muzeu

Călătorii în trecut. Arheologii și arheologia la Păuleni Ciuc

Documentarul dedicat sitului arheologic preistoric de la Păuleni Ciuc Vardomb, din județul Harghita, filmat în această vară, se află pe ultima sută de metri ai procesului de montaj. Cât timp așteptăm lansarea și înainte de a intra în poveștile serioase și explicațiile științifice ale documentarului, am decupat câteva scene amuzante din timpul filmărilor la care au participat colegii noștri, arheologi MNCR.

ApT Ediția #9: Castrele romane din zona Clisurii Dunării

 

Joi, 16 decembrie, ora 16:00 vă invităm la o nouă întâlnire Arheologia pentru toți, parte a seriei de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman (Limes), pentru care România pregătește dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

În această ediție vom vorbi despre fortificațiile din zona Clisurii Dunării, parte dintr-un sistem defensiv roman complex, care se întinde din zona localității Banatska Palanka de astăzi până în apropierea podului lui Apollodor de la Drobeta.

Castrele, turnurile și drumurile din zonă au fost construite cu scopul de a facilita accesul armatelor și de a supraveghea și semnaliza traficul fluvial. După formarea provinciei Dacia, unele fortificații din Clisura Dunării au fost abandonate, dar odată cu retragerea armatei, sub împăratul Aurelian, când fluviul a devenit din nou granița Imperiului, regiunea a fost refortificată, iar noi fortificații și turnuri sunt atestate arheologic.

Multe dintre structurile romane ale regiunii au fost, însă, modificate și folosite intens în epoca medievală și modernă, ceea ce complică studiul lor.

Construcția grandiosului proiect hidrotehnic de la Porțile de Fier ale Dunării, care a trimis pe fundul lacului de acumulare o serie întreagă de situri arheologice, închiderea granițelor țării în perioada comunistă, precum și situația politică internațională din anii ’90 (războaiele din Fosta Iugoslavie) au vitregit și mai mult cercetarea arheologică a zonei.

Ultimul deceniu a permis, însă, și a impus, în același timp, reluarea cercetărilor arheologice din zonă și reevaluarea siturilor, în condițiile în care turismul rural și nautic în zonă se dezvoltă rapid și dezordonat.

Vino la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 9-a, pentru a afla mai multe detalii despre castrele romane din zona Clisurii Dunării, despre cele mai noi descoperiri și potențialul lor științific și cultural.

Ghid în această călătorie ne va fi dr. Călin Timoc, arheolog expert și muzeograf de la Muzeul Național al Banatului.

Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al Direcției Patrimoniu Digital.

Prezentare: Călin Timoc (Muzeul Național al Banatului)

 

 

Glajă pictată cu suport de lemn

Dimensiuni – 45 x 40 cm

Colecția de artă comparată Rita și Prof. Dr. Ion Chiricuță

 sec.XIX

Țara Oltului

Icoana expusă redă scena ”Maica Domnului Jalnică și Răstignirea ” care este cea mai cunoscută imagine a sa în pictura pe sticlă, întâlnită în toate centrele de iconari din Transilvania. Bustul Mariei este alăturat imaginii miniaturale a durerii sale – scena răstignirii lui Iisus. Portretul Fecioarei Maria se regăsește în prim plan, capul înclinat spre stânga, cu mâinile încrucișate la piept, în semn de rugăciune, trăsăturile feţei indicând durerea şi suferinţa prin care trece.  Este înveşmântată cu maforion negru mărginit de o panglică aurie și stea pe cap.

Icoanele pe sticlă din Transilvania erau pictate de ţărani, meşteri autodidacţi, în multe cazuri, care prin arta lor vorbeau despre rai și iad, despre Dumnezeu şi viaţa sfinţilor. Atelierele de pictură funcţionau mai ales pe lângă mănăstiri şi în apropiere de glăjerii, icoanele pictate aici erau mult mai ieftine, mai accesibile decât icoanele pe lemn. Cele mai cunoscute centre în care s-au lucrat icoane pe sticlă au fost în: Nicula, Iernăuţeni, Şchei Braşovului, Ţara Făgăraşului, Mărginimea Sibiului, Valea Sebeşului, Alba Iulia, Ţara Oltului, Banat . (Juliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, București, 1975)

Sursa: muzeulparvan.ro

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Vineri, 02 Septembrie 2022 09:19

Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial”

la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

 

Începând cu 7 septembrie 2022, ora 14.00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote… Citeste mai mult

Simpozion – Proiecții Culturale: 65 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie Roman (MIR, 1 septembrie, ora 13.00)

1 septembrie 1957-1 septembrie 2022 – Muzeul de Istorie Roman la ceas aniversar!
Joi, 1 septembrie 2022, începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie (Casa Nevruzzi) vor fi organizate activități dedicate împlinirii a 65 de ani de la înființarea unității de cultură din Roman. În acest sens, lucrările prezentate în cadrul Simpozionului Proiecții Culturale: 65 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie Roman vor aduce în prim plan aspecte legate de cercetarea arheologică și drumul artefactelor de la descoperire la expunerea în muzeu. Implicarea specialiștilor din cadrul Laboratorului de Restaurare – Conservare al Complexului Muzeal Național Neamț în salvarea bunurilor culturale va fi evidențiată printr-un bogat material documentar. Prezentarea de carte, programată la ora 14:15, include o expoziție a materialelor scrise de specialiștii din cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare, ca rezultate ale cercetărilor de laborator. Tot aici, vor fi expuse și volumele din Seria Educație Muzeală, Muzee și Școli, numerele 1, 2, 3 și 4, coordonatori Otilia Mircea, Ciprian – Dorin Nicola, apărute la Editura Mușatinia.

Program simpozion (click pentru a vizualiza).

Sursa: Complexul Muzeal Național Neamț – https://muzeu-neamt.ro/component/content/article/50-evenimente/1096-simpozion-proiectii-culturale-65-de-ani-de-la-infiintarea-muzeului-de-istorie-roman-mir-1-septembrie-2022.html

ApT Ediția #10: Castrul roman de la Brețcu (Angustia), județul Covasna

 

Miercuri, 19 ianuarie 2022, de la ora 16:00, continuăm seria Arheologia pentru toți, conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiu Roman (Limes), pentru care România pregătește dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

În această primă ediție din anul 2022, vom vorbi despre castrul de trupe auxiliare Angustia, cunoscut drept unul dintre cele mai reprezentative centre de putere din estul Daciei Romane, al cărui nume este menționat în epocă de către geograful antic Claudiu Ptolemeu.

Aflat în zona sudică a Carpaților Orientali, în raza localității Brecțu de astăzi, în apropierea pasului Oituz, castrul avea un rol-cheie în supravegherea unui important punct de graniță al Imperiului Roman.

Rezultatele cercetărilor bazate doar pe săpăturile arheologice, inițiate în a doua jumătate a secolului XIX și reluate în 1925 și apoi în 1950, au generat informații insuficiente pentru o interpretare istorică și culturală detaliată a castrului. Începând cu anul 2008, noi cercetări au fost inițiate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, folosind tehnologii și tehnici moderne de investigații non-invazive, care au generat scanări topografice cu ajutorul laserului, planuri magnetometrice și fotografii aeriene din dronă.

Vino alături de noi la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 10-a, pentru a afla despre rezultatele noilor cercetări și contribuția acestora la înțelegerea istoriei castrului Angustia.

Ghid în această călătorie ne va fi dr. habil. Alexandru Popa, cercetător la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe și profesor de arheologie pre- şi protoistorică la Universitatea Regensburg din Germania.

Moderatorul întâlnirii noastre este Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică, Direcția Patrimoniu Digital din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.