Legende și datini de primăvară

Grecii au fost primul popor care a creat narațiuni concrete, o adevărată literatură chiar, pornind de la zeii, monștrii și eroii lor. Sigur, grecii nu au fost singurul popor care a țesut o tapiserie de legende și din firele complicate ale existenței. Deși miturile și legendele grecești au multe în comun cu cele chinezești, iraniene, indiene, mayașe, africane, rusești, amerindiene, ebraice și scandinave, ceea ce le face unice este faptul că sunt creația unor mari poeți.

Mitologie, arc peste timp

Arcul mitologiei, în cele din urmă, indiferent de specificitate ne ajută să înțelegem ce credeau oamenii de demult despre divinitate, viață în general. Miturile încep cu începutul, dar nu se termină cu sfârșitul – acestea reprezintă o permanentă sursă de inspirație pentru multe cântece, povești, legende, datini și tradiții.

Acestea sunt suficient de interesante ca să dăinuie de-a lungul veacurilor datorită detaliilor lor înfricoșătoare, uimitoare, erotice, comice, dramatice și nu în ultimul rând, fermecătoare. Deși avem o mulțime de lucruri explicate prin știință, miturile și legendele încă ne captează interesul.

Legende și datini românești

Dacă vei descoperi legendele și datinile noastre românești, autentice, vei regăsi o lume complexă, bogată în personaje și întâmplări. Te vei trezi meditând la adevărurile profunde pe care legendele le personifică. Iar asta, cu siguranță, face parte din plăcerea lecturării unei astfel de cărți. Te vei cufunda în lumea mitologiei românești, iar asta va fi o adevărată plăcere.

Datinile românești își au originea într-un context mitologic, arhaic, fragmentat și destul de inaccesibil. Majoritatea au fost transmise de-a lungul generațiilor pe cale orală, după care și-au găsit concretizarea în lumea reală în anumite perioade ale anului.

Acestea au influențat nu doar viziunea poporului român asupra lumii, ci și modul în care aceștia trăiesc. Dincolo de aparențe, legendele și datinile românești potențează profunzimea sufletelor noastre, reiterând, încă o dată, cât suflet și câtă emoție investim în tradițiile noastre.

Legende și datini din luna martie

Există multe datini și legende care conturează autenticitatea sufletului nostru de români. Spre exemplu, pe data de 1 martie există două tradiții: cea de „Sân Toader” și „Miezul Păresimii”. De asemenea, se spune: „cu apa de zăpadă din ziua aceasta [1 martie] se spală fetele, ca să rămâie tinere și frumoase” [1].

De Sân Toader, fetele „au obiceiul (…) să se spele pe cap și să se pieptene, trăgând pieptănul cât mai departe ca să le crească părul”. Mai mult decât atât, în apa în care se spală acestea pe cap, „se pune iarbă mare, busuioc, izmă și alte flori mirositoare, ca să fie drăguțe ca florile și iubite ca ele” [2].

Putem vedea, așadar, reflectarea frumuseții naturii care ne înconjoară în ideea de a înfrumuseța aspecte fizice. De-a lungul timpului, fenomenele naturii, și chiar natura însăși, au reprezentat vitale surse de inspirație ale miturilor, datinilor și legendelor care ne definesc poporul.

De Miezul Păresimii, fetele „se spală pe cap cu apă curgătoare, la râu ori la pârâu”, dar doar atunci când „se trag clopotele la biserică, pentru ca să fie frumoase, drăgăstoase și plăcute flăcăilor” [3]. Putem observa, cu certitudine, analogia permanentă dintre religie și identitatea noastră neaoșă; religia a reprezentat acea omniprezență continuă între ceea ce suntem noi, ca popor, și ideea de purificare și înrădăcinare a identității noastre sociale.

1 martie se mai numește Mărțișor sau Mărțișor Germinar. Se spune că în această zi încep „Babele sau zilele babelor” care țin 9 zile. [4] Prima zi se numește ziua Babei Dochia și este considerată prima zi de primăvară.

Dacă este cald și senin, așa va fi toată primăvara, dacă este frig și ploios, așa va fi primăvara. Țăranii analizau fiecare zi din punct de vedere meteorologic și numeau fiecare zi a unei femei sau fete pe care o cunoșteau, iar după cum era vremea în acea zi, așa era sufletul persoanei. De exemplu, dacă era frig și ploios, femeia avea suflet rău, dar dacă era cald și senin, femeia era bună la suflet.

În această zi, copiilor sau femeilor i se puneau la gât o monedă de aur sau argint legată cu un fir de culoare roșu amestecat cu alb. „Cel care poartă mărțișor va avea noroc, va fi sănătos și curat ca argintul cu venirea primăverii, iar vara nu-l va apuca frigurile.” [5]

Pe 9 martie se sărbătoresc mucenicii, sărbătoare religioasă legată de cei 40 de mucenici sau martiri ortodocși care au murit mărturisindu-și credința. Se mănâncă mucenici muntenești de mici dimensiuni sau moldovenești, mari, iar bărbații beau 40 de pahare de țuică în cinstea martirilor.

O altă sărbătoare interesantă, Ziua Peștilor, care este o sărbătoare a pescarilor, cu dată fixă (17 martie). Aceasta este închinată peștelui și se spune că atunci „când se zbate știuca sau peștele în apă înainte de depunerea icrelor pentru înmulțire, pescarii nu ieșeau la pescuit, ajunau sau prindeau un pește mic, îl descântau și îl mâncau crud” [6].

Observăm nu doar grija poporului nostru de a menține echilibrul naturii înconjurătoare, ci și prețuirea permanentă a ideii de a lăsa totul într-o ordine firească, într-o dinamică normală. Doar așa, de fapt, poporul și-a menținut integritatea colectivă de-a lungul timpului: acționând în direcția păstrării „liniștei originare”.

Legende și datini din luna aprilie

Pe data de 23 aprilie, de Sânjorz, se spune că acele mame care au fete nemăritate trebuie să „pună leuștean sub pragul ușii la biserică, iar după ce au ieșit cu toții din biserică, îl duc acasă și stropesc cu el și cu agheazmă, adusă de la biserică, fetele, pentru ca să fie norocoase în măritiș” [8].

Ca și în cazul altor datini și legende, asocierea elementelor bisericești, sfinte și pure, cu traiul de zi cu zi al țăranului sadea, pentru care religia reprezintă un catarg de care se prind în mijlocul unei furtuni, conturează încercarea noastră națională de a ne apropria de divinitate.

Legende și datini din luna mai

Se spune că pe data de 1 mai, de Todurosale și Ispas, datinile urmăresc tinerii și tinerele care nu și-au găsit încă ursita și ursitul. Astfel, de Todurosale, pentru ca fetele mari „să se mărite mai repede”, acestea trebuie să „sacrifice un cocoș, pe care îl bagă de viu în cuptorul încins” [8]. Nu a spus nimeni că datinile noastre românești sunt neapărat întotdeauna drăguțe, însă asocierea elementelor primitive (sacrificarea unui cocoș), reamintește de faptul că, întotdeauna, ne raportăm la încercarea de a mulțumi divinitatea care ne țese destinul.

De Ispas, se spune că „se duc feciorii și fetele în aluniș ca să culeagă flori de alun, care sunt bune de leac și dragoste” [9]. Iarăși, reîntoarcerea la natură reprezintă o modalitate de a găsi întotdeauna răspunsuri și călăuză. Tot în noaptea de Ispas, „adună și vrăjitoarele și femile pricepute vărguțe de alun, cu care fac de dată și cu care aduc ursita” [10].

Prezența „vrăjitoarelor și femeilor pricepute” în viața tinerilor reiterează importanța unei figuri feminine, adesea materne și înțelepte, care să le poarte pașii de-a lungul vieții. Ca întotdeauna, bătrânii sunt asociați cu ideea de înțelepciune, deoarece ei sunt cei care păstrează încă vie identitatea unei istorii apuse.

De-a lungul istoriei, poporul român și-a menținut datinile, tradițiile și obiceiurile. Adânc înrădăcinate în identitatea noastră națională, acestea au fost transmise din generație în generație prin viu grai. Bineînțeles, multe dintre ele s-au pierdut de-a lungul anilor, însă, în inimile noastre pline de mândrie și dornice de autenticitate, au și rămas obiceiuri care ne reamintesc de cât de minunat este folclorul nostru drag. Primăvara este un prilej bun să ne amintim cine sunt și cum se trăia odată.

Bibliografie

1. Marcel Olinescu, Mitologie românească, 2003, Editura Saeculum I.O, p. 270
2. Idem
3. Marcel Olinescu, Mitologie românească, 2003, Editura Saeculum I.O, p. 271
4. Marcel Olinescu, Mitologie românească, 2003, Editura Saeculum I.O, p.282
5. Idem
6. Ion Ghinoiu, Dicționar mitologie română, 2013, Editura Univers Enciclopedit, p. 318
7. Marcel Olinescu, Mitologie românească, 2003, Editura Saeculum I.O, p. 271
8. Idem
9. Ibidem
10. Marcel Olinescu, Mitologie românească, 2003, Editura Saeculum I.O, p. 271

Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:

1. Carturesti
2. Litera
3. Librex
4. Libris
5. Cartepedia
6. Okian.ro
7. Librarie.net
8. Compania de Librarii Bucuresti
9. Anticexlibris