cu atenție surse și le documentăm temeinic.

Nu vei mai avea parte de reclame, bannere sau legături către alte website-uri afiliate. Vei avea acces doar la conținutul de istorie pe care îl poți citi pe telefon, tableta sau calculator fără să ai nevoie de un cont sau să ții minte parole. Citeste mai mult

Retragerea Aureliană: Abandon al procesului de romanizare ori continuitate daco-romană in provincia Dacia?

Un articol scris de Teodora Smultea

Prin articolul de față se dorește a pune evenimentele de după notoriul an 271 într-un con de lumină urmărind a surprinde starea de fapte din spațiul nord-dunărean în contextul părăsirii provinciei, punându-ne câteva semne de întrebare:

  1. Care au fost cauzele și ce a presupus efectiv retragerea aureliană la sud de Dunăre?
  2. Cum se vede în accepțiunea istoricilor conceptul de continuitate daco-romană post retragere?
  3. Comunicare sau „agățare în cui” a relațiilor nord și sud-dunărene?

Pe urmele romanizării în Dacia

Mergând pe succesiunea evenimentelor de după cele două războaie daco-romane, lectura ne obligă la o scurtă poposire asupra procesului romanizării și a cauzelor ce au condus la mult pomenita retragere aureliană din prospera provincie Dacia. În urma celor două confruntări, o parte din teritoriul controlat de regalitatea dacă a devenit provincie romană. Imperiul Roman acaparează acum Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia, Banat și Transilvania, celelalte teritorii nord-dunărene cucerite, Crișana, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, nu sunt înglobate Imperiului Roman și rămân dacilor liberi. Istoricul Mihai Bărbulescu ne comunică faptul că războaiele de cucerire a Daciei sub Traian, au provocat dacilor numeroase pierderi umane, urmașii prizonierilor daci duși în triumf la Roma apărând în secolele II-III în diferite provincii ale Imperiului Roman, mai cu seamă în Italia, dar și Moesia, Dalmatia, Pannonia, Noricum, Gallia și Africa romană, constituindu-se astfel în aceste zone o adevărată diasporă dacică [1]. Cu toate acestea, situația este evidentă: cea mai mare parte a populației provinciei Dacia râmâne încă, constituită majoritar din daci însă, locuind în  mare pondere  în zona rurală, ei rămân departe de posibilitatea „eternizării epigrafice” [2]. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!