recomandare carte de istorie

Paul Goma. Constiinta istorica si constiinta literara

Volumul prezinta principalele momente din viata scriitorului opozant, precum si activitatea sa impotriva regimului Ceausescu. Pe fondul traumelor fizice, morale si psihomentale provocate de mecanismele represive ale regimului comunist, Paul Goma a lasat o amprenta asupra constiintei istorice si constiintei literare in a doua jumatate a secolului XX.   Aceasta carte a aparut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. Continutul volumului nu reprezinta obligatoriu pozitia oficiala a Institutului.   Flori Balanescu reconstituie cu minutiozitate un intreg univers existential si etic in care regasim o lume eterogena ale carei ritmuri, optiuni si directii au fost influentate chiar de natura regimului comunist: de la teroarea de inspiratie stalinista a anilor 1950 la dictatura national-ceausista a anilor 1980. Personajul principal al acestor tablouri succesive derulate intr-un fundal istoric bine conturat este scriitorul Paul Goma de al carui nume se leaga Miscarea pentru drepturile omului. Falsa dezbatere asupra disidentei si opozitiei nu a facut decat sa distraga atentia de la complicitatile, conformismul si demisiile morale ale celei mai mari parti a intelectualitatii romanesti. Paul Goma. Constiinta istorica si constiinta literara aduce in prim-plan o serie de intrebari-cheie referitoare la istoria regimului comunist din Romania, dar si a perioadei postdecembriste, care inca isi mai cauta raspunsul. Prin acest studiu monografic, Flori Balanescu reuseste sa recompuna nu numai destinul individual al scriitorului Paul Goma, ci realizeaza o adevarata fresca a societatii romanesti in comunism. – Dr. Mioara Anton   Cartea face dreptate unui om care a luptat toata viata si a deranjat pe multi, la cele mai inalte niveluri. Este un studiu monografic scris cu pasiune si profesionalism, in fapt rezultatul unei teze de doctorat sustinute cu brio de autoare. O adevarata pagina de istorie contemporana, care demonstreaza – daca mai era nevoie – cat de complicate sunt problemele epocii recente. O lectura absolut necesara pentru buna intelegere a comunismului romanesc. – Prof. univ. dr. Gheorghe Onisoru   Efortul autoarei este unul covarsitor, nu doar volumul informatiilor fiind foarte insemnat, valoarea interpretarii si a ipotezelor de lucru depaseste toate lucrarile stiintifice dedicate lui Paul Goma. Documentarea lucrarii este impresionanta, scriitura este a unei mestesugare desavarsite a cercetarii istorice. Pe alocuri – daca nu chiar adesea – are tendintele unui scenariu palpitant, cu secvente distincte dar relevante, cu personaje notorii sau aproape necunoscute. Toate dau culoare si putere unui continut formidabil construit, structurat si condus de un fir logic. – Prof. univ. dr. Florin Anghel Cumpără de aici 50.00Lei   Sursa: libris.ro

Romanii in mileniul migratiilor (275-1247)

Descriere

Lucrarea este structurată în trei părţi: I (275-602), II (602-970), III (970-1247), respectiv zece capitole. În final, s-a adăugat un capitol ce transgresează cronologic perioada abordată şi cuprinde intervalul 1247-1359, de la Diploma ioaniţilor la întemeierea Moldovei. Intervalul temporal menţionat este o continuare firească a problematicii primului mileniu al istoriei noastre, iar întemeierea statală marchează încununarea luptei îndelungate pentru dăinuire a românilor, în spaţiul de la Dunăre, Carpaţi şi Mare. Citeste mai mult

