Fețele Albe, o zonă pitorească situată în apropierea Grădiștii Muncelului, ascunde secrete vechi de secole. Această așezare antică, amplasată pe terasele abrupte de deasupra văii, a atras interesul cercetătorilor și pasionaților de istorie de-a lungul timpului. În acest articol, vom explora descoperirile și investigațiile arheologice care au dezvăluit treptat informații despre această așezare misterioasă.
Sursa: Revisting Fețele Albe, an important Dacian site near Sarmizegetusa Regia
Prima mențiune scrisă despre ruinele de la Fețele Albe aparține procuratorului fiscal Paul Török, care a vizitat acest loc în vara anului 1803. Trimis de autoritățile habsburgice pentru a investiga descoperirea unor comori monetare de către localnici în apropierea ruinelor de la Grădiștea Muncelului, Török a descris ceea ce a găsit acolo într-un raport datat 26 august, scris în limba latină. El a identificat trei terase largi suspendate deasupra văii, pe care se puteau vedea resturi de ziduri, numeroase blocuri de piatră și cărămizi răspândite, interpretând aceste ruine ca fiind ale unei mici cetăți. Printre blocurile observate acolo, a identificat unul înscris cu două litere și alte două blocuri cu reprezentări figurative (două picioare de capră și un nod). Rolul acestei cetăți ar fi fost să supravegheze cetatea de pe Dealul Grădiștii, accesul la ea dinspre poalele dealului și o mare parte din drumul care ducea de la această cetate către satele din valea Grădiștii. Török recunoaște că nu știe unde era drumul de acces spre cetatea de la Fețele Albe, din cauza poziției deasupra prăpastiei teraselor cu ruine.
Locul a rămas aproape necunoscut cercetătorilor până după cel de-al Doilea Război Mondial. Niciunul dintre savanții care au vizitat ruinele de pe Dealul Grădiștii în secolul al XIX-lea nu pare să fi ajuns la Fețele Albe. În perioada interbelică, D.M. Teodorescu a efectuat o cercetare în jurul Grădiștei și a ajuns pe terasa Fețelelor Albe, unde a identificat o mică terasă tăiată de apele unei izvoare, cu urme de locuințe „barbare”, la o altitudine de 1100 m. În apropiere, a observat urmele unui vechi drum, acoperit de pădure în acea perioadă.
În anii 1965-1973, au avut loc ample cercetări arheologice în această zonă. S-a constatat că ruinele nu erau ale unei fortificații, așa cum s-a crezut inițial, ci ale unei așezări. Nucleul așezării era format din cinci terase susținute de ziduri solide de piatră. Pe aceste terase au fost descoperite construcții circulare, temple și locuințe. Cercetările au fost realizate pe 15 terase din aproximativ 20-30 presupuse a exista. Din păcate, doar câteva articole scurte au fost publicate ulterior acestei cercetări, iar de la 1973 până în prezent nu s-au mai realizat cercetări la acest sit. Accesul la documentația arheologică a fost refuzat și informațiile despre alte terase și modalitățile de acces în așezare sunt încă necunoscute.
H. Daicoviciu and Glodariu 1966, p. 487); 3-5. Starea curenta a sitului.
Sursa: Revisting Fețele Albe, an important Dacian site near Sarmizegetusa Regia
Cronologia exactă a așezării rămâne încă un subiect de dezbatere. Există divergențe privind datarea inițială a primelor artefacte găsite acolo, care variază între sfârșitul secolului al II-lea î.Hr. și prima jumătate a secolului I î.Hr. Se crede că așezarea a fost cucerită de romani de două ori, prima dată în anul 102 d.Hr., iar apoi reconstruită parțial de daci, doar pentru a fi complet distrusă în anul 106 d.Hr. Unul dintre edificiile construite ulterior distrugerii așezării a fost identificat ca fiind construit din materiale provenite de la templele distruse. Cu toate acestea, mai multe aspecte legate de datarea și contextul construcției acestui edificiu rămân neclare și necesită cercetări suplimentare.
Pe baza datelor existente, se pare că terasa II a fost prima amenajată și a păstrat un statut important până la cucerirea romană. Așezarea s-a dezvoltat în jurul acestei terase, cu amenajarea de noi terase în apropierea sa și la distanțe mai mari. Templele cunoscute până în prezent datează de la sfârșitul așezării, iar existența unor faze anterioare ale acestora este probabilă.
Sursa: Revisting Fețele Albe, an important Dacian site near Sarmizegetusa Regia
Descoperirile și cercetările de la Fețele Albe continuă să fascineze și să ofere indicii despre viața și istoria oamenilor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Cu toate acestea, multe întrebări rămân fără răspuns și este nevoie de eforturi continue pentru a desluși taina acestei așezări antice.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris