Veche Istorie

Săpăturile arheologice din România scot la iveală date despre trecutul nostru și al lumii. ADN-ul străvechi și traseele de migrație stârnesc interesul cercetătorilor străini. Dar ce se întâmplă cu aceste descoperiri? Proiectele de infrastructură și imobiliare le acoperă cu beton, iar artefactele sunt furate, ajungând pe piața neagră internațională. Domeniul, fără fonduri suficiente, pierde șanse de finanțare pentru studii. Rareș Năstase arată situația duminică, de la 18:00, în „Beton peste istorie” la „România, te iubesc!”. Citeste mai mult

Directorul adjunct al Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi, Lăcrămioara Stratulat, a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirea a fost făcută de un grup de arheologi şi cercetători români şi chinezi care colaborează din 2019 pentru a afla dacă există similitudini între civilizaţia Cucuteni şi Yangshao din China.

„Şantierul de la Dobrovăţ a fost gândit încă de la început să fie un şantier-şcoală, unde tineri specialişti şi arheologi chinezi şi români să facă săpături pentru a afla cum de există atâtea similitudini între Cultura Cucuteni din această zonă şi Cultura Yangshao din China”, a precizat Lăcrămioara Stratulat.

Lucrările se desfăşoară în situl arheologic de pe Dealul Buda, unde în urmă cu câţiva ani a fost găsită o aşezare aparţinând culturii Cucuteni, faza Cucuteni A, care, din punct de vedere cronologic, se plasează în jur de 4330 Î.Hr. Terenul a fost scanat în 2017 de o echipă de experţi din Germania şi au fost depistate şase locuinţe sub pământ în zona agricolă.

Continuarea aici: https://www.agerpres.ro/social/2024/08/30/reportaj-iasi-noi-descoperiri-in-situl-din-comuna-dobrovat-facute-de-cercetatori-romani-si-chinezi–1347531

Expoziția reunește un patrimoniu valoros, restaurat de specialiștii Complexului Muzeal Național Neamț, alcătuit din monede, vase ceramice, cahle, unelte din fier, podoabe, însă pot fi consultate și rezultate științifice de dată recentă privitoare la clima, vegetația, fauna și alimentația din perioada medievală. Un ecou aparte îl au câteva emisiuni monetare de la primii domni moldoveni, o serie de fragmente ceramice medievale și moderne cu inscripții, semințe de cereale, plante leguminoase și fructe carbonizate, toate acestea constituind surse complementare pentru o reconstituire istorică edificatoare.

Invitat special la vernisajul expoziției este prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan de la Facultatea de Istorie a Universității ,,Al. I. Cuza” Iași, unul dintre cei mai buni specialiști ai vieții urbane medievale din Țările Române.

Expoziția va putea fi vizitată până în luna septembrie a acestui an.

Curatorul expoziției: dr. Vasile Diaconu

Am citit recent articolul intitulat „Problema Stăpânirii Bizantine în Nordul Dobrogei în Sec. IX-XI”, scris de R. Florescu și R. Ciobanu. Acest studiu oferă o analiză profundă a regimului politic și a organizării militare și administrative a stăpânirii bizantine în Dobrogea, o regiune cu o istorie complexă și bogată.

Articolul începe prin a sublinia importanța revenirii puterii bizantine în zonă după invaziile avare și slave, care au marcat o perioadă de confuzie și instabilitate. Autorii detaliază cum, începând cu mijlocul secolului VII, influența bizantină a fost restabilită pe litoralul dobrogean și la gurile Dunării, continuând până la conflictele cu bulgarii, care au dus la o decădere temporară a acestei puteri. Citeste mai mult

Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO recunoaște, prin decizia sa de pe 27 iulie 2024, atât Valoarea Universalǎ Excepționalǎ a rețelei de situri arheologice romane ce compun FRE-Dacia, cât și eforturile României de a construi un sistem coerent și eficient de protecție și gestiune a acestora. România se alătură, astfel, celor 6 țări care au înscris deja segmente ale Frontierelor Imperiului Roman – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Olanda, Germania, Austria, Slovacia – și sperăm, unei familii ce se va extinde în viitor cu alte țări din Europa, Africa și Asia Mică.

Cu o lungime de peste o mie de kilometri, FRE–Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman cuprinzând atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu. ICOMOS, organism consultativ al UNESCO, a apreciat bunul serial deoarece:

📍 contribuie la prezentarea schimbului de valori umane și culturale la apogeul Imperiului Roman, respectiv a dezvoltării arhitecturii militare și a cunoștințelor și competențelor tehnice de construcție și de management al teritoriului;
📍 constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale de expansiune;
📍 atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul locale, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului.

Succesul acestei nominalizări are la bază munca a generații de arheologi care, de peste 100 de ani, cercetează rețeaua de situri romane din fosta Provincie Dacia, creând baza științifică prin care a fost demonstrată Valoarea Universală Excepțională. Programul Național Limes, finanțat de Ministerul Culturii în ultimii 10 ani, a făcut posibilă această nominalizare, coagulând și direcționând cercetarea și mai ales conectând aceste eforturi cu acțiunile de protecție şi gestiune, atât de necesare pentru prezervarea valorii și transmiterea acesteia către generațiile viitoare. Dosarul FRE-Dacia reprezintă cea mai complexă documentație de nominalizare elaborată până în prezent de țara noastră și unul dintre cele mai complexe demersuri administrative de protejare integrată și punere în valoare a siturilor arheologice din România.

Prin demersul de nominalizare, România și-a asumat, la nivel internațional, responsabilitatea de a proteja și gestiona durabil siturile arheologice ce compun FRE-Dacia, cu și pentru comunitățile locale, precum și pentru a asigura transmiterea acestora către generațiile următoare. Privim cu încredere către următorii 5 ani – primul ciclu de management – în care, alături de actorii cu rol formal și informal în procesul de protecție și gestiune, vom pune în practică strategia de management a cărei implementare se regăsește în recomandările ce însoțesc decizia de înscriere – 46 COM 8B.25.

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, într-o echipă multidisciplinară națională și internațională, au avut onoarea de a coordona procesul complex de nominalizare a acestui vast bun cultural serial.

Am avut alături comunități locale și numeroși parteneri instituționali cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat:

Comisia Națională Limes;

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni – Parteneri în Programul Național Limes; Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București;

Direcțiile județene pentru culturǎ;
și
Autoritățile județene și locale din 16 județe.

Mulțumim pentru sprijinul constant Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO.

Comunicatul de Presă al Ministerului Culturii: http://www.cultura.ro/zi-istorica-pentru-patrimoniul-romanesc