Cetatea de la Căpâlna este amintită la sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a considerat-o de la început ca fiind dacică. O descriere mai amănunţită, semn că multe dintre zidurile cetăţii se aflau la suprafaţă, a fost făcută la începutul sec. XX de către Halavátsy Gyula. Acesta menţionează numeroase obiecte descoperite care au intrat într-o colecţie particulară din Sebeş.
Primele săpături arheologice au fost realizate în 1939, urmate de alte două campanii din anii 1942 şi 1954, sub conducerea lui M. Macrea şi I. Berciu. Au fost cercetate atunci unul din valurile de pământ care barează drumul de acces, turnul-locuinţă, parţial construcţiile de pe platou şi s-au efectuat sondaje pe terasele din afara fortificaţiei.
În următoarele campanii arheologice (1965-1967, 1982-1983), coordonate de H. Daicoviciu, au fost investigate ambele valuri de pământ ale cetăţii, s-a dezvelit turnul de la intrare şi cea mai mare parte a zidului de incintă.
Fortificația dacică este amplasată pe Dealul Cetăţii, cu altitudinea de 610 m, aflat pe malul stâng al Sebeşului, între valea Gărgălăului şi Pârâul Râpii. Înălțimea este legată spre sud-vest de Dealul Stăunilor printr-o şa îngustă, având în rest pantele abrupte. Prin poziţionarea sa, dealul oferă o bună vizibilitate asupra văii Sebeşului.
Partea superioară a dealului a fost nivelată de către daci, iar zona a fost înconjurată de un zid din blocuri de calcar. În afara fortificaţiei, pe pantele de nord şi sud-est, au fost amenajate terase pe care au fost ridicate edificii diverse. Dacă a existat o aşezare deschisă antică, ea ocupa probabil poalele dealului, unde au fost, de asemenea, descoperite materiale dacice.
Fortificaţia
Elementele de fortificare ale cetăţii sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urca probabil dinspre pârâul Râpii până pe şaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un şanţ de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un şanţ interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiţi parapeţi din lemn (palisade).
Zidul din blocuri de calcar care înconjoară zona superioară a dealului are un plan neregulat, urmând configuraţia terenului. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, în apropierea drumului de acces care urca dinspre şaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă. O altă intrare se afla în zona de nord-est, printr-o deschizătură în zid la care ducea probabil o scară de lemn. Această intrare secundară a funcţionat doar o anumită perioadă de timp, fiind ulterior dezafectată.
Pe lângă rosturile militare, celălalt turn din apropierea căii de acces a fost folosit şi ca locuinţă. Turnul avea „parterul” realizat din blocuri de calcar în tehnica murus dacicus, construcţia continuând apoi cu pereţi realizaţi din cărămizi slab arse, iar acoperişul a fost realizat din bârne de lemn şi şindrilă.
Tronsonul zidului de incintă din zona turnului locuinţă are câte doi pereţi din blocuri de calcar (paramenţi), specifici tehnicii murus dacicus, dar spre nord-vest şi spre est zidul continuă apoi cu un singur perete, blocurile din calcar fiind probabil legate cu bârne direct de stâncă. Este de remarcat prezenţa pe blocurile din calcar a unor siluete de animale incizate, a căror semnificaţie este incertă.
Apa de ploaie era evacuată din cetate printr-un canal de drenaj din calcar, ce trecea pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuinţă, traversând apoi zidul de incintă.
Pe platou, în zona cea mai înaltă din interiorul cetăţii a funcţionat probabil un turn de veghe ridicat din lemn.
Construcţia cetăţii a început la mijlocul sec. I a. Chr. și, cel mai probabil în timpul războaielor cu romanii, acesta a fost incendiată.
Edificii de cult
În apropierea zidului de incintă, probabil pe terasele din zona de sud-est a dealului, au funcţionat temple de tipul aliniamentelor de coloane. În zidul de incintă al cetăţii s-au găsit plinte din calcar care iniţial susţineau coloanele de lemn ale unor temple. Aceste plinte sunt de două dimensiuni diferite, ceea ce presupune funcţionarea, la un moment dat, a cel puţin două temple diferite.
Construcţii / amenajări civile
Aşa cum reiese din cercetările arheologice efectuate până în prezent, aşezarea dacică de pe Dealul Cetăţii avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puţine.
Artefacte
Vasele ceramice descoperite au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât şi la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Dintre produsele ceramice nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspiraţie străină ori de import. De asemenea, s-au descoperit calapoade din lut de forma literei „T” folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuinţate la torsul lânii, precum şi jetoane confecţionate din pereţii vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri.
Obiectele din fier sunt numeroase şi variate: unelte de făurărie (ciocane, cleşti, dălţi), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcţie (cuie, ţinte, scoabe), obiecte de întrebuinţare curentă (vase, strecurători, cuţite), piese de harnaşament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de suliţe şi săgeţi). Variate au fost şi piesele de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz şi argint (verigi, catarame, brăţări, inele, fibule). Între podoabele din cetate, un loc aparte îl ocupă doi cercei şi un colan cu pandantive din aur, care au fost scoase la iveală de către căutătorii de comori.
În interiorul şi în preajma turnului-locuinţă au fost găsite 29 de monede romane din argint care, probabil, au făcut parte dintr-un tezaur, strâns de ocupantul turnului. Cel puţin jumătate dintre aceste monede sunt imitaţii dacice după denari romani din epoca republicană. În cetate n-a fost descoperită nicio ştanţă pentru baterea monedelor, dar nu este exclus ca aceste monede contrafăcute să fie realizate chiar în zonă.
Sursa: cetati-dacice.ro
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris