mnir

noiembrie 08, 2023 Îi poți ridica receptorul la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei 12) între 8 noiembrie și 3 decembrie 2023, pentru a asculta 10 reconstituiri sonore, parte din cel mai nou proiect Muzeul Memoriei, „Jurnal de Tranziție: Adolescent în comunism”.Un telefon vechi cu disc este calea prin care poți pătrunde în fragmente sonore din viețile celor care și-au petrecut adolescența în anii ’65-’74.Telefonul Amintirilor este o instalație creată pentru Muzeul Memoriei, cu participări la peste 50 de evenimente indoor și outdoor, cu peste 10.000 de ascultări, în 13 orașe. Telefonul Amintirilor e o punte între generații, elementul de legătură între diferite vârste, interactiv, emoțional și educativ.Conectând prezentul cu viitorul, instalația interactivă conține reconstituiri sonore din ziarele și știrile vremurilor, dar și vocile celor care și-au încredințat amintirile celei mai mari arhive de istorie informală: Muzeul Memoriei.„Am creat Telefonul Amintirilor încă din 2017 și iată că, 6 ani mai târziu, este în continuare cea mai de succes instalație a proiectului nostru. Motivul este simplu: cei care am trăit cu telefoanele vechi trăim o undă de nostalgie când ridicăm și formăm un număr; pentru cei care nu le-au prins, este inedit. Dar, cel mai important, Telefonul Amintirilor este o poartă spre alte vremuri, pentru că el cuprinde conținut de arhivă, original, care, fără el, nu ar exista. Anul acesta am deschis un nou capitol despre adolescența în comunism și, rând pe rând, vom merge cu diferite generații înapoi în trecut, printre băncile școlii sau liceului, pe drumurile vacanțelor și timpului liber, presărat de libertăți și restricții. În cadrul lui, am umplut Telefonul Amintirilor de amintiri despre acele vremuri, care de-abia așteaptă să fie descoperite.” – spune Smaranda Pasnicu, co-fondatoare Muzeul Memoriei și a ONG-ului cultural Punctart***Muzeul Memoriei este un proiect al ONG-ului cultural Punctart, o capsulă digitală a istoriei colective care se construiește, zi de zi, cu amintirile tuturor. În același timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educațional și cultural care promovează patrimoniul național prin analizarea unor momente istorice marcante din evoluția României și utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânăr.Despre PunctartPunctart este un ONG cultural pornit în 2015 de către o echipă multidisciplinarăde artiști profesioniști și specialiști. Punctart este un creator de experiențe culturale și dezvoltă proiecte destinate tinerilor, la granița dintre artă și tehnologie.   Parteneri proiect:Muzeul Național de Istorie a României (București), Muzeul Amintirilor din Comunism (Brașov), Muzeul Național al Literaturii Române (Iași), Centrul Comunitar Zi de Bine, Centrul de Excelență în Studiul ImaginiiProiectul „Jurnal de Tranziție: Adolescent în comunism” este un proiect co-finanțat AFCNProiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.   Citeste mai mult

noiembrie 06, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens”. Evenimentul va avea loc miercuri, 8 noiembrie 2023, începând cu ora 12ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Expoziția este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Mănăstirea Stavropoleos, Muzeul Municipiului București, Biserica Sfântul Vasile-Victoriei, Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia, Liceul teoretic „Nichita Stănescu” București și Școala Gimnazială nr. 189 București, în cadrul proiectului cofinanțat de AFCN, „Un ev mediu religios. Teme iconografice creștine regăsite pe obiecte de cult”. Conceptul expozițional este realizat în colaborare cu arhitectul Andrei Tache.Este prezentată o selecție valoroasă de obiecte de factura religioasă (țesături, argintărie, cărți de cult) din patrimoniul muzeului, unele dintre ele fiind expuse acum în premieră. Printre acestea din urmă se numără o dveră din perioada domniei lui Petru Șchiopul, sec. al XVI-lea, un triptic din bronz descoperit la Popești, județul Giurgiu, cu o temă iconografică ce provine din mediul nord slavic al vechilor ortodocși ruși, precum și o serie de icoane de casă, datate la începutul secolului trecut, care au rolul de a face trecerea din spațiul ecleziastic în cel domestic, ca o prelungire în acest mediu a iconografiei religioase.Stindardul liturgic al voievodului Ștefan cel Mare, cu reprezentarea Sfântului Gheorghe, două epitrahile de la Alexandru cel Bun și Vasile Lupu, Tetraevangheliarul lui Nicodim de la Tismana și cel al lui Spiridon de la Putna, cruci de mână din argint aurit, capodopere ale artei