Povestea generatiei noastre. De la monarhie la democratie

Liceul nu este doar locul primei instructii, al buchiselii disciplinate. Este, inevitabil, si un loc al memoriei: cu totii ne amintim si – la varsta nostalgiilor pre‑senile – povestim celor mai tineri ispravi de pe vremea cand eram elevi: sotii spectaculoase, complicitati camaraderesti, idile timide, dascali aprigi sau caricaturali, vise adolescentine, escapade, mascari, vitejii, totul intr‑un sos de duiosie previzibila, pe laitmotivul «A fost odata…» Cand insa amintirile cristalizeaza intr‑o retea stabila, mereu actuala, cand ele ies din sfera episodicului mai mult sau mai putin intamplator, spatiul care le intretine nu mai este un simplu loc al memoriei, ci devine un loc al destinului. Adica al unor evenimente resimtite ca repere formative, al unor intalniri decisive, modelatoare, al unor «coincidente» existentiale, care fac parte nu dintr‑un album cu file ingalbenite, ci din structura biografiei noastre, din croiala ei netrecatoare. Nu orice loc al memoriei, nu orice spatiu al intalnirilor constituie un potential loc al destinului. E nevoie de o constiinta comunitara a apartenentei la acelasi „design” istoric, de persistenta in timp a experientelor de viata traversate impreuna, pe scurt, de un interes viu si solidar pentru evenimentele trecute. – Andrei Plesu   Am incercat, pe de o parte, sa inteleg epoca in care ne‑am nascut si am trait, si sa‑i fac si pe colegii si contemporanii mei sa reflecteze la viata lor in Romania anilor 1950–1960, pe de alta. Am trait cu totii impreuna primele doua decenii ale regimului comunist si am pastrat, cum era si normal, amintiri deosebite. Pentru unii au fost vremuri bune, pentru altii mediocre sau proaste, pentru cativa, un adevarat cosmar. Formam o grupa de varsta nascuta imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, intr‑o perioada cand o lume intreaga disparea pentru a lasa locul alteia. Un blestem chinez suna cam asa: «Iti urez sa traiesti intr‑o epoca interesanta!» Si a fost, intr‑adevar, interesanta perioada copilariei si a adolescentei noastre, desi eram prea tineri ca sa intelegem mare lucru: unii au inteles mai repede, altii mai incet. – Matei Cazacu Cumpără de aici 20.00Lei   Sursa: libris.ro

Triumful ‘omului de jos’. Romania lui Zaharia Stancu (1902-1974)

George Calinescu observa undeva, ca in tineretea sa Zaharia Stancu avea o privire fascinanta, dar care transmitea o constanta neincredere fata de toti cei cu care interactiona. Si in opera lui literara, alter-ego-ul sau (tumultuosul Darie) se comporta de multe ori, asemenea unei salbaticiuni de padure, gata sa fuga sau sa muste, la cel mai neinsemnat semn care ar prefata un pericol. Sunt manifestarile comportamentale ale cuiva care a cunoscut inca din copilarie, nu doar mangaierea de gheata a saraciei, ci si cortegiul unor umilinte generatoare de mari frustrari, repede convertite in dorinta de razbunare si de eliberare. – Cristian Sandache Cumpără de aici 47.00Lei   Sursa: libris.ro

Maresalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda

Maresalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda – Lucrare premiata de Academia Romana La sfarsitul Primului Razboi Mondial si in primii ani postbelici, societatea romaneasca a evoluat, in buna masura, sub zodia „mitului Averescu”. In anul 1919 popularitatea generalului Alexandru Averescu ajunsese la apogeu. Soldatii povesteau ca statusera in transee cu generalul. Copiii se jucau de-a razboiul impartiti in doua grupe – una condusa de Averescu, cealalta de Mackensen – si intotdeauna prima era castigatoare. Cand se raspandea zvonul ca „vine Generalul”, toata suflarea satelor iesea sa-l priveasca. Vaduve veneau cu copiii in brate si cu hartii in mana sa le faca „Generalul” pensie. Altele tipau prin multime sa ajunga aproape de el, sa-l intrebe de moartea barbatilor lor. Toti asteptau mantuirea de la „General”.   Generalul Averescu era o personalitate militara de prim rang, cu o cariera bogata: ministru de razboi (1907-1909), sef al Marelui Stat Major (1911-1913), conducand campania din sudul Dunarii (1913), comandant al Armatei II, cu care a obtinut marile succese de la Marasti si Oituz (1917), presedinte al Consiliului de Ministri (29 ianuarie-4 martie 1918). La sfarsitul razboiului, mentalul colectiv a retinut doar secventa glorioasa a anului 1917, faptele de arme propulsandu-l drept omul providential al Romaniei. In jurul imensei sale popularitati s-au tesut multe planuri privind soarta Romaniei reintregite in 1918 prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei. Adversarii liberalilor au vazut in el instrumentul pentru a pune capat atotputerniciei „dinastiei Bratienilor”. Altii au apreciat ca poate fi seful unui regim de dictatura, ca o posibila solutie pentru rezolvarea problemelor din Romania. Unii au utilizat steaua generalului pentru a accede in prim-planul vietii politice. El insa a refuzat solutiile radicale, integrandu-se jocului politic al epocii. Ajuns la guvernare, „mitul generalului Averescu” s-a spulberat rapid. Dar ceva din imensa popularitate de la inceputul anilor 1920, mai ales in dimensiunea militara, s-a pastrat in constiinta publica. Apoi, cu anii, prestigiul generalului a crescut, la aceasta contribuind si acordarea gradului de maresal, in anul 1930, de catre regele Carol al II-lea.   Lucrarea de fata isi propune sa readuca in atentie personalitatea complexa, nu o data contradictorie, a maresalului Alexandru Averescu. Cumpără de aici 47.92Lei   Sursa: libris.ro

