mnir

martie 31, 2023Muzeul Național de Istorie a României încheie luna martie cu o micro-expoziție de documente și fotografii donate de familia marii artiste Anda Călugăreanu.Domnul Alecsandru Medeleanu a păstrat timp de trei decenii documente ale artistei Anda Călugăreanu, cu care a fost căsătorit din 1988 și până la moartea acesteia în 1992, și le-a donat Muzeului Național de Istorie a României pentru a fi păstrate și a face parte din patrimoniul muzeal. Aceste fotografii și documente reprezintă un act de recuperare a memoriei Andei Călugăreanu, întregind, totodată, istoria mișcării artistice și teatrale din anii ’60, ’70 și ’80.Anda Călugăreanu, născută Anca Miranda Călugăreanu la 24 octombrie 1946, la București, în raionul Grivița Roșie, a urmat Școala Medie „Dimitrie Cantemir” din București, unde și-a susținut examenul de maturitate în anul 1964. A jucat teatru în trupa școlii. La 12 ani era pe scena Teatrului Național, în sala „Studio”, jucând în spectacolul „Tinerețe în freamăt. Feerie muzicală în 16 tablouri”, text și muzică de profesor Filip Davidsohn.A debutat pe scena Sălii Palatului în anul 1965, în spectacolul „Cei 7 magnifici”, cu mare succes la public. Era anul în care, îndrumată de Camelia Dăscălescu, începea o carieră de aproape trei decenii. Imediat după debut, în anii 1965-1968, a avut mai multe apariții la Televiziunea Română și în spectacole în București și în țară. Cornel Fugaru a cooptat-o în trupa „Sincron”, cu care a cântat în anii 1965-1966.Primul premiu al carierei a fost câștigat la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia din 1966, premiu oferit de U.T.C. La cea de-a doua participare la Mamaia, în anul 1972, a câștigat premiul III alături de Dan Spătaru cu melodia „În rândul patru” și premiul special pentru interpretare.În 1966, România a participat la Festivalul filmului de televiziune de la Monte Carlo cu o producție a lui Alexandru Bocăneț, ce o avea pe tânăra Anda în rolul principal. La TVR, în numeroase emisiuni de divertisment a făcut echipă cu Florian Pitiș de care a legat-o o prietenie de o viață, și cu Dan Tufaru, devenit mai târziu partener și tatăl fiicei sale, Ioana, născută în 1977.Participarea la numeroase concerte și festivaluri în țară și în străinătate (Festivalul internațional de la Dresda din Republica Democrată Germană, Festivalul „Lira de Aur” de la Bratislava) i-a adus notorietate și colaborări cu Orchestra Națională Radio, discuri la Electrecord, colaborări frecvente cu Televiziunea Română la spectacole de divertisment și programe de Revelion. Cuplul Anda Călugăreanu – Toma Caragiu a rămas în istoria televiziunii ca un reper al calității divertismentului.Anda Călugăreanu era, conform atestatului cu nr. 80/1966, „artist vocal muzică ușoară” categoria I. Documentul trebuia reînnoit periodic, astfel că s-au păstrat de la artistă atestatele: cu nr. 5768 din 1975, valabil până în 1979  și cel având nr. 13975, emis la 1 ianuarie 1988 și valabil până în 1992.Teatrul a fost marea pasiune a Andei Călugăreanu și o mare tristețe totodată. După ani de zile de admiteri ratate, a urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie atunci când ajunsese deja un artist consacrat și a absolvit facultatea în iunie 1987, la clasa Mihai Mălaimare, conform diplomei seria D. nr. 11011/1988, la specializarea Actorie, cu nota 10. Spectacolul de absolvire, jucat în stagiunea 1986-1987, a fost „Baba Hârca” de Matei Millo, o comedie muzicală, Anda Călugăreanu jucând rolul vrăjitoarei Baba Hârca.A avut numeroase și valoroase colaborări cu teatrele din capitală: Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, Teatrul Național, Teatrul Nottara. Un spectacol aparte a fost „Meșterul Manole”, un recital de muzică și poezie românească alături de marea actriță Leopoldina Bălănuță, de care a legat-o o trainică prietenie. După succesul „Meșterului Manole”, cel de-al doilea spectacol făcut împreună a fost „O parte dintr-o pasăre”, denumit după o poezie a Ninei Cassian, la același Teatru Mic. Un alt spectacol memorabil a fost „De ce dormi, iubito?” de Jos Vandeloom, în care a jucat în 1981, la Teatrul Nottara, alături de Horațiu Mălăele.În anul 1990, Anda Călugăreanu a avut șansa unei burse oferite de Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européene, pentru a urma la École Fratellini din Paris, cursurile de arta mimicii. S-a stins din viață la 15 august 1992.Câteva piese ale Colecției „Anda Călugăreanu” – titulatură sub care aceste documente, fotografii de familie, portrete, diplome au intrat în patrimoniul MNIR prin actul generos al domnului Alecsandru Medeleanu, soțul marii artiste, care le-a păstrat timp de trei decenii, și cu acordul doamnei Ioana Tufaru Mardare, fiica artistei,  vor putea fi admirate în perioada 31 martie – 9 aprilie 2023, pe simeza Muzeului Național de Istorie a României.De-a lungul carierei, artista Anda Călugăreanu a fost răsplătită cu o serie de premii și distincții, dar mai ales cu dragostea și admirația publicului și, cu ajutorul acestei donații, cu amintirea contemporanilor. Citeste mai mult

martie 16, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „19 martie – Ziua pașaportului românesc. De la ,,cărticica portativă”, la pașaportul electronic – 111 ani de istorie și 15 ani de biometrie”. Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Pașaportului Românesc, 19 martie, și a aniversării a 111 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”. Expoziția va fi accesibilă publicului, începând de astăzi, 16 martie 2023,la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.  De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport.În fiecare an, la 19 martie, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc. Este data la care, acum 111 ani, în 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”. Potrivit acesteia, „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 176 de țări, situându-se pe locul 17 pe scara internațională a mobilității.În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I și Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951.O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție.Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până pe 26 martie 2023.  Citeste mai mult

februarie 24, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „O legendă… Margareta Pâslaru – 65 de ani de carieră”. Evenimentul va avea loc în prezența îndrăgitei artiste, miercuri, 1 martie, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.Ce modalitate mai bună de a inaugura Luna Femeii decât printr-o expoziție dedicată uneia dintre cele mai valoroase și apreciate  artiste ale României?  Cântăreaţa, compozitoarea, textiera, actriţa de teatru şi film, regizorul artistic, producătoarea, scenarista, scriitoarea, realizatoarea de radio şi TV Margareta Pâslaru sărbătorește, în anul 2023, 65 de ani de carieră. O carieră fabuloasă în care a colaborat cu peste 60 de compozitori, în care a consemnat 231 de apariții pe suport discografic (doar la Electrecord, a lansat, până în anul 2011, 66 de discuri, la care se adaugă 22 de discuri în străinătate) și a înregistrat aproape 800 de piese, în care a apărut în filme și piese de teatru, a fost difuzată permanent la radio și a primit recunoașterea internă și internațională. Mai mult decât atât, Margareta Pâslaru s-a remarcat prin nenumărate acțiuni realizate în beneficiul celor mai neajutorate persoane și celor mai nobile cauze, între 2007-2023 creând albume de autor cu finalitate caritabilă, pe care le-a lansat aproape anual.Colaborarea dintre muzeu și doamna Margareta Pâslaru a început în anul 2014 când, într-un act de mare generozitate, domnia sa ne-a donat o parte din colecția de costume de scenă, alături de afișe, obiecte personale și trofee (între care și prestigiosul Trofeu M.I.D.E.M., primit în anul 1969). De-a lungul anilor lista donațiilor a continuat să crească, iar cei care vor vizita Muzeul Național de Istorie a României vor avea ocazia să descopere, pe lângă creațiile vestimentare proprii ale Margaretei Pâslaru, o serie de discuri rare, afișe ale spectacolelor de teatru și concertelor de muzică ușoară, diplome și distincții primite, reviste, albume cu articole de presă etc.Și, pentru că am vorbit de acte de caritate, și pentru că suntem la Muzeul Național de Istorie a României, adăpostit într-un impunător monument istoric, trebuie să amintim că toate încasările ultimului album, care va fi lansat în luna martie 2023, vor fi donate Ambulanței pentru Monumente. Pentru că, doamna Margareta Pâslaru, respectă cu strictețe motto-ul care îi călăuzește activitatea: În tinereţe ne străduim să ne facem un „nume”, la maturitate trebuie să folosim numele spre binele altora.Expoziția va fi deschisă în perioada 1 martie – 2 aprilie 2023, și va putea fi vizitată de miercuri până duminică. Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult

februarie 21, 2023Expoziția „Pandemiile și epidemiile trecutului – provocări de comunicare multilingvă” organizată de Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național Brukenthal și Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” va fi vernisată la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12, București) , cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Materne, miercuri, 22 februarie, ora 13:00.În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:Ernest Oberländer-Târnoveanu, Manager, Muzeul Național de Istorie a RomânieiDiana-Ștefana Baciuna, Secretar de stat, Ministerul CulturiiVass Levente, Secretar de stat, Ministerul SănătățiiLaczikó Enikő Katalin, Secretar de stat, Departamentul pentru Relații InteretniceCristian Anița, Director, Arhivele Naționale ale Românieidr. Octavian Buda, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Catedra de Istoria MedicineiThomas Șindilariu, Subsecretar de stat, Departamentul pentru Relații InteretniceAcest proiect expozițional face parte din inițiativele Departamentului pentru Relații Interetnice privind promovarea și monitorizarea utilizării limbilor minorităților naționale din România în spațiul public și evidențiază exemplele de bună practică a vieții medicale din trecutul conviețuirii interetnice din România. Cele prezentate pot servi drept inspirație pentru sistemul actual de sănătate.În cadrul expoziției sunt prezentate în detaliu perioadele de criză sanitară de-a lungul istoriei ce au contribuit la descoperirea limbilor materne ale diferitelor comunități ca vehicule de comunicare generatoare de încredere. În rândul populației supuse unor reglementări de sănătate publică, adesea foarte drastice, utilizarea acestor limbi a fost esențială în coagularea și adoptarea unor comportamente adecvate situației. Se prezintă un bogat patrimoniu interetnic începând cu primul ghid de protecție în fața ciumei tipărit pe teritoriul României în 1530. Ca un arc peste timp, expoziția realizată de Departamentul pentru Relații Interetnice se încheie cu o trimitere la comunicarea multilingvă din România în contextul pandemiei generate de Covid-19.Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la data de 12 martie 2023, în Sala Lapidarium, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (ultimul acces la 16:15). Citeste mai mult

