Sponsian – împăratul roman din Dacia scos din obscuritate

Zilele acestea o știre din Marea Britanie a creat mare zarvă pe internetul de limba română. Eternii cercetători britanici de la UCL (University College London) au publicat zilele acestea în jurnalul Plos One un studiu asupra unei monede aflate la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și au ajuns la concluzia că aceasta este autentică și că avem de-a face cu un nou împărat roman din Dacia despre care până acum nu știam nimic.

Mai jos raportăm raportăm evenimentele așa cum s-au desfășurat săptămâna aceasta.

O monedă din colecția Muzeului Național Brukenthal aduce din nou în actualitate existența un împărat roman pierdut

Noi cercetări asupra monedelor antice de aur din colecția Hunterian de la Universitatea din Glasgow și Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, România, aduc în discuție posibila existență a un împărat roman pierdut de mult, numit Sponsian.

Într-o lucrare academică publicată recent, echipa de cercetători a Universității din Glasgow a descoperit dovezi că un lot de monede, respinse de mult timp ca fiind falsuri, sunt autentice.

Monedele provin dintr-un mic tezaur de monede descoperite în Transilvania în 1713. De-a lungul deceniilor, ele și-au găsit drum în colecții din întreaga Europă, inclusiv în cea baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei și fondator al Muzeului Brukenthal la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a Dr. William Hunter, al cărui moștenire din 1783 a înființat The Hunterian.

Până în prezent se cunosc doar patru monede cu imaginea legendarului Sponsian, toate aparent originare din tezaurul din 1713 și aflate în colecții din Europa, între care una la Hunterian Museum din Glasgow și una la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

Transilvania, parte din provincia romană Dacia, era apreciată de romani pentru potențialul aurifer al minelor sale. Studii arheologice au stabilit că zona a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. Înconjurat de dușmani, Sponsian ar fi putut fi un ofițer de armată locală forțat să preia comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând populația militară și civilă a Daciei până la restabilirea ordinii. Provincia a fost evacuată în timpul domniei lui Aurelian, între 271 și 275 d.Hr.

Când monedele au fost descoperite la începutul secolului al XVIII-lea, se credea că sunt autentice și au fost încadrate alături de alte imitații ale monedelor romane realizate dincolo de marginile imperiului. Cu toate acestea, de la mijlocul secolului al XIX-lea, monedele au fost considerate false datorită stilului și modalității de realizare, cu diferite trăsături enigmatice, inclusiv motive istorice amestecate. Aceasta a fost punctul de vedere acceptat până în prezent.

Cu toate acestea, nicio instituție nu a supus vreodată monedele unei analize științifice. Acest lucru a fost întreprins la Universitatea din Glasgow. Rezultatele au demonstrat că lotul de exemplare din colecția Hunterian (între care și una cu chipul lui Sponsianus) au fost folosite în cadrul lui process de circulație activă și apoi îngropate pentru o perioadă considerabilă de timp. Analiza microscopică efectuată pentru piesa aflată în colecția Muzeului Național Brukenthal a evidențiat dovezi similare de autenticitate.

În lumina noilor cercetări, Sponsian își poate revendica în sfârșit locul de „împărat pierdut” al epocii romane.

Sursa: Muzeul Naional Brukenthal – comunicat de presa

Coordonatorul cercetării, Paul N. Pearson, UCL (University College London), a declarat:

„Analiza științifică a acestor monede ultra-rare îl salvează pe împăratul Sponsian din obscuritate. Dovezile noastre sugerează că el a condus Dacia romană, un avanpost izolat de minerit de aur, într-o perioadă în care imperiul era cuprins de războaie civile, iar granițele erau invadate de invadatori jefuitori.”

 

Curatorul colecției de numismatică The Hunterian Museum, Jesper Ericsson, a declarat:

„Acesta a fost un proiect cu adevărat interesant pentru The Hunterian și suntem încântați că descoperirile noastre au inspirat cercetări în colaborare cu colegii din muzeul din România. Sperăm că aceste noi informații încurajează dezbaterile academice despre Sponsian ca figură istorică, dar și identificarea unor monede similar în colecții din alte muzee din Europa”.

Sursa: Muzeul Naional Brukenthal – comunicat de presa

University College London publica o stire despre acest studiu pe site-ul propriu pe 23 noiembrie

UCL a publicat pe site-ul propriu o stire in care anunta rezultatele studiului: „Analiza științifică a acestor monede ultra-rare îl salvează pe împăratul Sponsian din obscuritate. Dovezile noastre sugerează că el a condus Dacia romană, un avanpost izolat de minerit de aur, într-o perioadă în care imperiul era cuprins de războaie civile, iar granițele erau invadate de invadatori jefuitori.” – profesorul Paul N. Pearson de la UCL

A gold coin long dismissed as a forgery appears to be authentic and depicts a long-lost Roman emperor named Sponsian, according to a new UCL-led study.

The coin, housed at The Hunterian collection at the University of Glasgow, was among a handful of coins of the same design unearthed in Transylvania, in present-day Romania, in 1713. They have been regarded as fakes since the mid-19^th-century, due to their crude, strange design features and jumbled inscriptions.

In the new study, published in PLOS ONE, researchers compared the Sponsian coin with other Roman coins kept at The Hunterian, including two that are known to be genuine.

They found minerals on the coin’s surface that were consistent with it being buried in soil over a long period of time, and then exposed to air. These minerals were cemented in place by silica – cementing that would naturally occur over a long time in soil. The team also found a pattern of wear and tear that suggested the coin had been in active circulation.

O monedă de aur demult respinsă ca fals pare a fi autentică și înfățișează un împărat roman pierdut de mult, numit Sponsian, potrivit unui nou studiu condus de UCL.

Moneda, găzduită în colecția The Hunterian de la Universitatea din Glasgow, a fost printre câteva monede cu același design descoperite în Transilvania, în România de astăzi, în 1713. Acestea sunt considerate falsuri încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. , datorită caracteristicilor lor brute, ciudate de design și inscripțiilor amestecate.

În noul studiu, publicat în PLOS ONE, cercetătorii au comparat moneda sponsiană cu alte monede romane păstrate la The Hunterian, inclusiv două despre care se știe că sunt autentice.

Ei au găsit minerale pe suprafața monedei care au fost în concordanță cu faptul că aceasta a fost îngropată în sol pentru o perioadă lungă de timp și apoi expusă la aer. Aceste minerale au fost cimentate în loc prin silice – cimentare care ar avea loc în mod natural pe o perioadă lungă de timp în sol. Echipa a găsit, de asemenea, un model de uzură care sugerează că moneda a fost în circulație activă.

Sursa: UCL News

Managerul interimar al Muzeului National Brukenthal aduce clarificari

„Ultimele studii efectuate în Anglia au confirmat că moneda de aur din Brukenthal este adevărată la fel ca celelalte din Europa. Falsă sau adevărată, acum însă controversată, moneda de aur cercetată de Prof. Paul Pearson de la University College London împreună de echipa sa face parte din colecția de peste 17000 de monede și medalii a Baronului Brukenthal. Cercetătorii și istoricii au datoria de a clarifica dacă Sponsian este un mit sau a fost un personaj istoric. Până atunci, ne bucură faptul că știm unde există celelalte 3 monede păstrate în Europa. Muzeul Național Brukenthal este, de acum, deschis tuturor cercetătorilor și îi invită să examineze aceasta piesă și nu numai.

Prof. Paul Pearson și echipa sa au deschis o temă de cercetare. Dacă aceasta vă fi continuată, apreciată și asimilată că fiind veridică de mediul academic vom vedea.

Ce pot spune, este faptul ca l am cunoscut pe Prof. Paul Pearson la Sibiu, și i am sugerat să facem o conferință pe tema monedei. Am considerat că este necesar acest lucru. O conferință publică, anunțată. Lucru care s-a și întâmplat. Am invitat și au participat profesori ai ULBS, istorici și oameni de cultură. Nimeni din România, după cunoștința mea nu mi-a transmis și nu am văzut scris nimic despre acest lucru. Acum când stirea a apărut în presa internațională sunt voci care au diferite păreri. Mă bucură acest lucru. Orice cercetare poate aduce lămuriri, ipoteze, controverse sau invitatie la cercetare și aprofundare. Din păcate eu nu cunosc ca în ultimele decenii să se solicite din România aprobarea unei cercetări amănunțite a acestei monede expuse la Brukenthal.

Ca sibian, ca angajat al Muzeului Național Brukenthal și acum ca manager interimar faptul că marile agenții și trusturi de presă din întreaga lume menționează ca Muzeul Național Brukenthal din România deține o asemenea monedă din aur mă bucură. Dacă cercetările vor consemna că cele 4 monede existente astăzi în Europa, respectiv și la Brukenthal sunt false vom fi bucuroși că în colecția noastră există o mărturie și un obiect care a stat la creionarea și la construcția unui mit dacă însă se va dovedi ca moneda este adevărată și teoria lansată de profesorul englez este veridică vom fi de asemenea bucuroși că și în colecția Muzeului Naţional Brukenthal, la Sibiu, în România există o piesă care adeverește existența unui anume Sponsianus, împărat, conducător, general sau ce ne vor spune istorici că o fi fost în această parte a Imperiului Roman.

Moneda poate fi observată la Muzeul de Istorie Casa Altemberger, secția Monede, în intervalul orar 9-17, din data de 30 noiembrie programul de vizitare este de la 10-18.”

 

Alexandru Constantin Chituta

manager interimar

Sursa: Muzeul National Brukenthal

Ministerul Culturii anunta la randul sau acest studiu

O monedă de aur, aflată în colecția Muzeului Brukenthal din Sibiu, considerată peste 150 de ani ca fiind un fals, a fost dovedită ca originală de cercetările profesorului Paul Pearson și ale echipei sale de la University College London. Astfel, un împărat roman considerat inexistent, Sponsian, a fost restituit istoriei, iar patrimoniul național are încă o piesă excepțională, atestată științific acum.”

Sursa: Ministerul Culturii

Au aparut si primele reactii ale cercetatorilor romani la acest studiu

Dr. Emanuel Petac, C.S. 2, coordonator al Cabinetului Numismatic al Academiei Române și Președinte al Societății Numismatice Române

Piesa de aur provenind de la acel așa-zis personaj istoric, împărat sau ce pretind unii că ar fi, Sponsianus, a apărut undeva în cursul secolului al XVIII-lea fiind considerată, potrivit informațiilor vremii, ca provenind dintr-un tezaur găsit în Transilvania pe la 1713. Nimeni nu spune că nu ar fi așa. Problema este alta. Acest studiu, care a apărut foarte recent în publicația pe care deja cu toții o știm (n.r. PLOS One), este semnat de un grup de investigatori britanici, dintre care niciunul nu este numismat. Toți sunt specialiști în investigații fizico-chimice.

Sigur că investigațiile de această natură sunt foarte importante și le practicăm și noi în colaborare cu persoane specializate în acest tip de investigații, dar întotdeauna ele trebuie făcute în echipă, împreună, nu fiecare de capul lui, pentru că noi nu am ști să interpretăm rezultatele investigațiilor respective, iar ei cu siguranță nu se pricep la istorie și cu aât mai puțin la numismatică, respectiv contextul istoric. Ei bine, piesa a fost considerată un fals încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Cine a afirmat asta? Henry Cohen, care era curatorul colecției numismatice, de altfel faimoase, a nu mai puțin faimosului „Cabinet des médailles” din Biblioteca Națională a Franței. Iar Henry Cohen, cu tot respectul, era o autoritate mondială.

El a declarat-o în catalogul dedicat monedelor romane imperiale ca fiind, citez: „un fals ridicol din toate punctele de vedere”. Din punctul de vedere al stilului, al informațiilor istorice, al contextului și al reprezentărilor care apar de monedă. Acum, vorbind despre piesa propriu-zisă, ea nu are nicio șansă să fie o monedă romană autentică, din foarte multe motive. Stilistic, aversul arată groaznic. Nu se potrivesc de niciun fel legenda aversului cu titulatura imperială.

Sursa: science.hotnews.ro

Florian-Matei Popescu, C.S. 2 în cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române

Din punct de vedere istoric nu avem practic niciun fel de informație despre acest Sponsianus. Numele însuși este foarte ciudat pentru că pare a fi mai degrabă o creație, și este prezent în doar două sau trei inscripții, ceea este ciudat față de sutele de mii de inscripții pe care le întâlnim în Imperiul Roman. El apare într-un context servil din Italia, în secolul I d.Hr., pentru că numele vine de la expresia „sponte sua” (lat. – cu voința lui, din proprie inițiativă). Numele acesta, dat unui sclav, desemna o persoană care se află la dispoziția stăpânului. Mai mult, numele Sponsianus a fost reținut în lucrările de specialitate doar cu semnul întrebării.

Foarte important, dacă s-ar dovedi că monedele ar fi reale, ceea ce e foarte puțin probabil, ele ar proveni, mai degrabă, din timpul domniei lui Filip Arabul, 244-249 d.Hr., în niciun caz din anul 260 d.Hr., așa cum se specifică în studiul publicat în PLOS One. Autorii studiului s-au raportat probabil la contextul problemelor apărute la Dunărea de Jos, în timpul lui Filip Arabul care, aflat în Dacia, a deschis o monetărie. Este vorba despre așa numitele monede de tip provincia Dacia, care apar între 247/248 d.Hr. și 255/257 d.Hr.

Chiar și astfel, era vorba de monede de bronz, cu o valoare scăzută. Le poți numi bani de buzunar. Erau emisiuni de bronz gândite pentru a plăti armatele din Dacia. Din acest punct de vedere este greu de admis că ar fi existat un împărat pe nume Sponsianus, care să emită niște monede de aur. Ce să facă cu ele? Nu îi puteai da armatei pentru tezaurizare. Valoarea lor era foarte mare și, pur și simplu, nu avea cine să le schimbe.

Surse: Muzeul National Brukenthal, UCL, BBC, The Guardian, Observatornews, Hotnews, Jurnalul PLOS ONE

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

1. Carturesti
2. Litera
3. Librex
4. Libris
5. Cartepedia
6. Okian.ro
7. Librarie.net
8. Compania de Librarii Bucuresti
9. Anticexlibris