Noi am luptat in Cotul Donului. Marturiile ofiterilor si subofiterilor scapati din iad. Declaratii, harti, rapoarte, dari de seama. Documente inedite integrale

Documentele reunite în această carte sunt menite să contribuie la înțelegerea mai profundă a tragediei Armatei 3 române din noiembrie 1942, la Cotul Donului. Corpul principal este constituit din declarațiile date de participanții la bătălie, imediat după încheierea ei, ca răspuns la o anchetă inițiată în decembrie 1942 de Marele Cartier General, completat de mărturiile culese prin investigații paralele, de documente de sinteză elaborate de marile unități române, de o lucrare datată martie 1945 (cea a generalului Petre Dumitrescu). Speranța autorilor este ca documentele, în cea mai mare parte nepublicate până acum în forma lor integrală, să folosească la reconstituirea cât mai precisă și detaliată a evenimentelor de acum mai bine de 80 de ani, la elucidarea necunoscutelor care mai persistă; în plus, să ofere un posibil răspuns întrebărilor pe care încă și le pun urmașii celor morți, dispăruți sau luați prizonieri la Cotul Donului.

„Noi am luptat în Cotul Donului” este rezultatul cercetărilor asidue întreprinse de Ionuț-Mihăiță Ocoleanu și Marius-Daniel Bojor în arhive, biblioteci, pe teren, cu multă pasiune și chiar îndârjire, sub egida asociației pe care au fondat-o în acest scop, dar pe speze proprii. Dincolo de îngrijirea documentelor, ei au realizat și câteva hărți și schițe, excelente ca grafică și încorporând o documentare foarte serioasă și minuțioasă, și, mai ales, o excepțională listă a localităților și locurilor de la Cotul Donului. Și numai această din urmă piesă este suficientă pentru a consacra acest volum ca o prezență obligatorie în bibliografia viitoarelor cărți dedicate subiectului și ca un instrument indispensabil în arsenalul redactorului de cărți și publicații de istorie. Citeste mai mult

Ordinul Cavalerilor Basarabi

In paginile acestei carti inedite, autorii realizeaza o analiza aprofundata a anumitor aspecte istorice asociate cu infiintarea Tarii Romanesti. Astfel, sunt prezentate documente care indica faptul ca exista o legatura intre Ordinul Templier si infiintarea Tarii Romanesti. In acelasi timp, autorii il identifica pe Negru Voda drept primul care a descalecat la Campulung, inainte de anul 1215.   Autorii arata ca obarsia Basarabilor ar trebui cautata cu mult inainte de anul 1300 (reper temporal larg acceptat de istoricii romani), aceasta pierzandu-se in negura timpului, si ca Basarabii proveneau, de fapt, dintr-o casta din care erau alesi preotii si conducatorii. De asemenea, sunt aduse in atentia cititorului o serie de informatii recente prezentate de istoricii bulgari, care vorbesc despre adevaratul nume al lui Basarab, despre inceputul domniei sale si despre relatiile pe care acesta le avea cu vecinii.   O alta informatie de mare interes, provenita de aceasta data de la istoricii maghiari, releva fara tagada faptul ca Basarab a dispus de cavalerie in timpul Bataliei de la Posada si ca victoria s-a datorat in cea mai mare masura acesteia.   Cartea de fata este o analiza interdisciplinara care are la baza mai mul­te paradigme conexe ale cunoasterii, aratandu-se ca Ordinul Cavalerilor Basarabi reprezinta o pecete sau o mantie care invaluie trecerea prin vea­curi a ordinelor initiatico-cavaleresti si secrete ce-si au originea in spatiul carpato-danubiano-pontic. Cumpără de aici 32.72Lei   Sursa: libris.ro