În luna în care celebrăm dragostea, de la Sf. Valentin, la Dragobete, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vă invită să vizitați micro-expoziția „O poveste de dragoste de acum 6000 de aniꓽ Îndrăgostiții de la Gumelnița”, aceasta continuând seria de micro-expoziții „Exponatul lunii”, dedicată valorificării bogatului patrimoniu pe care muzeul îl deţine. În cadrul acesteia, este prezentată publicului una dintre capodoperele din colecțiile MNIR și anume, o pereche unică de statuete antropomorfe eneolitice, cu o vechime de aproximativ 6000 de ani. O replică a acesteia a fost creată special si este disponibilă pentru vizitatorii care doresc să cunoască mai îndeaproape piesa, să interacționeze cu ea, să observe anumite detalii și să-i simtă textura. Perechea de îndrăgostiţi a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din 1960, coordonate de Vladimir Dumitrescu în situl eneolitic de la Gumelniţa (Olteniţa, jud. Călăraşi) – considerat de specialişti una dintre cele mai importante aşezări din perioada eneolitică din spaţiul est-european. Cronologic, statueta se încadrează în perioada cuprinsă între 4500 – 4200 a. Chr. şi aparţine culturii Gumelnița.Civilizaţia gumelniţeană este una dintre cele mai complexe şi mai interesante civilizaţii ale epocii neo-eneolitice din sud-estul Europei. Plasată în a doua jumătate a mileniului V î.Hr., ea ocupa Muntenia şi Dobrogea, Bulgaria centrală şi de est, ajungând în sud până la ţărmurile Mării Egee.În cursul evoluţiei lor îndelungate pe teritoriul României, comunităţile gumelniţene, au realizat şi au folosit, pe lângă alte numeroase piese lucrate din piatră, silex, corn sau os şi o serie de piese din lut care imită silueta umană, dintre care unele de o excepţională valoare artistică, așa cum este perechea de îndrăgostiți pe care publicul vizitator are ocazia să o descopere în cadrul micro-expoziției. Realizat din lut, acest grup statuar a fost modelat manual de artizanii preistorici, decorat cu incizii și perforații, ars pentru a-i spori rezistenţa, apoi pictat cu alb și roşu, pigmenți care s-au păstrat doar în mică măsură și pe anumite porțiuni.Deși modelată schematic, piesa este cu totul specială, fiind unul din rarele cazuri de reprezentare a cuplului bărbat-femeie din arta neo-eneolitică.Din punct de vedere morfologic, artefactul este o descoperire unică, reprezentând una dintre creaţiile originale ale civilizaţiei gumelniţene. Atrage atenţia în mod special maniera în care au fost înfăţişate cele două personaje și emoţionează afecțiunea dintre cei doi. Statuetele au corpurile lipite și baza comună. Braţul stâng al statuetei feminine este petrecut pe după mijlocul statuetei masculine, în timp ce braţul drept al personajului masculin este aşezat pe spatele personajului feminin, cuprinzându-l pe după umeri, într-un gest de tandreţe şi de ocrotire.În măsura în care informaţiile pe care le avem despre cei care au realizat şi folosit acest obiect sunt în întregime de natură arheologică, cele scrise lipsind cu desăvârșire, funcţionalitatea şi semnificaţia acestei piese ridică în continuare o serie de întrebări.În general, artefactele de acest tip au fost interpretate ca obiecte de cult,  existenţa acestora fiind strâns legată de viaţa spirituală a civilizațiilor neolitice.Ca reprezentare simbolică a cuplului bărbat-femeie, nu este exclus ca acestă piesă să ilustreze un aspect legat de viaţa de familie, spre exemplu și să fi fost folosită în anumite momente din viaţa comunităţii eneolitice, în cadrul unor activităţi cu caracter mai mult sau mai puţin ceremonial.Micro-expoziția va fi accesibilă publicului până la sfârșitul lunii și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.Curator: dr. Andreea Bîrzu Citeste mai mult

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/scoala-de-altadata-o-noua-expozitie-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/deschiderea-micro-expozitiei-mircea-carp-soim-al-liceului-militar-nicolae-filipescu-de-la-manastirea-dealu-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/deschiderea-expozitiei-maria-rosetti-simbol-al-romaniei-moderne-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/cupa-de-la-montpellier-primul-premiu-international-al-literaturii-romane-primit-de-marele-poet-vasile-alecsandri-expusa-de-ziua-culturii-nationale-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Sursa: https://www.mnir.ro/portfolio/ziua-mondiala-a-limbii-arabe-sarbatorita-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/