soldati daci in Egipt

Dacii în armata romană

De la bun început se cuvine precizat că acest subiect este unul sensibil în istoriografia românească, de vreme ce rămîne indisolubil legat de problema continuităţii şi de pasiunile naţionaliste ale istoricilor despărţiţi de frontiere sau de tradiţii diferite. Cum însă de cîteva decenii izvoarele epigrafice au adus, pentru acest aspect ca pentru atîtea altele, informaţii nebănuit de bogate, chestiunea poate fi acum abordată cu mai puţină patimă şi cu mai multă atenţie pentru date, înţelese cu ajutorul paralelelor de pe cuprinsul Imperiului Roman. Nu numai inscripţiile sporesc constant, dar mai cu seamă două categorii de documente care au devenit centrale pentru tema aleasă, crescînd exponenţial mărturiile despre soldaţii daci în armata romană: pe de o parte, diplomele militare, cu singurul regret că în aproape toate cazurile contextul lor arheologic rămîne necunoscut – ele fiind „descoperite” cu detectoare de metal; pe de alta, ostraca din Deşertul Oriental din Egipt, deopotrivă în greacă şi latină, datînd din vremea lui Traian şi a sucesorilor săi. Citeste mai mult

Soldați daci din trupele auxiliare romane în Egipt – de la cucerirea Daciei până în secolul 7 d.Hr.

În urma cuceririi și a anexării provinciei Dacia la Imperiul Roman, dacii au fost încorporați în armata romană pentru a spori potențialul militar roman, pentru a asigura granițele și integritatea teritoriului și pentru a întregi efortul militar care a dispărut ca o consecință a celor două războaie. Istoriografia românească cuprinde informații prin care politica romană și noua frontieră avea nevoie de întărire, însă, în provincia Dacia au fost atestați daci care aveau statutul de soldat astfel reiese că erau pregătiți pentru a apăra și a asigura integritatea teritoriului pe care aceștia îl ocupau. În restul imperiului, multitudinea de daci atestați avea statutul de soldat, erau privilegiați ceea ce rezultă o mai mare vizibilitate din punct de vedere epigrafic.  Unii daci au fost identificați în teritoriile romane ajunși în Imperiu fie prin deportări, fie prin  recrutări militare succesive, prizonieri, refugiați, sclavi sau chiar ca și oameni liberi. Prezența acestora reiese din atestări epigrafice precum dedicații, diplome militare, ostarca, epitafuri, grafitti.  Citeste mai mult

Narses, draconarius al sciților

Conform lui Alexandru Madgearu în lucrarea Militari ,,sciți” și ,,daci” în Egipt, Italia și Palestina în secolele VI-VII p.Chr,  este prezentată ipoteza unei unități militare, care a fost alcătuită din militari recrutați din provincia Scythia. Acest fapt reiese din numeroasele atestări documentare  pe papiri descoperiți în Egipt. Aceștia conțin informații din diferite sfere de interes precum: social, politic, militar, economic etc. Astfel, autorul analizează opt papiri datați în secolul al VI-lea ,,care atestă o unitate de ,,sciți”. Întinderea cronologică a acestor papiri începe cu cel mai vechi, datând anii 546-548 cu proveniență din satul Aphrodites, de lângă Antaiopolis din Egiptul de Mijloc, iar cel mai recent care datează din 567-570, din Antaiopolis. Este interesant de menționat faptul că din această serie doar un singur papirus are o datare mai largă, iar acesta cuprinde o chitanță de cheltuieli de la Apollonopolis, care face referire la Narses draconarius al sciților, ,,Narsê drakonaríou tôn Skuqôn.”[5] Numele Narses era destul de întâlnit, avea originea armeană și a fost purtat  civili, militari dar și de celebrul eunuc al lui Iustinian. Draconarius era cel care purta stindardul draco, cel cu cap de lup și corp de șarpe. Citeste mai mult

error: Continutul este protejat!