Attila – căpetenia hunilor


Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

  1. Carturesti
  2. Litera
  3. Librex
  4. Libris
  5. Cartepedia
  6. Okian.ro
  7. Librarie.net
  8. Compania de Librarii Bucuresti
  9. Anticariat-Unu
  10. Anticexlibris

5.5 lei pentru o oră de istorie în fiecare lună, cu lucruri pe care le știai mai puțin sau poate nu le știai deloc despre istoria României!

Scriitorul Iordanes ne spune despre Attila că era spătos, avea capul mare, nasul turtit, fața arămie și purta pe cap o coroană de fier ruginit. Contemporanii, îngroziți de puterea și de jafurile armatei lui, i-au atribuit acestuia denumirea de „ciocanul lumii” și „biciul lui Dumnezeu”. În realitate însă nu era atât de cumplit precum îi era faima, ci dimpotrivă dădea dovadă de o oarecare aplecare spre aprecierea culturii, fiind un cunoscător al civilizației romane, apreciind unele bunuri ale ei, el fiind deasemenea și un bun cap politic și un mare general, imperiul său întinzându-se pe o suprafață enormă, de la părțile apusene, până la Nistru, și aproape întreg bazinul Dunării mijlocii și inferioare. Moartea lui Attila însă în 453, duce la destrămarea imperiului construit de el, urmașii săi fiind lipsiți de o bună strategie de coordonare a moștenirii lăsate de Attila, ei nereușind să păstreze nici unitatea dar nici alianțele cu gepizii și ostrogoții care în cele din urmă se vor revolta, iar în 454 coaliția gepizilor conduși de Ardarich îi înving pe huni la Nedao, ceea ce a dus la risipirea hunilor. Beneficiarii au fost ostrogoții, și în special gepizii, cea de a treia ramură a triburilor gotice.

Nu cunoaștem limba hunilor și în consecință, nu putem să ne dăm seama dacă a rămas sau nu de la ei vreun cuvânt în limba română sau vreo denumire topică. Mai probabil să nu fi fost, ne spune C.C. Giurescu, deoarece stăpânirea lor asupra ținuturilor noastre durează doar opt decenii, iar ea nu este dublată de o așezare a poporului în Dacia Traiană. A.D. Xenopol ne relatează faptul că atingerea hunilor cu daco-romanii, fiind tot dușmănoasă și populaia Daciei fugind înaintea lor în munți, aceste urme trebuie să fi fost foarte slabe. În toponimie s-a păstrat doar denumirea „muntele hunilor” în ținutul Sighișoarei.

Articolul întreg se găsește în ediția din mai 2022, mai jos. Sau cumperi acces pe 6 luni și primești 2 ediții gratis din cele lansate până  acum, ori cumperi acces pe 3 luni și primești o ediție gratis din cele lansate până acum.




Atilla

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!