Expoziția tematică „Hanurile uitate ale Bucureștilor”, la Palatul Suțu

Expoziția Hanurile uitate ale Bucureștilor se axează pe reconstituirea evoluției istorice a hanurilor din Bucureștii secolelor XVII-XIX prin etalarea unor piese reprezentative din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Publicul este invitat să descopere fascinanta poveste a unor monumente, în mare parte dispărute, și a personalităților care le-au ridicat.

Viața economică bucureșteană din secolele XVII-XIX era strâns legată de existența hanurilor. Așezate în inima târgurilor comerciale sau în apropierea lor, acestea au impulsionat activitatea comercială și meșteșugărească datorită fluxului de mărfuri sosite de peste hotare.

Hanurile erau construcții ce conțineau camere de închiriat, prăvălii și pivnițe pentru vânzarea și depozitarea mărfurilor negustoreşti. Majoritatea aveau în componență şi grajduri și bucătării. Anton Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu (1654-1714) descria acest tip de construcție drept “…un loc înconjurat cu ziduri, făcut după modelul marilor mânăstiri catolice, iar jur împrejur sunt dugheni boltite…ținute de negustori creștini sau turci, cari plătesc o chirie lunară intendentului, care are și însărcinarea să încuie, seara, porțile hanului pentru siguranța mărfurilor”. Accesul se făcea prin una sau două porți care se ferecau din interior noaptea sau în caz de diverse pericole. La adăpostul zidurilor erau protejate bunurile negustorilor de jafuri, iar în perioadele de epidemie deveneau spații de carantină.

În prima parte a secolului al XIX-lea deschiderea spațiilor comerciale a fost schimbată spre stradă. Negustorii au început să prefere noile clădiri moderne cu magazine la parter și cu vitrine generoase în care puteau să-și expună mărfurile. Cutremurele și incendiile, care au afectat capitala în cursul sec. al XIX-lea, au avariat zidurile groase ale hanurilor, multe fiind treptat părăsite din lipsa banilor pentru reparații. Multe edificii dispar în această perioadă, fiind înlocuite de construcții monumentale precum Banca Națională, Palatul Dacia România sau Palatul Poștelor. Cu toate acestea o serie de hanuri precum Manuc, Hanul cu Tei sau Gabroveni au fost adaptate standardelor moderne și au supraviețuit până în prezent.

Cercetările arheologice realizate de-a lungul timpului au scos la lumină structuri de zid și materiale arheologice aparținând vechilor hanuri dispărute în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Examinarea acestora în relație cu diferite documente, însemnări din epocă, planuri, litografii, fotografii și piese de colecție vor aduce o nouă imagine asupra vieții comerciale a Bucureștiului din secolele XVII-XIX.
Sursa: https://muzeulbucurestiului.ro/expozitia-hanurile-uitate/