mnir

august 28, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”. Vernisajul va avea loc joi, 31 august 2023, începând cu ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București.Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carol I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum.În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție.Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului.Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00-18ꓽ00.Vă așteptăm!  Citeste mai mult

iulie 24, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea microexpoziției temporare „Leul de hârtie: începuturile”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de vineri, 28 iulie 2023.La 29 noiembrie 2021, Banca Națională a României (BNR) anunța emisiunea unei replici pe suport de polimer, în 30.000 de exemplare, după prima bancnotă de 20 lei pusă în circulație în anul 1881. Deși aceasta a fost prima bancnotă emisă de instituția bancară românească, istoria leului de hârtie a început cu câțiva ani mai devreme.În cadrul microexpoziției „Leul de hârtie: începuturile”, Muzeul Național de Istorie a României vă propune o incursiune în lumea biletelor ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877) și a primelor emisiuni ale BNR (bilete ipotecare cu supratipar) puse în circulație în toamna anului 1880. Elementele acestora, în special desenul și filigranul, și-au pus amprenta asupra emisiunilor de bancnote românești timp de aproape 70 de ani, până în 1947. Cu această ocazie, vor fi expuse o serie de piese unice, bilete ipotecare de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, precum și bancnote cu supratiparul BNR, piese circulate, specimene, precum și bancnote anulate prin perforare și aplicarea unor ștampile, toate din colecția Muzeului Național de Istorie a României.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 iulie – 10 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00 (Casa de bilete se închide la 17:15).Curatorii expoziției sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae (MNIR).Vă așteptăm!  Citeste mai mult

iunie 20, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează în data de 27 iunie 2023, începând cu ora 16ꓽ00, o conferință publică în cadrul colaborării sale cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia (NAIM-BAS). Inițiată în 2022 prin prezentarea unor piese din inventarul mormântului princiar de la Agighiol la sediul NAIM-BAS în cadrul expoziției “The Panoply of the Thracian Warriors”, această cooperare a continuat printr-o altă expoziție, „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, găzduită de această dată de MNIR, duminică 25 iunie fiind ultima zi în care podoabele renumitului tezaur mai pot fi admirate la București.Metalele prețioase vor reprezenta tema principală a seriei de comunicări care vor marca o nouă etapă a acestei colaborări. Expunerile se vor concentra asupra aurului și argintului în Epoca Bronzului, exploatare și artefacte, asupra artei orfevrilor traci și a investigațiilor realizate asupra purității aliajelor folosite în lumea antică.Prezentările vor fi susținute în limba englezăAccesul la conferință este liber, în limita locurilor disponibile, și include vizitarea în regim gratuit a expozițiilor: „Tezaurul istoric”, „Lapidarium” și „Dacia. Ultima frontieră a romanității”.Evenimentul este organizat cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României.Vă așteptăm la muzeu! Citeste mai mult

iunie 14, 2023Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria de micro-expoziții „Exponatul lunii”, dedicată valorificării bogatului patrimoniu pe care îl deţine, prezentând publicului una dintre capodoperele din colecțiile sale, un hrisov de întărire și scutire de dăjdii emis de Constantin Mavrocordat în favoarea lui Manolache Lambrino. Aceasta este accesibilă publicului începând de astăzi, 14 iunie, până pe 16 iulie 2023, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.Născut Manolache Langravi (Rangabé), fiul grecului Andronic Langravi, mare cartofilax al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, și al Elenei, fiica domnului Moldovei Antonie Ruset, tânărul Manolache a fost crescut încă de la cea mai fragedă vârstă la curţile domnilor români, unde a primit porecla Lambrino, care arată că el s-a născut în preajma Sfintelor Zile de Paşti. Așadar, în noua sa patrie, avea să se numească Manolache Lambrino. A învățat bine românește, fapt care i-a facilitat ascensiunea în ierarhia boierească, ajungând chiar mare ban al Craiovei, în vremea succesorilor lui Constantin Brâncoveanu. Tânăr și iscusit în toate, Manolache devine ginerele lui Constantin Brâncoveanu, căsătorindu-se cu Domnița Bălașa, chiar de ziua hramului marelui mucenic Dimitrie (26 octombrie), în anul 1708, nunta prelungindu-și ospățul și veselia vreme de câteva zile. Manolache și Bălașa au primit de la Vodă niște case cu terenuri, nu departe de Curtea Domnească, peste Dâmbovița. Cu vremea, proprietățile tinerilor căsătoriți au fost lărgite prin achiziții și danii domnești, chiar și după moartea martirică a Brâncovenilor, când se atestă, după o cunoscută persecuție otomană, refacerea vieții și progresul membrilor familiei. Hrisovul redactat de popa Stanciul, caligrafiat, miniat și colorat pe pergament cu cerneluri și pigmenți naturali (printre care se evidențiază aurul și chinovarul), în cetatea de scaun din București, în data de 24 februarie 1732, reprezintă un act solemn prin care Constantin Nicolae Mavrocordat îi întărește lui Manolache Lambrino scutirile de dăjdii date acestuia de domnitorii anteriori („de tot feliul de dăjdi, atâta de ceale obicinuite ale țării, cât și de altele ce după vremi s-ar întâmpla a eși de la visteria domniei meale la veliții boiari i la mazâli și la alte breasle cât nici odinioară să nu dea niciun feliu de dajde, ci să fie în pace și ertat de birul ce dau veliții boiari și mazâlii pre an…”). Deasupra intitulației domnești (Din mila lui Dumnezeu, Ioan Costandin Nicolae voievod, domn al Țării Valahiei/Românești) se află stema miniată a domnitorului, unde în plan central se găsește șoimul cu cruce în cioc, flancat de soare, lună și coroană, tot ansamblul heraldic fiind înconjurat de un decor auriu, având în partea superioară doi vulturi imperiali, care țin sub aripi sabia și sceptrul, iar deasupra coroana princiară. Sigiliul mijlociu, timbrat și dantelat, în ceară roșie, având deasupra semnătura olografă domnească, prezintă același „leitmotiv” al perechii de vulturi, fapt care marchează o preluare a tradiției imperiale postbizantine în Țara Românească. Pentru adevărata credință sunt enumerați dregătorii Divanului Domnesc, în frunte cu Iordache Krețulescu, mare spătar. De asemenea, monograma domnească sau semnătura de aparat (Ioan Costandin Nicolae voievod, Din mila lui Dumnezeu domn) este împărțită în două casete frumos decorate, dispuse în stânga și dreapta, întregind în mod stilistic un decor tematic de anvergură. În subsolul documentului se găsesc două semnături ale celor care au citit și verificat textul de întăritură domnească. Este vorba de Costandin Văcărescul, mare logofăt, ispravnic, și Sculi Alexandru, al doilea logofăt.Hrisovul are valoare deosebită – istorică, documentară și memorială – punând în lumină privilegiile obținute de boierul Manolache Lambrino, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, soțul Domniței Bălașa, într-un context istoric special, determinat de martiriul Brâncovenilor, precum și de persecuția rudelor și efortul acestora de a supraviețui și progresa în vremuri de restriște.Micro-expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada 14 iunie-16 iulie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Curator: dr. Ginel Lazăr, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a RomânieiVă așteptăm la muzeu! Citeste mai mult

iunie 13, 2023Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) are plăcerea de a găzdui lansarea volumului „Închisoarea de la Râmnicu Sărat în sistemul penitenciar românesc (1862-1947)”, autor Marius Neculae. Evenimentul va avea loc joi, 15 iunie a.c., începând cu ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.Lansarea cărții va avea loc în prezența autorului, iar în cadrul evenimentului vor lua cuvântul: dr. Florin Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER); dr. Cornel-Constantin Ilie, director adjunct al MNIR; prof. univ. dr. Florin Müller și dr. habil. Cosmin Budeancă.Apărut la editura Polirom în aprilie 2023, sub egida IICCMER, volumul are 376 de pagini și un format de 160×235. Prefața este semnată de Florin Müller, iar postfaţa de Cosmin Budeancă.„Lucrarea abordează, după incipitul biografiei de cercetare, natura sistemului penitenciar românesc și nașterea spațiului concentraționar de la Râmnicu Sărat. Ceea ce este la început un arest devine în timp o mare închisoare de drept comun, dar – lucrul cel mai important pentru istorici – pentru deținuții politici, fie ei legionari sau comuniști, un spațiu al damnării politice și sociale”. (Florin Müller)„Cunoscând într‑o oarecare măsură tema, am avut unele îndoieli cu privire la modul în care s‑ar fi putut finaliza cercetarea, deoarece sursele potențiale disponibile pentru perioada avută în vedere erau, după cunoștințele mele, relativ limitate. Am fost însă foarte plăcut surprins să constat că Marius Neculae a dovedit o capacitate extraordinară de a identifica și a exploata surse de informații extrem de relevante și diverse, rezultatul fiind unul care atinge un înalt standard de profesionalism academic, dar, printr‑un limbaj agreabil, se păstrează în zona accesibilă cititorilor interesați de istorie.” (Cosmin Budeancă)***Marius Neculae, autorul (n. 5 mai 1979, Râmnicu Sărat), este muzeograf, licențiat în istorie al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2002), doctor în istorie al Universității din București (2022), expert acreditat de Ministerul Culturii pe domeniul „Bunuri arheologice și istorico‑documentare: istorie modernă și contemporană”, profesor de istorie, director la Muzeul Municipal Râmnicu Sărat (aprilie 2007 – iunie 2009 și decembrie 2009 – ianuarie 2020), muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României (din ianuarie 2020). A publicat studii și articole pe teme din aceste domenii în buletine științifice precum: Mousaios, Analele Buzăului, Revista de cercetări arheologice și numismatice, Țara Bârsei, Cercetări numismatice, Muzeul Național și Acta Moldaviae Meridionalis. Autor de volume (cel mai recent, Râmnicenii și Revoluția Română din 1989, Mega, Cluj‑Napoca, 2016) și al capitolelor privind simbolurile de stat ale României în Panorama comunismului în România (ed. Liliana Corobca, Polirom, Iași, 2020) și Panorama postcomunismului în România (ed. Liliana Corobca, Polirom, Iași, 2022). Accesul la eveniment este gratuit.Vă așteptăm! Citeste mai mult

