Tehnologia modernă continuă să transforme modul în care cercetătorii explorează trecutul nostru. O nouă hartă digitală a regiunilor montane din România, obținută prin tehnologia LiDAR (light detection and ranging), a dezvăluit detalii inedite despre civilizația dacică. LiDAR permite scanarea terenului acoperit de păduri dense și crearea unor modele digitale extrem de precise. Astfel, cercetătorii au reușit să aducă la lumină structuri și așezări care au rămas ascunse timp de secole.
Date de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)
Datele utilizate într-un articol publicat în septembrie 2023, „Freely available LiDAR-derived digital terrain model (DTM) uncovers the heartland of the Dacian Kingdom”, au fost obținute în principal prin proiectul LAKI II, coordonat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care a realizat scanări LiDAR în perioada 2017-2018. Modelele digitale ale terenului (DTM) rezultate au o rezoluție de 1 metru și o precizie ridicată, oferind o imagine clară a siturilor dacice din Munții Șureanu. De asemenea, aceste scanări recente se alătură altor date colectate anterior, cum ar fi scanarea LiDAR din 2011 realizată pentru Sarmizegetusa Regia, în cadrul unui documentar BBC. Aceasta a oferit cercetătorilor informații esențiale despre fortificații necunoscute până atunci.
2000 de terase generate de om la Sarmizegetusa Regia
În zona Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, tehnologia LiDAR a dezvăluit aproape 2000 de terase antropice care au fost create de daci pentru a construi așezări și fortificații pe versanți abrupți. În plus, scanările au identificat noi drumuri antice și fortificații, aducând o nouă perspectivă asupra modului în care dacii au utilizat terenul montan în scopuri defensive și rezidențiale. Complexitatea siturilor, acum dezvăluită în detaliu, sugerează o societate mult mai bine organizată decât se credea anterior, cu o rețea extinsă de locuințe și fortificații.
Noi descoperiri la fortificațiile de la Costești-Blidaru și Alun-Piatra Roșie
De asemenea, cercetarea a adus noi descoperiri la fortificațiile de la Costești-Blidaru și Alun-Piatra Roșie, unde LiDAR a scos la iveală structuri și terase necunoscute anterior. Aceste structuri au fost considerate inițial strict militare, dar analiza recentă sugerează că erau parte a unor așezări complexe, ce includeau clădiri circulare și sisteme defensive avansate. Aceste informații schimbă percepția despre organizarea și funcționalitatea fortificațiilor dacice, demonstrând că ele aveau un rol mult mai extins, care includea și locuirea civilă.
Noi informații de la Porțile de Fier
Unul dintre cele mai fascinante situri descoperite în cadrul cercetării cu tehnologia LiDAR este complexul de fortificații de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, un loc istoric legat de confruntările dintre daci și romani. Datele LiDAR au scos la iveală un sistem defensiv mult mai extins decât se credea anterior, cu fortificații liniare care blocau accesul nu doar prin vale, ci și pe drumurile de creastă, protejând astfel zona pe o distanță de cel puțin 4,8 kilometri. Acest sistem defensiv complex, identificat ca aparținând dacilor, include și două incinte noi, necunoscute până acum, care ar putea fi legate de așezări preistorice. Descoperirile de la Porțile de Fier arată importanța strategică a acestei regiuni și oferă o înțelegere mai profundă a modului în care dacii și-au organizat apărarea împotriva invaziei romane.
Planificare mai eficientă a campaniilor de săpături
LiDAR nu doar că redefinește înțelegerea noastră asupra societății dacice, dar deschide și noi oportunități de cercetare. Cu ajutorul acestor modele digitale detaliate, arheologii pot acum să planifice mai eficient campaniile de săpături, concentrându-se pe zonele identificate ca fiind de interes. De asemenea, datele LiDAR sunt folosite pentru a dezvolta metode de detectare automată a structurilor, cum ar fi terasele, prin utilizarea algoritmilor de învățare automată. Acest lucru permite cercetătorilor să estimeze mai precis densitatea populației și organizarea socială a dacilor.
În final, aceste descoperiri oferă autorităților locale și UNESCO noi instrumente pentru protejarea siturilor arheologice din Munții Șureanu. Modelele digitale pot ajuta la monitorizarea siturilor împotriva activităților de jaf arheologic și pot contribui la protecția și conservarea monumentelor dacice. Astfel, tehnologia LiDAR ne ajută nu doar să redescoperim trecutul, ci și să-l protejăm pentru generațiile viitoare.
Poți să ne susții cumpărând cărți de la Carturesti, Litera, Librex, Libris, Cartepedia, Librarie.net, Okian.ro, Compania de Librării București, Anticariat-Unu sau Anticexlibris folosind linkurile de mai jos:
- Carturesti
- Litera
- Librex
- Libris
- Cartepedia
- Okian.ro
- Librarie.net
- Compania de Librarii Bucuresti
- Anticexlibris