Matrița de la Sarmizegetusa Regia este foarte importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea are o valoare artistică ieșită din comun prin calitatea reprezentărilor pe care le conține. În al doilea rând, ea se adaugă grupului limitat de artefacte similare care au supraviețuit din antichitate şi care aduc informații suplimentare despre meşteşugul orfevrăriei şi toreuticii, despre obiectele care erau produse prin tehnologia reliefurilor imprimate pe tabla metalică. Prin publicarea ei, odată cu datele tehnice – măsurătorile – care o definesc, cresc vizibil şansele ca în viitor să fie posibilă identificarea unor obiecte lucrate pe ea, în urma cercetărilor arheologice sau chiar aflate deja în muzeele lumii. În al treilea rând, prin prezenţa sa în capitala Regatului dacic, ea reprezintă o probă suplimentară a conectării acestui spațiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de cea mai bună calitate din antichitate.
Tehnologia pe care o presupune folosirea ei se regăseşte la categorii de produse care nu sunt descoperite frecvent prin cercetări arheologice: anumite tipuri de podoabe, accesorii de harnaşament, de costum şi de armament, veselă de lux, mobilier și alte obiecte similare. Din cauza valorii lor intrinseci (metale prețioase şi bronz de bună calitate), dar şi din cauza fragilității lor, asemenea produse nu s-au păstrat în cantități prea mari. Susceptibilă a fi funcţionat şi în Sarmizegetusa Regia, cel puțin în preajma războaielor daco-romane, matrița de bronz ne oferă o imagine nesperată a unor piese care fie nu au fost găsite încă, fie s-au pierdut din cauza urmărilor ostilităților. Este cunoscută soarta imenselor tezaure care au devenit pradă de război; câteva vase aparținând acestor comori sunt explicit menţionate într-o sursă antică: două cupe cizelate şi un corn de bour, ferecat în aur, oferite templului lui Zeus Kasios’.
Brasardele spiralice din aur, descoperite ilegal de căutătorii de comori și recuperate de statul român, sunt în măsură doar să sugereze splendoarea costumelor de ceremonie folosite în preajma cuceririi ro mane. Matrița de bronz este un alt indiciu privind fastul şi bogăţia curţii regale şi ale templelor din sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia, specifice unei aristocrații cosmopolite și dornice de a-şi etala statutul eminent.
Unde a fost produsă matriţa?
În acest stadiu intermediar al cercetărilor este foarte dificil de precizat originea matriței de bronz. Este nevoie de aprofundarea studiului stilistic al iconografiei, care solicită un timp mai îndelungat. Identificarea în viitor a semnificației semnului geometric (substitut grafic?) de pe fața A a piesei ar putea contribui decisiv la un răspuns valid. Până atunci, însă, pot fi avansate câteva ipoteze.
Din principiu, nu se poate exclude fabricarea ei la fața locului, în condițiile în care circulația meşterilor şi a tehnologiilor, chiar pe spații vaste, este o realitate bine documentată pentru întreaga antichitate. Ei au fost mereu atraşi de centrele în care se găseau resurse pentru a-şi arăta talentul, sau chiar de suverani generoşi şi interesați în susținerea creației artistice de care să-şi lege (re)numele. Marile evenimente politice şi militare, mai ales cele care au schimbat cursul istoriei, au avut consecinţe şi în privința migrației artiştilor şi artizanilor de bună calitate. Un exemplu cunoscut este perioada care a urmat dispariției lui Alexandru cel Mare, respectiv instaurarea regatelor elenistice, dintre care cel al Ptolemeilor a atras ca un magnet asemenea forţe de creație artistică din Grecia, Macedonia, Italia me ridională şi Asia spre Egipt.
Mobilitatea meşterilor a facilitat şi migrarea unor teme şi motive iconografice, naşterea unor noi școli artistice şi stiluri. M. Treister se întreabă dacă nu cumva contextul bunelor relații politice şi militare din tre Egiptul elenistic şi Magna Graecia, pe de-o parte, şi Regatul bosporan pe de alta, în secolul al III lea a. Chr., poate explica influențele alexandrine şi sud-italice în toreutica şi orfevrăria nord-pontică. Autorul remarcă expansiunea rapidă a unui stil internațional” în epoca elenistică, în interiorul căruia s-au conturat treptat arii care se disting prin stiluri regionale, chiar dacă ele pot fi identificate pe spații relativ largi”.
Când a fost produsă matriţa?
Cercetările arheologice întreprinse în ultimii doi ani arată că piesa se afla şi, probabil, funcţiona la Sarmizegetusa Regia în preajma războaielor daco-romane. Analiza iconografiei, şi unele analogii, arată că ea a fost produsă și a fost folosită în secolul I p. Chr., poate în a doua sa jumătate.
Cum a ajuns matrița la Sarmizegetusa Regia?
Există mai multe posibilități de a explica prezența piesei în sit, pornind de la prezumţia producerii şi, respectiv, folosirii ei într-o primă etapă, în afara Daciei.
Contextul arheologic, recompus în urma a două campanii de cercetări în sectorul în care ea a fost scoasă la lumină, indică spre un interval cronologic relativ restrâns în preajma războaielor daco-romane de la începutul veacului al II-lea p. Chr. (imediat înainte sau după evenimente). Recuperarea ei nu dintr-un complex de tip atelier, ci dintr-un strat de amenajare aflat în relație cu rampa de acces spre Poarta de Sud a fortificației din piatră arată limpede că, la data realizării acestor lucrări, ea fusese scoasă din uz şi mutată dintr-un posibil asemenea context funcțional. De asemenea, este de presupus că atelierul nu se afla la o foarte mare distanţă de locul unde a fost găsită matrița.
Nu poate fi exclusă posibilitatea aducerii matriței de bronz odată cu garnizoana romană stabilită la Sarmizegetusa Regia conform prevederilor păcii din 102, sau chiar împreună cu trupa care a ocupat aşezarea după cucerirea ei definitivă din 106 (armata romană a fost deservită de meşteşugari specializați în producerea şi repararea echipamentului militar). Informațiile arheologice existente arată că, în mod cert, au existat, cel puțin după încheierea ostilităților, reamenajări importante ale sitului, puse în operă de garnizoana de ocupație. Deocamdată, însă, nu au fost identificate pe teren situații arheologice atât de clare încât să permită distingerea netă a celor două etape pe care le despart doar câțiva ani.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris