arheologie

Osemintele unui copil şi ale unui animal, despre care se specialiştii presupun că ar fi trăit în secolele IX-VIII înainte de Hristos, sunt ultimele descoperiri de la şantierul arheologic din comuna Dobrovăţ.

Directorul adjunct al Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi, Lăcrămioara Stratulat, a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirea a fost făcută de un grup de arheologi şi cercetători români şi chinezi care colaborează din 2019 pentru a afla dacă există similitudini între civilizaţia Cucuteni şi Yangshao din China.

„Şantierul de la Dobrovăţ a fost gândit încă de la început să fie un şantier-şcoală, unde tineri specialişti şi arheologi chinezi şi români să facă săpături pentru a afla cum de există atâtea similitudini între Cultura Cucuteni din această zonă şi Cultura Yangshao din China”, a precizat Lăcrămioara Stratulat.

Lucrările se desfăşoară în situl arheologic de pe Dealul Buda, unde în urmă cu câţiva ani a fost găsită o aşezare aparţinând culturii Cucuteni, faza Cucuteni A, care, din punct de vedere cronologic, se plasează în jur de 4330 Î.Hr. Terenul a fost scanat în 2017 de o echipă de experţi din Germania şi au fost depistate şase locuinţe sub pământ în zona agricolă.

Continuarea aici: https://www.agerpres.ro/social/2024/08/30/reportaj-iasi-noi-descoperiri-in-situl-din-comuna-dobrovat-facute-de-cercetatori-romani-si-chinezi–1347531

Sâmbătă, 24 august 2024, între orele 10 și 18, pe șantierul arheologic Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia va avea loc evenimentul Ziua Porților Deschise. În cadrul unor tururi ghidate vor fi prezentate vizitatorilor monumentele antice și rezultatele cercetărilor din acest an.
Săpăturile arheologice au continuat pe terasa a IX-a, din componența sanctuarului capitalei dacice, unde au fost descoperite noi structuri care relevă o arhitectură monumentală, specifică sitului.
Cercetările arheologice din campania 2024 sunt finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și Ministerul Culturii.
Organizatori: Colectivul științific al șantierului arheologic „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”, Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Județean Mureş (Târgu Mureș), Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara. Citeste mai mult

👉 În anul 2005, în timpul cercetării necropolei de incinerație din epoca romană din punctul „La Ruptură”, databilă în secolele II – III p. Chr., a fost descoperită o depunere rituală de arme de factură germanică din perioada marilor migrații (sfârșitul sec. III – sec. VI p. Chr.). 

▶️ Depunerea era formată din două spade de fier de tip „spatha”, un vârf de lance și unul de pilum, precum și un prinzător de teacă. În momentul descoperirii, ambele spade, lungi de cca. 1 m, păstrau urme de lemn de la tecile cu care au fost depuse în pământ. 
De-a lungul anilor, în cursul săpăturilor arheologice pe malul Dunării de la Desa, jud. Dolj, specialiștii Muzeului Olteniei au mai făcut descoperiri asemănătoare, ceea ce indică caracterul sacru al zonei pentru comunitățile antice. 

❗ Toate cele cinci piese sunt clasate la categoria fond a patrimoniului cultural național și se regăsesc în Expoziția Permanentă „Redescoperă Istoria” – Sala „Evul Mediu Întunecat”. 

👉 Material realizat de: dr. Marius Cristian Bâsceanu, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie. 
📸 Fotografii: în timpul cercetărilor, Șantierul arheologic de la Desa, Dolj, și Expoziția Permanentă – Camelia Săvescu, Referent de specialitate – Biroul de Marketing. Citeste mai mult

Istoria de aproape 600 de ani a Târgului Neamț este sintetizată într-o expoziție temporară, care a fost vernisată în aprilie 2024, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț. Intitulată ,,Târgul de sub oraș. Mărturii arheologice medievale și moderne descoperite în Târgu Neamț”, expoziția își propune ilustrarea celor mai importante descoperiri arheologice realizate în localitatea amintită, multe dintre acestea fiind de dată recentă și cu rezultate foarte interesante. Sunt reunite în acest cadru vestigii datate între sec. XIV-XVIII și care confirmă o intensă viață urbană, cu un peisaj din care nu lipseau locuințe temeinic construite, o biserică de lemn, cu cimitir în vecinătate, precum și o construcție de zid, de mari dimensiuni, ce poate fi pusă în legătură cu administrația târgului. Alte aspecte de natură urbană, cum sunt aducțiunile de apă, își găsesc și ele un loc bine individualizat.

Expoziția reunește un patrimoniu valoros, restaurat de specialiștii Complexului Muzeal Național Neamț, alcătuit din monede, vase ceramice, cahle, unelte din fier, podoabe, însă pot fi consultate și rezultate științifice de dată recentă privitoare la clima, vegetația, fauna și alimentația din perioada medievală. Un ecou aparte îl au câteva emisiuni monetare de la primii domni moldoveni, o serie de fragmente ceramice medievale și moderne cu inscripții, semințe de cereale, plante leguminoase și fructe carbonizate, toate acestea constituind surse complementare pentru o reconstituire istorică edificatoare.

Invitat special la vernisajul expoziției este prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan de la Facultatea de Istorie a Universității ,,Al. I. Cuza” Iași, unul dintre cei mai buni specialiști ai vieții urbane medievale din Țările Române.

Expoziția va putea fi vizitată până în luna septembrie a acestui an.

Curatorul expoziției: dr. Vasile Diaconu

Am citit recent articolul intitulat „Problema Stăpânirii Bizantine în Nordul Dobrogei în Sec. IX-XI”, scris de R. Florescu și R. Ciobanu. Acest studiu oferă o analiză profundă a regimului politic și a organizării militare și administrative a stăpânirii bizantine în Dobrogea, o regiune cu o istorie complexă și bogată.

Articolul începe prin a sublinia importanța revenirii puterii bizantine în zonă după invaziile avare și slave, care au marcat o perioadă de confuzie și instabilitate. Autorii detaliază cum, începând cu mijlocul secolului VII, influența bizantină a fost restabilită pe litoralul dobrogean și la gurile Dunării, continuând până la conflictele cu bulgarii, care au dus la o decădere temporară a acestei puteri. Citeste mai mult

Bunul cultural serial „Frontierele Imperiului Roman-Dacia” (FRE-Dacia) a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO!

Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO recunoaște, prin decizia sa de pe 27 iulie 2024, atât Valoarea Universalǎ Excepționalǎ a rețelei de situri arheologice romane ce compun FRE-Dacia, cât și eforturile României de a construi un sistem coerent și eficient de protecție și gestiune a acestora. România se alătură, astfel, celor 6 țări care au înscris deja segmente ale Frontierelor Imperiului Roman – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Olanda, Germania, Austria, Slovacia – și sperăm, unei familii ce se va extinde în viitor cu alte țări din Europa, Africa și Asia Mică.

Cu o lungime de peste o mie de kilometri, FRE–Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman cuprinzând atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu. ICOMOS, organism consultativ al UNESCO, a apreciat bunul serial deoarece:

📍 contribuie la prezentarea schimbului de valori umane și culturale la apogeul Imperiului Roman, respectiv a dezvoltării arhitecturii militare și a cunoștințelor și competențelor tehnice de construcție și de management al teritoriului;
📍 constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale de expansiune;
📍 atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul locale, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului.

Succesul acestei nominalizări are la bază munca a generații de arheologi care, de peste 100 de ani, cercetează rețeaua de situri romane din fosta Provincie Dacia, creând baza științifică prin care a fost demonstrată Valoarea Universală Excepțională. Programul Național Limes, finanțat de Ministerul Culturii în ultimii 10 ani, a făcut posibilă această nominalizare, coagulând și direcționând cercetarea și mai ales conectând aceste eforturi cu acțiunile de protecție şi gestiune, atât de necesare pentru prezervarea valorii și transmiterea acesteia către generațiile viitoare. Dosarul FRE-Dacia reprezintă cea mai complexă documentație de nominalizare elaborată până în prezent de țara noastră și unul dintre cele mai complexe demersuri administrative de protejare integrată și punere în valoare a siturilor arheologice din România.

