Lingourile de aur de la Crasna, județul Covasna – datate in secolul 4. d.Hr.

GRATIS! Cere acces pentru una dintre edițiile Istorie Veche premium lansate până acum: click aici.


Acestea au fost turnate la Sirmium, localizată în Serbia de azi.
 
Circa 20 bare de aur descoperite pe valea superioară a râului Buzău, în apropiere de Crasna (unele inedite). 12 sau 13 bare au fost descoperite în luna septembrie a anului 1887, cu prilejul curățirii drumului de pământul căzut dintr-o râpă. Restul barelor au fost descoperite în cursul anului 1887 şi după aceea, în condiții necunoscute. Unele bare au fost tăiate în bucăți, pentru a fi împărţite între descoperitori ori pentru a fi vândute.
 
Se păstrează la: Maggyar Nemzeti Museum, Törtenete Museum, Budapesta; Kunsthistorisches Museum, Bundessammlung von Münzen, Medaillen und Geldzeichen, Viena; British Museum, Department of Coins and Medals, Londra; Bibliothèque Nationale, Paris; în colecții particulare străine, cunoscute sau neidentificate. Lungimea barelor păstrate întregi variază între 0,161-0,175 m; greutatea, între 331-520 g.
 
Data turnării acestor lingouri a fost stabilită în mod diferit, în funcție de identificarea celor trei chipuri de împărați. Fr. Kenner, AEM, p. 9 şi Numismatische Zeitschrift, p. 29, a stabilit-o între 24 august 367-17 noiembrie 375, socotind că cei trei împărați sunt: Valentinian I, Valens şi Gratian. Th. Mommsen, op. cit., p. 352, a pus-o între 17 noiembrie 375 și 9 august 378, iar împărații ar fi Valens, Gratian şi Valentinian al II-lea.
 
E. Babelon, Traité des monnaies grecques et romaines, I partie, t. 1, Paris, 1901, col. 883, o stabileşte între 19 ianuarie 379 – 18 ianuarie 383, iar K. Regling, RE, VII, 1912, col. 981, o fixează între 21 ianuarie 393 – 17 ianuarie 395. Din aceste ipoteze aceea a lui Babelon pare să stea în picioare. Ea a fost sprijinită şi dezvoltată de Elmer (Excurs, p. 18) şi prezentată în felul următor: lingourile marcate cu numele lui Flavius Flavianus şi Lucianus, fără ștampila împăraților, ar data din perioada august 378-19 ianuarie 379, adică atunci cînd Grațian, venit din Germania în ajutorul lui Valens, a poposit la Sirmium, aflând de dezastrul de la 9 august 378, în care Valens şi-a găsit moartea. O a doua categorie de lingouri, fabricate la Sirmium, care poartă semnătura lui Lucianus, Quirillus și Dionisus şi ştampila cu chipurile celor trei împărați (în cele două variante) ar data din perioada 19 ianuarie 379, dată proclamării la Sirmium ca împărat a lui Theodosius I, și februarie 379, momentul când acesta a plecat spre Thessalonic.
 

După Elmer şi Iliescu, semnatarii lingourilor (Lucianus, Flavius Flavianus, Quirillus şi Dionisus) ar fi fost curatores thesauri sacri in area auri (v. nr. 432) şi transferați de Gratian din Occident, de la Trier şi Siscia, cu scopul de a fabrica la Sirmium monede de aur şi lingouri, cu care Theodosius să poată ajunge la o înțelegere cu goții. După Kenner, AEM, p. 15, Lucianus şi ceilalți ar fi fost exactores auri argenti et aeris, funcționari inferiori, dar care stăteau in fruntea muncitorilor monetari, officinatores. Mommsen, op. cit., p. 354-355, vorbește de procurator monetae.

Lingourile de la Crasna au fost date de împărații bizantini, foarte probabil de Theodosius I, goților in cadrul relațiilor stabilite de după dezastrul de la Adrianopol. Îngroparea lingourilor de la Crasna a fost legată (de I. Nestor, Istoria României, p. 697-699) de aceea a tezaurului de la Pietroasa și explicată prin retragerea vizigoților lui Athanarich din fața hunilor. Iliescu, luând in considerare faptul că lingourile de la Crasna sunt asemănătoare cu cele de la Feldioara (nr. 432) și că au fost confecționate către sfârsitul anului 378 şi noiembrie 380, perioadă care coincide cu retragerea vizigoților în imperiu, pune îngroparea lor pe seama populației autohtone.

Chrismonul de pe lingoul din categoria I, ca si frunza de palmier și steluta, aflate pe alte ștampile, au fost interpretate ca simboluri ale fiecărei persoane semnatare (Kenner).

 
Sursa: DEUX LINGOTS D’OR ROMAINS DÉCOUVERTS À CRASNA (ROUMANIE) EN 1887 – aici

Sursa: Médailles et Antiques de la Bibliothèque nationale de France – aici
Sursa: Médailles et Antiques de la Bibliothèque nationale de France – aici
Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor, 1976, Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România
Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor, 1976, Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România
Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor, 1976, Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România
Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor, 1976, Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România
Sursa text si poze alb-negru:
Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor, 1976, Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România, seria Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor
Sursa poze color: Médailles et Antiques de la Bibliothèque nationale de France, (inv.56.343)

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticexlibris


1 thought on “Lingourile de aur de la Crasna, județul Covasna – datate in secolul 4. d.Hr.”

  1. Pingback: Lingoul de aur cu inscripții de la Feldioara, județul Brașov, din secolul 4 d.Hr. - Istorie Veche

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!