Slavii in perioada migratiilor – fragment

carturesti.ro

Fragment din cartea „Slavii in perioada migratiilor” scrisa de Florin Curta si Sorin Paliga

„Se discuta inca mult si cu multa pasiune despre istoria vechilor slavi, in special despre etnogeneza lor. In ultimii cinci ani, au aparut peste 300 de studii dedicate acestui subiect si publicate in numeroase limbi – sarba, greaca, rusa, polona, ceha, germana, ucraineana, franceza, croata, italiana, slovaca, engleza si, de asemenea, in romaneste. Dintre cele 12 carti publicate intre 2013 si 2018, zece citeaza din Aparitia slavilor, in ciuda faptului ca ele se ocupa de alte subiecte si ca adopta teme complet diferite: istoria slavilor din Evul Mediu, arheologia slavilor timpurii din Croatia si din Slovenia, problema limbii slave comune si a migratiilor slave, un episod din Istoria lui Teofilact Simocatta, in care apar trei sclavini din tinuturile de pe malul Oceanului, asediul din 626 al orasului Constantinopol, Peninsula Balcanica in vremea lui Iustinian sau relatiile dintre avari si Imperiu.”

Multe s-au schimbat in cei 20 de ani de la aparitia volumului meu despre slavii timpurii, poate si pentru ca aceasta carte a fost tradusa atat in romaneste (de catre Eugen S. Teodor; Curta 2006), cat si in bulgareste (de catre Tvetelin Stepanov; Curta 2009). Modelul de analiza istorica si arheologica pe care l-am propus in acea lucrare, cu scopul studierii etnicitatii din Antichitatea tarzie si de la inceputurile Evului Mediu, a fost intre timp adoptat de altii ce l-au potrivit cu succes unor cazuri mult diferite (vezi, de exemplu, Dzino 2010; Eichert 2017; Mesiarkin 2017b; Petruhin 2017; Samu 2017). In acelasi timp insa, i s-au impotrivit cu inversunare istoricii, arheologii si lingvistii, care se agata cu incapatanare de interpretarea traditionala si de modelul migrationist al istoriei vechilor slavi, in ciuda acumularii rapide a dovezilor contrare (Heather 2009, 405-410; Jih 2010; Filiuskin 2017; Suvalov 2017; Homza 2018; Fusek 2004; Darden 2004). Ramane, deci, de discutat ce-i de facut cu tot acest material acumulat (si care continua sa se acumuleze) si cum trebuie, prin urmare, abordata problema etnogenezei slave.

Ideile mele despre etnicitate in arheologia Evului Mediu au condus intre timp la o apriga polemica cu Sebastian Brather, in care au fost luate in discutie principiile fundamentale ale interpretarii materialului arheologic pe care
le-am expus in Aparitia slavilor (in paralel cu aceasta dezbatere si, in general, cu literatura de specialitate, Gheorghe Niculescu a incercat sa intervina in discutie, fara insa a pastra nivelul ei ridicat; Niculescu 2011; Curta 2014). Acel model de interpretare s-a bucurat de atentia favorabila a mai multor invatati implicati in istoria limbilor slave, din perspectiva unei abordari sociolingvistice a contactului dintre limbi.


Sursa: libris.ro



Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!