Veche Istorie

Dintre episoadele definitorii pentru istoria modernă românească, Războiul Ruso-Turc (1877-1878) a retrasat hotare și a redistribuit polii puterii în spațiul est-european, în urma căruia Serbia, Muntenegru și România și-au dobândit independența de jure față de Imperiul Otoman. Dată fiind lunga istorie de vasalitate față de Poartă a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, dobândirea suveranității naționale reprezintă o nouă bornă capitală în traiectoria sa, impunând ancorarea sa în mentalul colectiv, deopotrivă pentru contemporani și posteritate.
Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară. Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Ca un ecou al documentarismul publicistic care a luat amploare îndeosebi în timpul Războiului Crimeii (1853-1856), aceștia au secondat armata română pentru a imortaliza bravura ostașilor împotriva unui inamic istoric. Astfel, gazetarilor presei europene li se alătură cei patru artiști oficiali trimiși pe front: Carol Popp de Szathmari, Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea. Solicitarea a venit din partea prim-ministrului Ion C. Brătianu, la sugestia doctorului Carol Davila, șeful serviciului medical al armatei, care, cu excepția lui Szathmari, pictor și fotograf la Curtea domnitorului Carol I, îi și recomandase pe ceilalți trei artiști.
Ca omagiu la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, expoziția are în prim plan monumentala lucrare a artistului, Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După o absență de mai bine de 20 de ani și ample lucrări de restaurare, pictura se află din nou pe simezele expoziției omonime, alături de o suită de alte mărturii iconografice din timpul Războiului de Independență. Reverberații ulterioare acestuia, provenind, de asemenea, din colecțiile muzeului, întregesc această incursiune în iconografia evenimentului. Citeste mai mult

Manifestarea, care se va desfășura în perioada 12-14 octombrie a.c., reunește o serie de specialiști în domeniu din țară și străinătate și reprezintă un demers cultural și științific menit a marca împlinirea a 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia și de la stabilirea relațiilor diplomatice moderne între noua entitate statală și statul român. Lucrările înscrise în cadrul simpozionului vor aborda o paletă largă de teme legate de istoria Imperiului Otoman și a relațiilor cu Țările Române, Războiul ruso-româno-turc din perioada 1877-1878; Integrarea Dobrogei în granițele statului român; Moștenirea culturală otomană în spațiul românesc și în spațiul balcanic în general, Relațiile româno-turce în perioada secolelor XIX-XX ș.a. În cadrul manifestării va fi lansat și volumul „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)” și vor fi prezentate publicului larg două expozițiie tematice, respectiv „Dobrogea otomană reflectată în documente și artefacte de epocă”, organizată de MINA Constanța, Arhivele Naționale ale României și ICEM Tulcea, precum și expoziția „Adakale trăiește!”, organizată de Centrul de Studii Turce al Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Citeste mai mult