medievale românești, vor putea fi, de asemenea, admirate de publicul vizitator în cadrul expoziției. În jurul acestor obiecte de cult a fost creată o scenografie cu totul deosebită, prin intermediul căreia este evidențiat rolul esențial al acestor piese în desfășurarea unui serviciu religios complex, cu scopul de a educa, sensibiliza și îndruma publicul.Conceptul expozițional este completat cu un film documentar, „Patrimoniu religios. Muzeul în mișcare” și un catalog de colecție. În cadrul expoziției se vor desfășura o serie de activități educative și ateliere de creație.Expoziția va putea fi vizitată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (Casa de Bilete se închide la 16:15). Citeste mai mult

noiembrie 06, 2023Muzeul Național de Istorie a României este unul dintre cele peste 100 de muzee din lume care vor găzdui premiera mondială a filmului „The War To End All Wars – The Movie” / „Războiul care va pune capăt tuturor războaielor – Filmul”, în cadrul proiectului internațional “History Rocks”.Proiecția va avea loc vineri, 10 noiembrie, ora 17:00, în Sala Lapidarium a muzeului din Calea Victoriei nr.12, București. Accesul în sală se face în intervalul orar 16:00 – 16:50. Filmul are durata de 1h7 min.Participarea la eveniment este gratuită, în limita a 80 de locuri disponibile, prin înscriere la adresa e-mail: inscrierimnir@gmail.com (se vor menționa numele și numărul de persoane).Evenimentul este realizat cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României.“History Rocks” este un proiect caritabil unic creat de Sabaton, trupă rock suedeză de renume mondial, care a fost creat pentru a ajuta muzeele din întreaga lume să câștige un segment de public nou – fanii heavy metal. Trupa este cunoscută pentru abilitățile sale de povestire și pentru cântecele educative despre evenimente istorice, iar fanii acesteia (peste 100 de milioane de ascultători anual) sunt persoane de toate vârstele și naționalitățile, pasionate de istorie.După ani de muncă și cercetare, Sabaton a creat “The War To End All Wars – The Movie” / “Războiul care va pune capăt tuturor războaielor – Filmul” în parteneriat cu Yarnhub, un studio de animație axat pe conținut istoric. Acest film educativ prezintă povești din Primul Război Mondial și conține muzică de pe cel mai recent album al formației, “The War To End All Wars”.Prin realizarea acestui film, trupa a dorit să marcheze Ziua Armistițiului din 11 noiembrie 1918, evidențiind în același timp, importanța și rolul muzeelor în învățarea și înțelegerea faptelor istorice ale omenirii.Vă așteptăm! Citeste mai mult

noiembrie 02, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „Restaurarea: între știință și artă. Includerea în circuitul muzeal a unor cărți, documente și hărți”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de vineri, 3 noiembrie 2023.Expoziția cuprinde piese din colecția Muzeului Național de Istorie a României, precum și obiecte din colecții particulare și propune vizitatorilor o incursiune în fascinanta lume a restaurării patrimoniului, dezvăluind modul în care obiectele muzeale dobândesc noi etape în existența lor, prin activitățile de specialitate desfășurate în laboratorul de restaurare. Astfel, vizitatorii vor putea descoperi istoria, altfel povestită, cu ajutorul celor peste 25 de bunuri culturale restaurate (unele etalate în premieră, altele clasate în categoria Tezaur), precum și detalii mai puțin cunoscute despre activitatea de restaurare și importanța acesteia pentru managementul colecțiilor muzeale.Dintre obiectele foarte diverse prezentate în cadrul proiectului expozițional pot fi enumerate selectiv: Evanghelia greco-română, tipărită de Antim Ivireanul, București, 1693; o hartă (din 1612) ce înfățișează teritoriile desemnate ca Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, autori Gerhard Mercator și Jodocus Hondius; cartea (numită) Patimile lui Hristos, 1794; Povestiri de Bernardin de Saint-Pierre, 1841; Hrisov, 7 martie 1638; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; Noul Testament, Coronae, 1557; Depeșă telegrafică, 1860; Albumul Armatei Române, 1902.Bunurile culturale au fost restaurate de către Cristina Petcu și Iuliana Știrbu, restauratori în cadrul muzeului. Expoziția va putea fi vizitată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (Casa de Bilete se închide la 16:15). Citeste mai mult

octombrie 25, 2023Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Terra Dacica Aeterna organizează în perioada 28- 29 octombrie 2023 , a III-a ediție a festivalului de reconstituire istorică daco-romană „Zilele Columnei”.
Evenimentul va avea loc în zona adiacentă intrării principale în clădirea Muzeului Național de Istorie a României, aflată pe Calea Victoriei nr. 12. În spațiul amintit, membrii Asociației Terra Dacica Aeterna vor reconstitui aspect civile și militare ale perioadei antice.
În zilele de 28 și 29 octombrie, în cadrul mai multor ateliere meșteșugăreți, publicul va putea vedea cum se produceau cămășile de zale sau cum se prelucrau lemnul, osul sau pielea. Participanții vor avea ocazia să deguste mâncăruri preparate după rețete culinare antice, autentice. De asemenea, vor avea loc demonstrații militare prin intermediul cărora publicul se va familiariza cu formațiile de luptă romane sau cu armele dacilor. Publicul va putea asista și la lupte cu gladioatori.
Ediția din acest an a festivalului va cuprinde și reconstituirea unui ritual de dragoste roman(Carmen amoris).Programul festivalului:Sâmbătă, 28 octombrie
10:00 – 18:00, ateliere meștesugărești
14:00 – 14:30, ritual roman de dragoste (Carmen amoris)
14:30 – 15:00, lupte de gladiatori
17:00 – 17:30, demonstrații militareDuminică, 29 octombrie
10:00 – 15:30, ateliere meștesugărești
14:00 – 14:30, lupte de gladiatori
15:00 – 15:30, demonstrații militarePartener media – The History Channel Citeste mai mult

octombrie 25, 2023Miercuri, 1 noiembrie 2023, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12), va avea loc lansarea cărții Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection, semnată Ioana Feodorov.În cadrul evenimentului vor lua cuvântul: Acad. Gheorghe Chivu, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, Arhim. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific I în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, Dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, Manager al Muzeului Național de Istorie a României și autoarea, Dr. Ioana Feodorov, cercetător științific I în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene, director proiect TYPARABIC.Tiparul arab a început în Europa de Est și în Levantul otoman prin asocierea dintre cărturarul și tipograful Antim Ivireanul, mai târziu mitropolit al Țării Românești, și Atanasie al III-lea Dabbas, de două ori patriarh al Antiohiei, pe când acesta din urmă, ca mitropolit de Alep, se afla la București. Acest parteneriat a avut ca rezultat primele ediții grecești și arabe ale Liturghierului (Snagov, 1701) și Ceaslovului (București, 1702). Cu instrumentele și cunoștințele dobândite în Țara Românească, Dabbas a înființat în 1705 la Alep prima tiparniță cu litere arabe din Imperiul Otoman. După ce Biserica Antiohiei s-a împărțit în Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică în 1724, o nouă tiparniță a fost întemeiată de către ʻAbdallāh Zākhir în Shuwayr (Khenchara), pe Muntele Liban, pentru greco-catolicii arabofoni. În 1745-1747 Patriarhul Silvestru al Antiohiei a tipărit la Iași și București șase cărți arabe liturgice și polemice. In 1752-1753, o tiparniță arabă instalată la Biserica Sfântul Gheorghe din Beirut a tipărit cărți ortodoxe care au păstrat elemente ale edițiilor din Snagov, București și Alep.Cartea Ioanei Feodorov Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection, apărută recent la editura germană De Gruyter, spune povestea primelor tiparnițe din Imperiul Otoman care au tipărit cărți bisericești pentru creștinii arabi cu sprijinul domnilor și tipografilor din Țările Române și prin străduința unor mari ierarhi: Sfântul Antim Ivireanul și patriarhii Atanasie al III-lea și Silvestru al Antiohiei. Proiectul TYPARABIC – Early Arabic printing for the Arab Christians. Cultural transfers between Eastern Europe and the Ottoman Near-East in the 18th century (Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea) este finanțat printr-un Advanced Grant de 2,5 milioane euro acordat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului Horizon 2020, pentru perioada 2021-2026. Instituția-gazdă a proiectului TYPARABIC este Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE) din București.Programul de cercetare este coordonat de dr. habil. Ioana Feodorov, cercetător științific I la ISSEE al Academiei Române, căreia i s-a acordat acest grant. Proiectul este implementat de o echipă internațională formată din 18 cercetători din România și alte șapte țări: Bulgaria, Franța, Liban, Turcia, Ucraina, Israel și SUA. Coordonatorul proiectului TYPARABIC, dr. habil. Ioana Feodorov, este specialistă în cultura arabă creștină și studiază de mai multe decenii relațiile românilor cu creștinii arabofoni din Imperiul Otoman.Proiectul are ca scop studierea unui corpus de cărți arabe tipărite în Țările Române, Siria și Libanul de astăzi în secolul al XVIII-lea cu ajutorul unor domnitori și arhierei din Țările Române, prin transferul tehnologiei tiparului în provinciile otomane din Orientul Apropiat. ISSEE desfășoară de mai bine de un deceniu și jumătate, sub coordonarea doamnei dr. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relațiile culturale între români și arabii creștini din ținuturile est-mediteraneene. Rezultatele lucrărilor echipei internaționale reunite de dna. Ioana Feodorov se vor concretiza în monografii, ediții, studii și articole publicate în limba engleză în edituri de prestigiu din străinătate și, conform cerințelor ERC, pe portaluri Open Access, îndeplinind standardele cele mai înalte de performanță științifică ale secolului al XXI-lea în domeniul de cercetare al proiectului.Ioana Feodorov se ocupă de peste 30 de ani de cercetarea relațiilor dintre români și creștinii arabofoni din Patriarhia Antiohiei, cu reședința la Damasc. A absolvit în 1984 Secţia Arabă – Engleză a Universității din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. A predat în 1995-2004 limba și literatura arabă la Secţia Arabă a Universității București și în continuare în calitate de cadru universitar asociat în două programe masterale. A obținut diploma de doctor în Filologie în 1999, la aceeași Universitate. Este doctor abilitat în domeniul Filologie din 2017, cu afiliere la Școala doctorală a Academiei Române (SCOSAAR), și membră a Comisiei de Filologie a CNATDCU, din 2020. A prezentat rezultatele cercetărilor menționate în c. 40 de conferințe, congrese și seminarii în perioada 1990-2023. A publicat din 1983 până astăzi: 9 cărți de autor, 12 volume editate sau co-editate, 78 de articole, studii și capitole în reviste și volume colective, 4 cărți traduse, 6 prefețe și postfețe etc. Citeste mai mult

septembrie 28, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Cuza 150”. Evenimentul va avea loc marți, 3 octombrie 2023, începând cu ora 18ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Proiectul expoziţional este realizat de Muzeul Național de Istorie a României împreună cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Municipiului București, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Muzeul Județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad) și Arhivele Naționale ale României. La expoziție a contribuit, de asemenea, domnul Daniel Cosmin Obreja care ni s-a alăturat cu obiecte din colecția proprie.În 2023 s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza. Expoziția pe care o prezintă Muzeul Național de Istorie a României aduce în prim-plan viața și activitatea uneia dintre cele mai importante și interesante figuri ale istoriei României.Despre Alexandru Ioan Cuza s-a scris și s-a vorbit foarte mult, pe bună dreptate. Putem discuta despre familia, cariera, domnia, exilul, moartea și despre posteritatea sa. Se poate vorbi despre ofițerul, diplomatul sau reformatorul Cuza, la fel cum se pot aduce în discuție calitățile și defectele acestuia, pentru că Alexandru Ioan Cuza a fost DOMN, dar și OM. Aceasta este „cheia” în care am dori să fie „citită” expoziția pe care o inaugurăm la Muzeul Național de Istorie a României, o expoziție în care am căutat să aducem la un loc o serie de bunuri de patrimoniu care să poarte amprenta domnitorului Cuza, dar și a omului Cuza, fără să glorificăm inutil anumite aspecte și fără să trecem cu vederea chestiunile controversate, având convingerea că onestul Cuza nu ar fi vrut acest lucru.Astfel, vizitatorii vor putea admira o selecție foarte interesantă de exponate: tronul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și cel al Doamnei Elena Cuza, sabia de învestitură primită de la sultanul Abdul Medjid I, trusa de pistoale de duel dăruită de împăratul Napoleon al III-lea, tunica și casca de colonel de lăncieri, decorații românești și străine, fotografii (ale domnitorului, dar și ale membrilor familiei sale), documente (oficiale și personale), litografii și picturi (portretul oficial pictat de Carol Popp de Szathmari, portrete ale Doamnei Elena Cuza, dar și ale Mariei Obrenovici), tipărituri, timbre și efecte poștale. Sunt prezentate foarte multe obiecte personale ale lui Alexandru Ioan Cuza (ceasuri, bijuterii, tabachere, porțelanuri, servieta, un tac de biliard) și ale Doamnei Elena Cuza (scrisori, sigilii, bijuterii, fotografii, trusa de scris, argintărie). Nu puteau lipsi mărturiile legate de moartea lui Cuza (în expoziție se află expus tricolorul îndoliat folosit la înmormântare) sau de posteritatea acestuia (medalii, timbre, broșuri, bancnote). Cu ajutorul acestora și al multor altor bunuri de patrimoniu prezente în expoziție, sperăm ca demersul nostru să creioneze o imagine cât mai completă și mai corectă a domnitorului și omului Alexandru Ioan Cuza.Expoziția va putea fi vizitată în perioada octombrie 2023 – martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă). Citeste mai mult

septembrie 21, 2023Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de astăzi, 21 septembrie 2023.Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele – simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire. Asistăm, astfel, la o evoluție stilistică și estetică, de la litografii la gravurile emisiunilor comandate la Paris până la momentul în care spațiul românesc se integrează în universul instituțiilor poștale ce transpuneau pe hârtie creațiile artiștilor. Printre obiectele de natură filatelică pe care vizitatorii le vor putea admira în această expoziție, se numără piatra litografică a emisiunii „Carol cu favoriți” din 1872, matrițe și timbre poștale realizate în perioada domniei lui Carol I („Paris”, „București”, „Perle”, „Vulturi”, „Spic de Grâu”, „Cifra în patru colțuri”, „40 de ani de domnie”, „25 de ani de la proclamarea regatului”, „Gravate”), scrisori și documente poștale și machete.Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”. Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului.Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie 2023 – 1 aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă). Citeste mai mult

septembrie 08, 2023Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „București. O stratigrafie în hărți și planuri”. Evenimentul va avea loc marți, 12 septembrie, începând cu ora 18ꓽ00, la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, București. Proiectul expoziţional este organizat de Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, alături de „Lavița” și Muzeul Municipiului București. Povestea nu ar fi fost la fel fără colaboratorii Radu Oltean, Dragoș Stăncescu și Anticariat Unu. Expoziţia este curatoriată de Ştefan Huţanu, arhitect şi designer 3D, împreună cu Mihai Florea, muzeograf al Muzeului Național de Istorie a României, şi face parte din programul evenimentului cultural „Zilele Bucureştiului” (20-24 septembrie 2023).Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” dorește să readucă în atenția publicului bucureștean o poveste care are tendința de a deveni o legendă urbană, mai mult decât un material de studiu. Sunt cunoscute „planurile Borroczyn”, care au circulat, în diverse forme, în special în spațiul virtual, de la începutul anilor 2000. Istoricul și legenda acestor planuri ne-au fost dezvăluite de un număr redus de documente aflate în arhive și colecții. De asemenea, numărul de proiecte, fie ele clasice, fie moderne, digitale, care să fie axate pe prezentarea publică adecvată a acestor documente, a fost limitat. Pornind de la această realitate, a fost inițiat acest proiect de recuperare istorică și transferare în zona memoriei colective, care se află la baza acestei expoziții. Proiectul inițial a debutat timid și cu multe dificultăți în perioada 2003-2004. Demersul a cunoscut o revigorare semnificativă în 2019, odată cu digitizarea „planurilor Sfințescu” (aceleași planuri Borroczyn, dar redesenate în perioada 1915-1916). Întregirea proiectului cartografic s-a concretizat odată cu alăturarea unui proiect digital, dezvoltat de „Lavița”. Proiectul „Lavița” a fost demarat în anul 2015 și urmărește reconstrucția digitală 3D a orașului București, având ca bază planurile mai sus menționate. În prezent, reconstrucția acoperă o suprafață totală de 104.78 km2 din care planul Borroczyn ocupă 46.57 km2. Alăturarea celor două proiecte, cel cartografic și cel de reconstrucție 3D, reprezintă o primă etapă, urmând a se dezvolta pe măsură ce date noi vor putea fi integrate în actuala formă de lucru. Astfel, posibilitățile de exprimare au devenit mai ușor de prezentat și de înțeles pentru un public neavizat în tainele cartografiei, urbanismului sau al istoriei secolului al XIX-lea.Expoziția „București, o stratigrafie în hărți și planuri” are ca obiectiv principal prezentarea detaliată a planurilor și hărților Capitalei, începând din anul 1846 până în prezent, baza cartografică fiind asigurată de planul Borroczyn, finalizat în 1846.Pentru a ilustra evoluţia oraşului, dar şi pentru recuperarea memoriei colective a unor locuri, aproape uitate, vizitatorii vor avea ocazia să admire o serie de planșe litografiate în 1846, precum și cele redesenate, în perioada 1915-1916, de către o echipă coordonată de arhitectul-șef al Capitalei, Cincinat Sfințescu.Narațiunea expozițională este completată cu ilustrații de epocă, realizate de primii fotografi ai Bucureștilorꓽ Carol Popp de Szathmary și Ludwig Angerer, documente vizuale utilizate în timpul celor două războaie mondiale de către aviația militară a combatanților și, nu în ultimul rând, cu fotografii realizate de autori anonimi, cu ocazia unor evenimente importante din istoria Bucureștiului. Sunt expuse, de asemenea, gravuri și litografii, portrete ale diverselor personalități care au influențat soarta urbei bucureștene, imortalizate de penelul artiștilor contemporaniꓽ tablouri cu ultimii domnitori ai Țării Românești – Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, precum și primii domnitori ai României, Al. I. Cuza și Carol I.Expoziţia prezintă, în premieră, panorama oraşului, realizată, între anii 1857-1859, de către Carol Popp de Szathmary cu ajutorul fotografiilor realizate din Turnul Colței. Fotografiile de dimensiuni mari și calitatea imaginilor permite vizualizarea cu ușurință a multor edificii care în timp, ori au dispărut, ori și-au schimbat înfățișarea, precum sunt Palatul Suțu şi clădirea Universităţii din București.Expoziţia poate fi vizitată în perioada 13 septembrie –1 octombrie 2023, de marţi până duminică, între orele 12.00 – 20.00, la ARCUB Gabroveni – Sălile Bolților şi Atelier.   Citeste mai mult

septembrie 03, 2023În patrimoniul muzeului se păstrează o serie de bunuri culturale, care puse laolaltă, ne spun povestea populației evreiești din România, așa cum a fost ea, într-unul dintre cele mai tulburi momente pe care istoria contemporană le notează.Expoziția ,,Decret. Deportare. Lagăr. Mărturii din colecția Muzeului Național de Istorie a României” își propune, prin intermediul acestor obiecte, să aducă în fața publicului vizitator aspecte ale evenimentelor care s-au derulat după publicarea decretelor cu putere de lege, începând cu cel din ianuarie 1938, prin care se revizuia cetățenia evreilor din România.Astfel, în cadrul proiectului expozițional se regăsesc Monitoarele oficiale în care au fost publicate decretele amintite mai sus, documente, fotografii, obiecte care au aparținut celor trimiși în lagăre (tensiometru și stetoscop folosite de dr. Kasion Blum în tratarea bolnavilor din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo (1941-1943), semne de carte realizate de deportați, un caiet cu însemnări din lagărele de la Vapniarka și Grosulovo, însemne ale grupului român din lagărul de concentrare de la Buchenwald, bilete de cantină pentru personalul SS din lagărul de la Buchenwald, fișă medicală, ecusoane pentru deținuți din lagărul de exterminare de la Auschwitz).Expoziția va putea fi vizitată în perioada 31 august-septembrie 2023, de miercuri până duminică , între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.Mai multe informații despre programul de vizitare și bilete, puteți găsi pe site-ul muzeuluiꓽ https://www.mnir.ro/Vă așteptăm!   Citeste mai mult