Prin demersul de nominalizare, România și-a asumat, la nivel internațional, responsabilitatea de a proteja și gestiona durabil siturile arheologice ce compun FRE-Dacia, cu și pentru comunitățile locale, precum și pentru a asigura transmiterea acestora către generațiile următoare. Privim cu încredere către următorii 5 ani – primul ciclu de management – în care, alături de actorii cu rol formal și informal în procesul de protecție și gestiune, vom pune în practică strategia de management a cărei implementare se regăsește în recomandările ce însoțesc decizia de înscriere – 46 COM 8B.25.

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, într-o echipă multidisciplinară națională și internațională, au avut onoarea de a coordona procesul complex de nominalizare a acestui vast bun cultural serial.

Am avut alături comunități locale și numeroși parteneri instituționali cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat:

Comisia Națională Limes;

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni – Parteneri în Programul Național Limes; Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București;

Direcțiile județene pentru culturǎ;
și
Autoritățile județene și locale din 16 județe.

Mulțumim pentru sprijinul constant Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO.

Comunicatul de Presă al Ministerului Culturii: http://www.cultura.ro/zi-istorica-pentru-patrimoniul-romanesc

🔆𝙊 𝙙𝙚𝙨𝙘𝙤𝙥𝙚𝙧𝙞𝙧𝙚 𝙥𝙧𝙚𝙞𝙨𝙩𝙤𝙧𝙞𝙘ă 𝙞𝙣𝙚𝙙𝙞𝙩ă î𝙣 𝙟𝙪𝙙𝙚ț𝙪𝙡 𝙈𝙪𝙧𝙚ș | 𝙉𝙚𝙢 𝙢𝙞𝙣𝙙𝙚𝙣𝙣𝙖𝙥𝙞 ő𝙨𝙠𝙤𝙧𝙞 𝙛𝙚𝙡𝙛𝙚𝙙𝙚𝙯é𝙨 𝙈𝙖𝙧𝙤𝙨 𝙢𝙚𝙜𝙮é𝙗𝙚𝙣 🔆

🇷🇴 Ca urmare a unei noi colaborări fructuoase între Narcis-George Carțiș și Muzeul Județean Mureș, zilele trecute s-a descoperit un mic depozit eneolitic în hotarul localității Sânișor, comuna Livezeni. Datorită faptului că la momentul descoperirii piesele din metal au fost lăsate în pământ, colectivul muzeului format din Rita E. Németh, Botond Rezi și Daniel Cioată au reușit documentarea in situ și recuperarea unei mici depuneri de piese metalice. Aceasta constă din două topoare întregi de cupru cu brațele în cruce și o a treia fragmentară. Acestea au fost depuse într-o groapă ovală, la o adâncime relativ mică, fără alte materiale arheologice. Mica descoperire poate fi datată la începutul epocii eneolitice (ca. 4300–3900 î.e.n.), fiind produsul unei metalurgii dezvoltate, care reușește să producă pentru prima dată primele piese autentice de metal, în contrast cu topoarele ciocan din perioada precedentă. Astfel, depozitul de la Sânișor devine 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐞𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭 de specialiști din județul Mureș și al doilea din Transilvania, după cel descoperit la Ariușd (jud. Covasna), din 1910. După restaurarea și valorificarea științifică, piesele descoperite vor face parte dintr-o viitoare expoziție a muzeului. Citeste mai mult

Importante vestigii arheologice, care datează inclusiv din neolitic, au fost găsite în calea Autostrăzii Zero. Este vorba despre obiecte din ceramică şi chiar jucării, vechi de 5.000 de ani.

Silviu Ene, arheolog: „Au fost găsite vestigii din mai multe epoci istorice începând cu perioada neoliticului, continuând cu epoca bronzului, prima epocă a fierului, cu perioada migraţiilor sec. 6,7, 9,10 și câteva vestigii mai noi din perioada secolelor 16-17. Au fost descoperite obiecte variate, fusailoe, fragmente ceramice, obiecte de uz casnic, pietre de moară.” Citeste mai mult