mai 25, 2023Joi, 1 iunie 2023, Muzeul Național de Istorie a României își așteaptă cei mai dragi vizitatori, copiii, pentru a se bucura de o serie de activități organizate special pentru ei, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.Muzeul va fi deschis conform programului obișnuit (10:00-18:00), iar copiii cu vârste de până la 18 ani vor beneficia de accesul gratuit, atât pentru vizitarea muzeului, cât și pentru participarea la activitățile de educație muzeală. Însoțitorii acestora au acces pe baza achiziționării unui bilet de vizitare, conform categoriei de public din care fac parte. Activitățile educaționale se vor desfășura în expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian și în expoziția temporară Dacia – ultima frontieră a romanității.Activitățile pe care le-am pregătit special pentru această ocazie, sunt:Orele 11:00-12:30; 13:00-14:30; 15:00-16:30Descoperă comoara!– atelier de tip vânătoare de comori (treasurehunt); recomandat copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani;Prin intermediul acestei activități vom păși pe urmele strămoșilor noștri, dacii și romanii pătrunzând în  universul fascinant al acestora, aflând modul în care au trăit și provocările cu care s-au confruntat. În prima parte a atelierului vom vizita expoziția permanentă Copia Columnei lui Traian, încercând prin intermediul ghidajului, să descifrăm tainele acestui monument  impresionant. Vom vorbi despre războaiele daco-romane, prezentând cele mai importante momente ale confruntărilor. Apoi,  copiii vor porni, în calitate de mici detectivi, în propria aventură. Cu ajutorul unei hărți secrete aceștia vor descifra însemnele Columnei lui Traian pentru a descoperi comoara regelui Decebal. Pe parcursul acestei aventuri participanții vor fi implicați activ, vor învăța prin experimentare și își vor dezvolta creativitatea și imaginația.Pentru participarea la acest atelier este necesară înscrierea până la data de 31 mai, la adresa de e-mail: educatiemuzealamnir@gmail.com; vă rugăm să specificați vârsta copilului și intervalul orar preferat 11:00-12:30/13:00-14:30/15:00-16:30;Intervalul orar 11:00 – 15:00Povestea Coifului de la Coțofenești, ghidaje interactive în expoziția Dacia. Ultima frontieră a romanității, susținute de Alexandru Scorțar;Pentru că tot ceea ce ne înconjoară este o poveste, în acest interval orar, Alexandru, cel mai tânăr voluntar al muzeului, pasionat de istorie, va prezenta cu entuziasmul caracteristic povestea celei mai populare piese antice de aur provenită din România – Coiful de la Coțofenești. În cadrul ghidajului, vizitatorii vor avea ocazia să afle povestea celebrului exponat aflat în colecția muzeului.Alexandru realizează, în cadrul muzeului, seria de ateliere online numite Atelierul micilor istorici, prezentând patrimoniul muzeal pe înțelesul copiilor, pe care le puteți viziona aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLkPiNDLcWbG0W3Spj0_x66EA6dXMEE2CRDe asemenea, toți copiii care vor vizita muzeul vor avea ocazia să realizeze propriul semn de carte cu simboluri ale strămoșilor noștri.Vă așteptăm la muzeu! Citeste mai mult

mai 10, 2023Cu ocazia evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor, care va avea loc sâmbătă, 13 mai a.c., Muzeul Naţional de Istorie a României va fi deschis în intervalul orar 20:00 – 01.00 (cu ultima intrare la 00:00). Accesul vizitatorilor va fi gratuit și se va face prin curtea interioară din strada Poștei.Programul de activități include muzică de fanfară, reconstituire istorică, precum și un moment artistic de coregrafie.Vor fi accesibile expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian, Lapidarium, precum și o microexpoziție cu uniforme militare ale Jandarmeriei Române din perioada 1850 – 1941.PROGRAMUL DETALIAT:20:00 – 20:30 – Muzica Militară a Jandarmeriei Române (pe treptele muzeului, Calea Victoriei)20:30 – 23:30 – ateliere de artă și meșteșuguri antice (pielărie, țesătorie, confecționarea cămășilor de zale, prelucrarea lutului) susținute de membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București (în expoziția Copia Columnei lui Traian)21:00 – 21:15 – prezentare de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, realizate de către membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București (pe str. Poștei)21:00 – 21:30 –Povestea dansului, spectacol susținut de elevi ai Liceului de coregrafie Floria Capsali (în expoziția Lapidarium)22:00 – 22:15 | 23:00 – 23:15 – prezentare de vestimentație, armament și echipament specific dacilor și romanilor, realizate de membrii Asociației Terra Dacica Aeterna – Filiala București (în expoziția Lapidarium)Sâmbătă, 13 mai, muzeul va avea și un program de vizitare diurn, cu plată, în intervalul orar 10:00 – 18:00 (cu ultimul acces la 17:15).Vă așteptăm! Citeste mai mult

mai 03, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „Mircea Carp. Un secol în serviciul libertății”. Vernisajul va avea loc vineri, 5 mai a.c., începând cu ora 12:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Național de Istorie a României împreună cu familia Carp, designerul și fotograful Octavian Bâlea, familia domnului colonel Gheorghe Cojocea, familia domnului colonel Ioan Mexi, Asociația RoMilitaria și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Expoziția marchează aniversarea în acest an, a unui secol de viață a apreciatului ofițer și om de presă.Vernisajul expoziției se va desfășura în prezența membrilor familiei Carp, ai unor reprezentanți ai Corpului Diplomatic și ai Armatei Române. De asemenea, la eveniment vor fi prezente personalități din viața publică din România, prieteni din țară și de pretutindeni.„Mircea Carp. Un secol în serviciul libertății” este un demers inedit, care invită publicul să cunoască destinul unui om remarcabil, martor și protagonist al unei istorii de peste un secol. Expoziția propune cunoașterea și redescoperirea unei personalități complexe, cunoscută în principal prin vocea sa și încrederea pe care o transmitea românilor în anii grei ai comunismului.Expoziția cuprinde obiecte, fotografii și documente rare, care prezintă viața și evoluția unui om cu un destin remarcabil și reprezentativ pentru generația din care a făcut parte. Publicul va avea șansa să descopere ,,o istorie în ramă’’ și să cunoască istorii despre aristocrația de odinioară, eroi din timpul Marelui Război, licee militare din perioada interbelică, acte de bravură din al Doilea Război Mondial, instaurarea comunismului, realitățile exilului, importanța radioului, libertatea presei și dragostea de patrie.Vizitatorii vor putea admira fotografii realizate de Octavian Bâlea în august 2022 și primăvara anului 2023, care îl înfățișează pe venerabilul ofițer și om de presă. Pentru realizarea fotografiilor portret au fost folosite 3 camere diferite, pe 3 formate diferite care sunt reprezentative pentru istoria fotografiei și artei fotografice.Expoziția, ai cărei curatori sunt Flavius Nicolae Roaită, muzeograf în cadrul MNIR și Octavian Bâlea, fotograf și designer, va putea fi vizitată în perioada 5 mai – 11 iunie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Vă așteptăm cu drag!  Citeste mai mult

aprilie 25, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „I love sushi”. Aceasta va fi accesibilă publicului începând de vineri, 28 aprilie 2023, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.Proiectul expozițional este organizat de Ambasada Japoniei și Japan Foundation, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României.Această expoziție itinerantă, dedicată istoriei culturale a celui mai reprezentativ preparat al bucătăriei japoneze – sushi, cunoscut astăzi în toată lumea, a fost prezentată în cadrul mai multor muzee din Asia și Europa, bucurându-se de un real interes. Proiectul expozițional cuprinde lucrări din patrimoniul Japan Foundation și este expusă în premieră în România, la Muzeul Național de Istorie a României.Bucătăria japoneză (washoku), care din anul 2013 este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, are drept element emblematic sushi-ul. Unul dintre cele mai rafinate, sănătoase și apreciate preparate pe care le regăsim astăzi în meniurile din întreaga lume, acesta se bazează pe un minimum de ingrediente (pește, orez și oțet). De-a lungul istoriei sale, care numără peste o mie de ani de existență, sushi a trecut prin numeroase transformări sub influența unor factori legați de mediu și de abundența resurselor naturale din apele arhipelagului japonez, dar și sub influența unor elemente ce țin de cultura, tradițiile sau mediul de viață al locuitorilor din diverse regiuni ale țării, evoluând de la forma inițială a unui preparat fermentat (nare-zushi) cu numeroase variante și ajungând până la diversele sortimente de astăzi care utilizează pește crud, precum bine-cunoscutul nigiri-zushi, urmând un traseu  istoric fascinant pe care vă invităm să-l descoperiți. Interesant este că sushi-ul nu își datorează evoluția istorică nobilimii sau clasei samurailor, ci mai degrabă oamenilor simpli care au încercat în permanență să pregătească ușor și rapid mâncăruri gustoase, experiența și ingeniozitatea lor conducând în timp la evoluția acestui preparat.Pentru a face excursul cât mai atractiv, expoziția vă prezintă o serie de xilogravuri ale unor maeștri ai artei ukiyo-e, mostre de mâncare, obiecte diverse, machete, filme și instalații interactive, iar în final, aveți ocazia să cunoașteți îndeaproape atmosfera tipică a unui restaurant tradițional de sushi din Japonia. Este o experiență unică pe care vă invităm să o cunoașteți!Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 aprilie – 30 iunie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.  Citeste mai mult

aprilie 12, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează în data de 25 aprilie 2023, începând cu ora 16ꓽ00, o conferință publică în cadrul expoziției temporare „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, deschisă pentru vizitatori până pe 25 iunie 2023. Podoabele de aur din cadrul acestui ansamblu au fost descoperite în 2012 de doamna Prof. Dr. Diana Gergova și fac parte din patrimoniul Institutului Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia (NAIM-BAS), prezentarea lor la București înscriindu-se în cadrul unei colaborări bilaterale între MNIR și NAIM-BAS.Invitatul special al acestei conferințe este doamna Prof. Dr. Diana Gergova, în ultimele patru decenii director al cercetărilor arheologice din celebra necropolă tumulară de la Sborianovo-Sveștari, din nord-estul Bulgariei. Descoperirile spectaculoase de la Sborianovo aparțin celui mai important centru politic și religios tracic de la nord de Balcani din secolele IV-III a.Chr., considerat de unii cercetători chiar reședința regelui get Dromichaites. Doamna Gergova ne va prezenta condițiile de descoperire ale tezaurului, dar și alte detalii privind obiceiurile funerare ale aristocrației tracice sud-dunărene. La această întâlnire vor participa și reputați specialiști români, domnul Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României care va lua cuvântul în deschiderea evenimentului, domnul Dr. Valeriu Sîrbu, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și domnul Dr. Dragoș Măndescu, director adjunct al Muzeului Județean Argeș.Prezentările vor fi susținute în limba engleză și în limba română. Discuțiile vor fi moderate din partea Muzeului Național de Istorie a României de doamna Dr. Maria-Magdalena Ștefan și de doamna Dr. Rodica Oanță-Marghitu. Temele de expunere și dezbatere vor aborda arta și iconografia nord-tracică, meșteșugurile prelucrării metalelor prețioase, mormintele fastuoase precum și începutul culturii getice. Accesul la conferință este liber, în limita locurilor disponibile, și include vizitarea în regim gratuit a expozițiilor: „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, „Tezaurul istoric” și „Dacia. Ultima frontieră a romanității”.Eveniment susținut de Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României.Despre expoziția temporară „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, deschisă la MNIR până pe 25 iunie 2023, puteți afla mai multe detalii, accesând următorul link: https://www.mnir.ro/tezaurul-de-la-svestari-din-aurul-tracilor-sud-dunareni/.Vă așteptăm cu drag! Citeste mai mult