Statul roman pe marginea prapastiei 21-23 ianuarie 1941

Spre sfarsitul anului 1940 si inceputul anului 1941, Europa era dominata de Germania si URSS. Pactul Hitler-Stalin, semnat in biroul lui Stalin in primele ore ale zilei de 24 august 1939, prin care au hotarat sa-si imparta Europa de Est in sfere de influenta, teritoriul cuprins intre Marea Baltica si Marea Neagra, a dus la declansarea, de catre aceste puteri, a celui de Al Doilea Razboi Mondial.   Sase state, vecinii europeni ai URSS (Finlanda, Tarile Baltice, Polonia si Romania), ca urmare a acestui pact, vor deveni victimele agresiunii imperiului sovietic in anii 1939-1940. Polonia va fi atacata atat de Germania (1 septembrie 1939), cat si de URSS (17 septembrie 1939), fiindu-i distruse fortele armate, iar teritoriul statului polonez a fost impartit, in parti aproape egale, intre cele doua imperii totalitare. – Gica Manole Cumpără de aici 56.00Lei   Sursa: libris.ro

Istoria Monarhiei din Romania

Carol I – şeful politicii externe

Încă de la începutul domniei, principele Carol a considerat că trasarea jaloanelor principale ale politicii externe ale noii sale patrii este atributul lui, beneficiind în acest scop de legăturile de rudenie cu monarhii din casele domnitoare ale Europei, de experienţa oamenilor politici care îl înconjurau, şi, nu în ultimul rând, de sprijinul pe care îl putea primi din partea ţării mame. Acest atribut îi era rezervat şi prin Constituţia din 1866.

Conform articolului 93, Suveranul putea încheia tratate, sub rezerva aprobării din partea legislativului. Accesând acest aspect al politicii externe a României, monarhul va iniţia o corespondenţă, activă şi densă, cu reprezentanţii diplomatici români, numiţi şi miniştrii regelui, care îl vor informa, prompt şi obiectiv, asupra celor mai importante probleme din ţările în care erau acreditaţi. Citeste mai mult

Neagoe Basarab. Viata si rolul sau in istoria romanilor

Neagoe Basarab este cunoscut in primul rand ca ctitor sau ca autor al Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie – o carte unica in lumea medievala a sud-estului european -, si poate mai putin ca domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1512 si 1521.   In Neagoe Basarab – Viata si rolul sau in istoria romanilor, autorul si-a propus sa prezinte momente si aspecte esentiale din viata voievodului muntean: originea si familia marelui domnitor, formarea si ascensiunea sa politica, domnia si conceptia sa despre domnie, activitatea religioasa, principiile de politica externa, gandirea militara si aspecte ale politicii interne. Cu toate acestea, autorul insusi ne atentioneaza ca lucrarea de fata nu constituie un studiu amanuntit si exhaustiv al domniei lui Neagoe Basarab, ci o premisa sau un imbold pentru noi cercetari menite sa intregeasca portretul acestui mare domn roman, care a reusit sa asigure pacea si stabilitatea intr-o perioada dificila, promovand in acelasi timp cultura si credinta ortodoxa.   Neagoe Basarab ramane un simbol al intelepciunii politice si al devotiunii religioase, fiind considerat unul dintre cei mai importanti voievozi ai Tarii Romanesti si o figura centrala in istoria si cultura romanilor. Cumpără de aici 27.99Lei   Sursa: libris.ro
error: Continutul este protejat!