Statuia Regelui Dac Decebal by mihai.s on Sketchfab
Sursa: sketchfab.com
Arheologii au descoperit, în complexul de la Tirighina-Barboși, la ieșirea din Galați, un turn unic în estul Europei, dar și mai multe locuințe și obiecte de lux din secolul II după Hristos. Cercetările se desfășoară în cadrul unui proiect al Primăriei Galați.
Situl arhelogic de la Tirighina-Barboși conține un castru roman de la începutul primului mileniu construit peste o veche așezare dacică. Obiectivul este singurul monument istoric din Moldova atestat în secolele 2-3 după Hristos și este așezat peste o rezervație paleontologică de fosile de moluște vechi de 400.000 de ani.
Borangic Cătălin, Marcu Marius, Barbu Marius
„În imaginarul Antichităţii, arma asociată invariabil cu războinicii daci a fost teribila sabie încovoiată, falx dacica, aceea care, chiar şi după aproape o jumătate de secol, încă bântuia memoria soldaţilor romani de vreme ce retorul Cornelius Fronto1 face o paralelă când descrie starea de spirit a legiunilor lui Lucius Verus trimise să lupte din nou cu vestita cavalerie a arcaşilor parţi. Dincolo de această armă-simbol trebuie spus însă că panoplia războinicilor de la Dunăre era mult mai diversificată, cuprinzând toate tipurile de arme, utilizate de diferite categorii de luptători. Scutul însă, în diferitele lui forme, era necesar oricărui războinic, indiferent de rang sau statut, utilitatea lui fiind evidentă, cu excepţia unor grupe sau unităţi a căror specializare excludea purtarea lui (cavalerie uşoară, arcaşi, prăştieri etc.). Principala funcţie a scutului, aceea de a proteja luptătorul împotriva oricărui tip de armă sau acţiune inamică, îl făcea extrem de util, ceea ce a determinat o atenţie aparte acordată fabricării armei în sine. Deşi aparent facilă, tehnologia de fabricare a acestei arme este departe de a fi simplă, chiar şi atunci când vorbim de scuturi rudimentare, placajul, componentele metalice sau de altă natură, precum şi asamblarea piesei necesitând o sumă de cunoştinţe tehnice, anumite resurse materiale şi tehnologice. Era una din puţinele arme cu o funcţionalitate strict războinică, secundar putând avea şi o funcţie identitară, circumscrisă însă tot universului marţial. Acestor funcţii li se adăugau în unele cazuri şi o serie de atribute cu rol apotropaic, relevate de prezenţa armei în cadrul mobilierului funerar al unor războinici. Acest lucru nuanţează importanţa scutului în lumea celor vii, model al lumii celor morţi. Tacitus, vorbind despre scuturile barbarilor germanici, împestriţate cu vopselele ce li se par lor cele mai frumoase, afirma că lepădarea scutului este cea mai mare ruşine; celui însemnat cu pata aceasta nu-i este iertat nici să stea faţă la jertfe, nici să intre-n sfat, şi mulţi dintr-înşii, după ce au scăpat teferi din războaie, au pus capăt ruşinii lor cu ştreangul2. În structurile sociale barbare, dominate consistent de valori marţiale, scuturile prezentau certe calităţi identitare.
Toate aceste date fac interesantă şi necesară o incursiune în matricea istorică a scuturilor dacice, în încercarea de a determina apariţia, evoluţia şi rolul scuturilor în fenomenul militar nord-dunărean al secolelor II a.Chr. – sec. II p.Chr., precum şi în sfera tehnologică a producerii unui scut de calitate. Acestor direcţii de cercetare li se adaugă observaţiile privind folosirea scuturilor în luptă.”
Ca de obicei, istoria este un invatator bun. De-a lungul istoriei au fost foarte multe pandemii pe planeta noastra. Cea mai grava pandemie a fost ciuma bubonica (Moartea Neagra), dintre anii 1347-1351, cu 200 milioane de decese, insemnand practic decimarea a pana la 50% din populatia Europei.
Mai jos aveti un infografic si descrieri ale fiecarei pandemii/epidemii in parte:
1. Epidemia de ciuma de la Atena din anul 430 i. Hr.
Cea mai indepartata pandemie inregistrata in istorie s-a intamplat in timpul Razboiului Peloponesiac. Dupa ce boala a trecut prin Libia, Etiopia si Egipt, a trecut de zidurile Atenei in timp ce spartanii le asediau. Aproape 2 treimi din populatie a murit.
Simptomele includeau febra, sete, sangerari din gat si din limba, piele rosie si leziuni. Boala, suspectata a fi febra tifoida, i-a slabit pe atenieni si a fost un factor semnificativ in infrangerea pe care au suferit-o in fata spartanilor.
Autoritățile române i-au interzis intrarea în România cercetătorului rus A.I.Umnov-Denisov, care venise să țină o conferință despre descendența slavă a dacilor. Acesta a fost trimis înapoi în Rusia de pe Aeroportul Otopeni, potrivit unei postări a ambasadei. El venise în România pentru a-și prezenta tezele pan-slaviste, care susțin că limba română nu are nici o legătură cu limba latină.
Foto: captura Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=L7NrHkNEors
Aceste teze sunt utilizate în mod constant de propaganda oficială rusă pentru a slăbi legătura dintre România și Occident.
A ajuns în România prima statuie a unui dac. Este o replică a uneia dintre sculpturile originale realizate de artiştii antici români pentru a împodobi Forul lui Traian. Se bănuieşte că cea mai mare statuie a unui dac l-ar întruchipa chiar pe Regele Decebal. Este un monument realizat exclusiv din donaţii și a fost dăruit statului român.
Foto: captura proiect.statuidedaci.ro
Continuarea: http://stiri.tvr.ro/prima-statuie-a-unui-dac-la-bucuresti-monumentul-este-o-copie-3d-a-dacului-din-giardino-di-boboli-din-florenta_846952.html
Toți am aflat în decembrie 2019 despre statueta descoperită la Piatra Neamț de către echipa profesorului Marin Cârciumaru și a Elenei Nițu. Cu toate că la momentul respectiv știrea a surescitat foarte mare interes, ulterior a fost descoperit faptul că statueta a fost scoasă din sit și a fost repusă înapoi în locul descoperirii a doua zi pentru ca arheologii să fie de față, conform regulamentului.
Toate fotografiile sunt capturi de pe Youtube – Roman TV
Citește seria de articole despre Galerius:
Galerius – împăratul roman de origine dacică – partea I Galerius – împăratul roman de origine dacică – partea IIGalerius – împăratul roman de origine dacică – partea III
Fragment din Codex geto-dacorum – Istoria de 1000 de ani a geto-dacilor – de Cornel Bîrsan
cca. 40 ? – cca.38 ? î.e.n. Comosicus
„După moartea lui Deceneu l-au socotit demn de venerație pe Comosicus, fiindcă era la fel de învățat. Pentru pregătirea lui era socotit și rege și prim preot și judecător în justiția supremă.” – Iordanes – Getica [1]
Urmaşul lui Deceneu a fost tot un preot zamolxian pe nume Comosicus, dar posibil că nici acesta nu a domnit un timp îndelungat. Pe fondul contradicţiilor dintre conducătorii de uniuni de triburi, statul lui Burebista s-a fărâmiţat îniţial în patru state:
