Romania socialista si Interpolul 1972-1989

Romania socialista si Interpolul 1972-1989. Politie, terorism si trafic de droguri in timpul Razboiului Rece

Implicarea Romaniei in colaborarea politieneasca internationala a inceput inaintea instaurarii comunismului, inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu primele manifestari de acest fel pe plan mondial: participarea la Conferinta Internationala Antianarhista de la Roma (1898), la Conferinta de la Sankt Petersburg (1904) si la Primul Congres de Politie Judiciara Internationala de la Monaco (1914). Din acest punct de vedere, structurile de represiune si mentinere a ordinii romanesti erau perfect sincronizate cu preocuparile pe plan mondial de internationalizare a activitatilor politienesti. Romania a facut parte, de asemenea, si dintre statele fondatoare ale Comisiei Internationale de Politie Criminala, organizatie infiintata la Viena in 1923, si care, ulterior, va fi cunoscuta sub numele de Interpol. Traditia aceasta a continuitatii va fi folosita intens, mai tarziu, in perioada comunista ca justificare a readerarii Romaniei la Organizatia Internationala de Politie Criminala – Interpol. Afilierea Militiei la Interpol a fost facilitata de o dubla conjunctura. O situatie favorabila externa, de deschidere a Romaniei catre Occident, perioada in care Nicolae Ceausescu facea figura de rebel al Blocului Estic, stabilind relatii cu tari, institutii sau organizatii boicotate de ceilalti lideri comunisti, si un prilej intern, constand in doua evenimente cu caracter infractional: furtul a opt tablouri de la muzeul Bruckenthal, din mai 1968, si deturnarea unei aeronave Tarom, de pe aeroportul din Oradea, survenita pe 27 mai 1971. – Valentin Gheonea

 

Acest volum trebuie citit in varii chei de interpretare. El are valoare istoriografica, fiindca se refera la geneza si evolutia unui proiect institutional in anii national-comunismului girat de Nicolae Ceausescu. Are, in acelasi timp, inteles sociologic, pentru ca se refera la modul in care, in context totalitar, institutiile de forta si de represiune isi disputa preeminenta in raport cu factorul politic. Are deopotriva sens etic, caci numai intelegand mariajul complicat dintre Securitate si Militie putem descifra substratul criminal al colaborarii dintre cele doua institutii, indreptata contra dizidentei reale. Cititorului ii spunem sa aiba rabdare cand citeste textul. Sa nu se uite peste multele note de subsol decat atunci cand il va reciti. Si ii recomandam, presupunand ca face parte din generatia matura dinainte de 1989, sa isi aduca aminte de propriile experiente. – Prof. Univ. Mihai-Razvan Ungureanu